Știri
Știri din categoria Externe
Prima zi a negocierilor Rusia–Ucraina–SUA la Abu Dhabi s-a încheiat, iar discuțiile vor fi reluate sâmbătă, potrivit Biziday. Președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, care nu participă direct la întâlnire, spune că este prea devreme pentru concluzii, deși rămâne în contact cu delegația ucraineană.
Zelenski a transmis pe rețelele sociale că pentru încetarea războiului este necesar ca și Rusia să își dorească acest lucru, nu doar Ucraina. Mesajul vine după consultări cu echipa sa de negociere, în condițiile în care formatul discuțiilor și rezultatele concrete rămân, deocamdată, neclare.
„Vom vedea cum decurg discuțiile mâine și care vor fi rezultatele. Poziția noastră este clară. Am definit cadrul de dialog al delegației noastre”.
Un oficial de la Casa Albă a confirmat pentru NBC News că reuniunea de vineri „a fost productivă”, fără a oferi detalii despre eventuale progrese sau puncte de convergență. În paralel, negociatorul-șef al Ucrainei, Rustem Umerov, a spus că discuțiile s-au concentrat pe atingerea unei păci „demne și durabile” și că partea ucraineană apreciază medierea Statelor Unite.
Negocierile formale au început la Abu Dhabi, după ce Ministerul Afacerilor Externe al Emiratelor Arabe Unite a anunțat debutul discuțiilor trilaterale și faptul că acestea vor continua inclusiv sâmbătă. Oficialii din EAU și-au exprimat speranța că formatul va contribui la încetarea războiului.
Reiese din Biziday că reuniunea a fost pregătită în urma unei întâlniri de patru ore la Kremlin între Vladimir Putin și o delegație americană condusă de emisarul special Steve Witkoff, la care a participat și Jared Kushner. Kremlinul a descris discuția de la Moscova drept „utilă din toate punctele de vedere”, dar a insistat că nu va renunța la pretențiile teritoriale.
Kremlinul a transmis că nu poate exista o pace durabilă fără un acord privind teritoriile și a reiterat cererea ca Ucraina să cedeze zone din est, inclusiv aproximativ 20% din regiunea Donețk aflată încă sub control ucrainean. De asemenea, Moscova cere ca Ucraina să renunțe definitiv la aspirațiile de aderare la NATO și respinge orice prezență militară a Alianței pe teritoriul ucrainean după un eventual acord.
De cealaltă parte, Zelenski a declarat că Ucraina este dispusă să discute compromisuri, dar numai în cadrul unor garanții solide de securitate, care ar urma să fie oferite de SUA și aliați occidentali și ratificate ulterior de parlamentele naționale. În acest context, nu este clar dacă oficialii ruși și ucraineni vor avea întâlniri directe, față în față, în cadrul rundelor de la Abu Dhabi.
Negocierile au loc pe fondul unei presiuni crescute din partea Administrației Trump pentru încheierea unui acord, președintele american afirmând recent că atât Putin, cât și Zelenski „ar fi stupizi” dacă ar rata șansa unei înțelegeri. Trump a recunoscut însă că principalele blocaje au rămas aceleași în ultimele luni, „în special cele legate de granițe”.
Separat de discuțiile de securitate, Rusia și SUA ar urma să poarte și negocieri economice, conduse de emisarul rus pentru investiții, Kirill Dmitriev, notează Biziday. Delegația rusă este condusă de amiralul Igor Kostyukov, șeful serviciului de informații militare GRU, iar partea americană este reprezentată de Witkoff și alți consilieri ai administrației.
Întâlnirea are loc în timp ce Ucraina traversează una dintre cele mai dificile ierni ale războiului, cu atacuri rusești intense asupra infrastructurii energetice, care au lăsat sute de mii de oameni fără electricitate și încălzire, inclusiv la Kiev. În acest cadru, discuțiile sunt văzute mai degrabă ca un test al disponibilității reale a părților de a face concesii majore decât ca un moment al unui acord iminent.
Sursele citate de Biziday includ The Guardian și Reuters, iar următoarea rundă de negocieri este programată pentru sâmbătă, când ar putea deveni mai clar dacă există spațiu pentru un compromis pe dosarele-cheie: teritoriile ocupate și arhitectura de securitate a Ucrainei după război.
Recomandate
Rusia își reduce parada de 9 Mai și scoate tancurile din Piața Roșie, o decizie pusă de analiști pe seama presiunii militare și a costurilor economice ale războiului , potrivit Daily Mail . Kremlinul invocă motive de securitate, pe fondul intensificării loviturilor ucrainene cu rază lungă, însă experții citați susțin că miza reală este degradarea capacității Rusiei de a susține simultan frontul și demonstrațiile de forță. Decizia de a elimina tancurile și „hardware-ul” greu de la parada de Ziua Victoriei (9 mai) marchează o abatere de la formatul tradițional, folosit ani la rând ca vitrină a puterii militare. În același timp, vine într-un moment în care Ucraina își intensifică atacurile asupra infrastructurii energetice și militare din adâncimea teritoriului rus, inclusiv prin valuri de drone îndreptate spre Moscova. Securitate invocată oficial, dar presiunea de pe front rămâne explicația centrală Purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov , a justificat modificările prin „amenințarea teroristă” și necesitatea de a reduce riscurile. Totuși, Keir Giles (Chatham House), citat de publicație, leagă decizia de dificultățile de pe câmpul de luptă și de pierderile care ar limita disponibilitatea unităților și a tehnicii pentru un marș complet. În aceeași logică, Giles afirmă că nu există explicații care să nu trimită, într-un fel sau altul, la incapacitatea Rusiei de a învinge Ucraina, iar reducerea paradei ar contrazice narațiunea oficială privind eficiența apărării antiaeriene ruse. Loviturile ucrainene în adâncime și efectele economice Daily Mail notează că loviturile ucrainene ar ajunge la distanțe de până la 932 de mile (aprox. 1.500 km), vizând infrastructură critică. Sunt menționate „rapoarte” privind pagube importante la producția de petrol și la sisteme de apărare antiaeriană, pe fondul dificultăților Moscovei de a preveni astfel de atacuri, cu consecințe economice care „încep să se vadă”. În plan energetic, articolul indică faptul că Rusia a fost nevoită să reducă producția de petrol în aprilie din cauza atacurilor cu drone asupra porturilor și rafinăriilor, dar și a opririi livrărilor de țiței prin „singura conductă rămasă” a Rusiei către Europa. Publicația menționează o posibilă scădere a producției cu aproximativ 300.000–400.000 de barili pe zi în aprilie, față de media din primele luni ale anului. Ce transmite Kremlinul printr-o paradă „mai mică” Ministerul rus al Apărării a anunțat pe Telegram că mai multe școli militare, corpuri de cadeți și „coloana de tehnică militară” nu vor participa, invocând „situația operațională curentă”. În 2025, Ucraina ar fi încercat să perturbe evenimentul prin atacuri cu drone asupra Moscovei, ceea ce ar fi provocat haos în transportul aerian, cu mii de zboruri anulate sau întârziate. În plan intern, Daily Mail mai notează că Putin ar fi „mai nepopular” decât în ultimii ani, citând un sondaj al institutului FOM (afiliat Kremlinului) potrivit căruia 71% dintre ruși ar avea încredere în președinte, cel mai slab rezultat din ultimii șapte ani. În același timp, publicația menționează reprimarea disidenței și faptul că opoziția publică este puternic limitată. Context: presiune militară, dar și semnale economice negative Articolul amintește că Putin a recunoscut recent că economia Rusiei performează sub așteptări și că a indicat o scădere a PIB-ului cu 1,8% în ianuarie și februarie. Totodată, guvernatoarea băncii centrale, Elvira Nabiullina, este citată cu avertismentul că „condițiile externe se înrăutățesc aproape constant” pentru exporturi și importuri. În acest cadru, reducerea paradei de 9 Mai capătă o dimensiune operațională și economică: nu mai este doar o decizie de protocol, ci un semnal că riscurile de securitate și uzura resurselor (militare și financiare) obligă Kremlinul să limiteze chiar și evenimentele folosite tradițional pentru a proiecta forță. [...]
Atacul rusesc cu peste 400 de drone, lansat în plină zi, arată o schimbare operațională care pune presiune pe apărarea aeriană și pe infrastructura Ucrainei , potrivit HotNews , care citează Reuters. Loviturile au ajuns până în vestul țării, la Ternopil , unde au fost raportate 10 persoane rănite și întreruperi de curent în unele zone. Forțele Aeriene ale Ucrainei au transmis că Rusia a atacat cu 409 drone între orele 8:00 și 15:30 (ora locală), iar apărarea aeriană a „doborât sau neutralizat” 388 dintre ele în nordul, sudul, centrul și vestul țării. Mai devreme în aceeași zi, autoritățile de la Kiev anunțaseră un atac nocturn separat, cu 210 drone. De ce contează: atacuri masive și ziua, nu doar noaptea De la începutul războiului, Rusia a folosit preponderent atacuri masive cu drone și rachete pe timpul nopții. În ultimele săptămâni însă, Moscova a lansat în mod repetat sute de drone și în timpul zilei, inclusiv într-un ritm care a dus, pe 24, la un record al numărului de drone folosite într-un astfel de atac, notează materialul. Extinderea acestor atacuri în intervalul diurn complică gestionarea riscului pentru infrastructură și pentru activitatea economică, pe fondul unei presiuni continue asupra rețelelor energetice și a obiectivelor industriale. Unde s-au văzut efectele În Ternopil (vestul Ucrainei), primarul Serhii Nadal a declarat că atacul a vizat facilități industriale și de infrastructură și că au fost implicate „peste 50” de aeronave fără pilot. Tot acolo au fost raportate pene de curent în unele zone. În centrul Ucrainei, autoritățile locale au raportat pagube și incidente în mai multe regiuni: Cerkasî : 19 drone doborâte; pagube la o grădiniță, o școală, șapte locuințe private și o linie electrică. Vinnița : o femeie rănită; o clădire complet distrusă. Zona Odesa : acoperișul unui centru comercial avariat și un incendiu, după un atac din timpul zilei; orașul-port fusese vizat și în atacul nocturn. Context: lovituri și de partea ucraineană În paralel, drone ucrainene au lovit vineri portul rusesc Tuapse de la Marea Neagră pentru a patra oară în 16 zile, în timp ce autoritățile ruse se confruntă cu un „dezastru ecologic” în creștere, asociat cu fum toxic și scurgeri de petrol în mare, potrivit informațiilor citate în articol. [...]
Rusia a intensificat atacurile cu drone cu rază lungă în aprilie, inclusiv ziua, crescând riscul de perturbare economică în Ucraina , potrivit Agerpres , care citează o analiză AFP bazată pe datele Forțelor Aeriene Ucrainene. Moscova a lansat 6.583 de drone cu rază lungă de acțiune în aprilie, în creștere cu 2% față de martie, în timp ce negocierile pentru încheierea războiului declanșat de invazia din februarie 2022 rămân blocate. În paralel, Rusia a lansat 141 de rachete, tot cu 2% peste luna precedentă, dar sub nivelul din februarie, când au fost raportate 288 de lansări. Schimbarea de tactică: atacuri masive în timpul zilei Datele indică o creștere considerabilă a atacurilor în timpul zilei, după o perioadă în care Rusia lovea aproape exclusiv noaptea. Kievul susține că această schimbare urmărește să maximizeze victimele civile, pe fondul unui război care a produs deja zeci de mii de victime. Institutul pentru Studiul Războiului (ISW) a avertizat în aprilie că tactica de a combina un atac nocturn la scară largă cu unul similar pe timp de zi ar putea duce la creșterea numărului de victime civile, inclusiv printr-o țintire mai intensă a civililor și a infrastructurii civile, mai ales în zone publice și deschise, pe măsură ce vremea se încălzește. „Noua tactică a Rusiei de a combina un atac nocturn la scară largă cu un atac la fel de mare pe timp de zi va provoca probabil o creștere a numărului de victime civile.” Impact operațional și economic: „perturbă grav activitatea” Adjunctul șefului administrației prezidențiale de la Kiev, Pavlo Palissa , a spus că atacurile din timpul zilei sunt menite să „terorizeze civilii”, după loviturile asupra infrastructurii energetice din timpul iernii, care au lăsat sute de mii de locuințe fără apă, electricitate și încălzire. În același timp, el a indicat explicit și o componentă economică: atacurile masive în mijlocul programului de lucru afectează funcționarea normală a activităților. „Există și un aspect economic. Atacurile masive în mijlocul zilei de lucru perturbă grav activitatea.” Apărarea antiaeriană și răspunsul cu drone Conform datelor Forțelor Aeriene Ucrainene citate în analiză, 88% dintre drone și rachete au fost interceptate în cursul lunii. Kievul afirmă că și-a extins semnificativ flota de drone de la începutul războiului și invocă eficacitatea dronelor interceptoare. Rusia, la rândul ei, susține constant că vizează doar ținte legate de armata ucraineană. Context diplomatic Negocierile dintre Kiev și Moscova, mediate de SUA, sunt descrise ca fiind în impas după implicarea Washingtonului în războiul din Orientul Mijlociu, declanșat de atacurile israeliano-americane împotriva Iranului pe 28 februarie, potrivit materialului citat. [...]
Rusia își acoperă acum 90% din importurile de tehnologii sancționate prin China , ceea ce adâncește dependența economică și operațională a Moscovei de Beijing, pe fondul înăspririi sancțiunilor UE, potrivit Digi24 . Date citate de Bloomberg, din surse familiarizate cu statisticile, indică o creștere a dependenței față de anul trecut, când nivelul era de 80%, în pofida programelor rusești de substituire a importurilor. Explicația avansată este că noile sancțiuni europene au blocat canalele de aprovizionare rămase din Occident, împingând Rusia să se bazeze și mai mult pe rute intermediare prin China. Ce înseamnă, practic, această dependență În UE este cunoscut rolul Chinei în furnizarea către Kremlin de tehnologii cu dublă utilizare (bunuri care pot fi folosite atât civil, cât și militar) și chiar de informații de recunoaștere prin satelit pentru război, potrivit acelorași surse citate de Bloomberg. Totuși, statele UE ar evita, deocamdată, sancțiuni directe împotriva Chinei, de teama unor măsuri de retorsiune. În acest context, ruptura cu Occidentul a accelerat o repoziționare structurală a economiei ruse: Elina Rybakova, economist la Institutul de Economie Internațională Peterson (Washington), apreciază că Rusia s-a transformat într-un „vasal al Chinei”, în ciuda declarațiilor președintelui Vladimir Putin despre „suveranitate tehnologică”. Comerțul: pondere mare pentru Rusia, miză relativ mică pentru China Potrivit datelor Institutului Gaidar, anul trecut China a cumpărat 27% din totalul exporturilor Rusiei și a asigurat 36% din importurile Federației Ruse. În același timp, Rusia rămâne o piață marginală pentru exporturile Chinei: ponderea a scăzut de la 3,2% la 2,7%, un nivel comparat în material cu cel al Mexicului. Dezechilibrul de putere economică este esențial pentru înțelegerea relației: Beijingul poate influența semnificativ Moscova, în timp ce dependența Chinei de piața rusă este limitată. Semnal de vulnerabilitate: comerțul bilateral a scăzut în 2025 Un alt indicator al fragilității este evoluția schimburilor comerciale: volumul comerțului ruso-chinez a scăzut în 2025 cu 6,5%, până la 1,63 trilioane de yuani (234 miliarde de dolari). Au scăzut atât livrările Chinei către Rusia (cu 3,4% față de anul anterior), cât și exporturile Rusiei către China (cu 9,9%). Digi24 notează că această scădere a provocat îngrijorare la Kremlin: Reuters a relatat, citând surse apropiate guvernului rus, că Vladimir Putin ar fi intenționat să-i ceară lui Xi Jinping să nu reducă volumul comerțului, de care economia rusă ar depinde „în mod critic”. [...]
Ucraina susține că a lovit două aeronave rusești de vârf la 1.700 km de frontieră , un tip de atac care, dacă se confirmă, împinge și mai mult în spate „zona sigură” a aviației ruse și obligă la redislocări costisitoare și la măsuri suplimentare de protecție a bazelor, potrivit Digi24 . Statul Major General al Ucrainei a anunțat că, pe 1 mai, forțele ucrainene au lovit un avion de vânătoare Suhoi Su-57 și un bombardier de vânătoare Su-34 la aerodromul Shagol din regiunea Celiabinsk, în Rusia. Amploarea pagubelor este „încă în curs de evaluare”, conform aceleiași surse. Atacul ar fi avut loc la aproximativ 1.700 de kilometri de granița cu Ucraina, distanță care sugerează o capacitate de lovire în adâncime cu drone. În material se menționează că dronele ucrainene sunt deja capabile să zboare pe distanțe de peste 2.000 de kilometri, ceea ce extinde riscul inclusiv pentru aeronavele staționate departe de linia frontului. De ce contează: presiune operațională pe aviația rusă Pe fondul intensificării atacurilor ucrainene asupra Rusiei și a infrastructurii sale militare, Kremlinul ar fi redislocat o mare parte a forțelor aeriene mai departe de granița cu Ucraina. Informația despre lovirea unor aeronave la o asemenea distanță indică faptul că simpla mutare a avioanelor mai în interiorul teritoriului rus nu elimină amenințarea, ci poate doar să o amâne sau să o reducă parțial. În plus, țintele raportate sunt platforme cu rol important în război: Su-57 : avion de vânătoare „stealth” (cu semnătură radar redusă) de generația a cincea, proiectat pentru superioritate aeriană și lovituri de precizie; Su-34 : avion de vânătoare-bombardier cu două locuri, folosit pentru misiuni tactice și bombardament pe distanțe lungi. Ce știm și ce nu e confirmat Informațiile provin din comunicarea Statului Major General al Ucrainei. Publicația Kyiv Independent, citată în material, precizează că nu a putut verifica independent afirmațiile, iar Rusia nu a comentat atacurile raportate. Context: seria de atacuri cu drone asupra bazelor aeriene Materialul amintește că nu ar fi prima operațiune reușită a Ucrainei cu drone împotriva aviației ruse. La 1 iunie, Ucraina ar fi lansat un atac masiv „fără precedent” cu drone, în cadrul operațiunii „Spiderweb ”, vizând patru baze aeriene ruse din interiorul țării, iar în timpul acelui atac ar fi fost avariate 41 de aeronave, cu drone ascunse în camioane. Ulterior, în noaptea de 4 august, drone operate de Serviciul de Securitate al Ucrainei (SBU) ar fi lovit cinci avioane de vânătoare rusești pe un aerodrom din Saky, în Crimeea ocupată de Rusia. [...]
Armata israeliană își concentrează aproape toată planificarea post-război cu Iranul pe riscul nuclear , în timp ce amenințarea rachetelor balistice și tema „schimbării regimului” sunt împinse în plan secund, potrivit The Jerusalem Post . Reorientarea contează operațional: IDF transmite că este pregătită să revină la un război „în toată regula” dacă Teheranul ar încerca să folosească uraniul îmbogățit pentru a avansa spre arma nucleară. În briefingurile recente, IDF insistă pe pericolul uraniului îmbogățit la 60% pe care regimul islamic „ar putea” să îl acceseze de sub dărâmăturile instalațiilor de la Isfahan și din alte locații lovite. Mesajul central este că, deși operațiunea din iunie 2025 ar fi întârziat programul, componenta nucleară rămâne principalul reper pentru evaluarea pașilor următori. Rachetele balistice, tratate cu mai puțină urgență în mesajul public În același timp, amenințarea rachetelor balistice – pe care Iranul ar fi folosit-o „cu efect letal” împotriva Israelului de patru ori din 2024 și care ar fi fost una dintre mizele războiului început pe 28 februarie – primește „mult mai puțină” atenție în comunicarea IDF, conform relatării. Publicația notează că nu este clar de ce această amenințare este minimalizată în briefinguri. Sunt avansate mai multe explicații posibile, fără o concluzie fermă: influența mesajelor venite dinspre SUA; pericolul relativ mai mare al unei arme nucleare; faptul că războiul ar fi împins înapoi cu mai mulți ani capabilitatea balistică; „ceața” post-conflict privind câte rachete mai are Iranul și cât de repede ar putea reconstrui. „Schimbarea regimului” dispare din briefinguri; unele lovituri, puse sub semnul eficienței Tema schimbării regimului în Iran „a dispărut în mare parte” din briefingurile IDF. Ofițerii armatei subliniază că instituția militară „nu a promis niciodată” o schimbare de regim, cel mult „o oportunitate” de a îmbunătăți condițiile pentru o astfel de evoluție. Într-o nuanță neobișnuită, IDF ar fi admis că unele atacuri asupra milițiilor Basij de nivel redus și asupra unor puncte de control „ar fi putut fi o risipă de resurse”, întrucât nu au schimbat situația „pe teren”. În apărarea acestor lovituri, armata a indicat că, și în timpul lor, a continuat să lovească alte componente ale amenințărilor militare pe care Iranul le-ar reprezenta pentru Israel. Reorganizare internă: o structură aeriană dedicată Iranului și posibile schimbări pentru Cisiordania Ca parte a „realizărilor” invocate, IDF leagă succesul de decizii din 16 ianuarie 2024 și 7 martie 2024 de a crea o unitate aeriană axată pe Iran, descrisă drept „uriașă”. Potrivit armatei, subunitatea a devenit, în practică, un „Comandament Iran” în interiorul forțelor aeriene. Separat, forțele aeriene au indicat că ar putea înființa o divizie permanentă dedicată sprijinirii Comandamentului Central al IDF în lupta împotriva terorismului palestinian în Cisiordania. În context, IDF arată că din vara lui 2023 a folosit tot mai agresiv aviația împotriva țintelor din Cisiordania, după o perioadă îndelungată în care această opțiune fusese rar utilizată (de la finalul celei de-a doua Intifade, în 2005). Totodată, Comandamentul Central a anunțat crearea unui centru de țintire mai mare și mai sistematic pentru lovituri aeriene și alte tipuri de foc greu, similar celor existente în Comandamentele de Nord și de Sud. [...]
