Știri
Știri din categoria Externe
Retragerea a 5.000 de militari americani din Germania pune presiune pe bugetele europene de apărare, iar NATO spune că încearcă să înțeleagă „detaliile” deciziei luate la Washington, potrivit Antena 3. Mesajul Alianței leagă direct mișcarea de nevoia ca Europa să investească mai mult în apărare și să preia o parte mai mare din responsabilitățile de securitate.
Purtătoarea de cuvânt a NATO, Allison Hart, a transmis pe platforma X că Alianța „lucrează” cu SUA pentru a înțelege decizia privind postura forțelor în Germania, după ce secretarul apărării american, Pete Hegseth, a ordonat retragerea a circa 5.000 de militari americani din această țară, notează Agerpres.
În mesajul citat, Hart susține că ajustarea anunțată de SUA „subliniază necesitatea” ca Europa să continue să investească mai mult în apărare și să își asume o parte mai mare din responsabilitatea pentru securitatea comună. În același context, oficialul NATO amintește că aliații au convenit să investească 5% din PIB la Summitul NATO de la Haga de anul trecut.
„Această ajustare subliniază necesitatea ca Europa să continue să investească mai mult în apărare şi să îşi asume o parte mai mare din responsabilitatea pentru securitatea noastră comună (...)”
Hart mai afirmă că NATO rămâne încrezătoare în capacitatea de descurajare și apărare, pe măsură ce „trecerea către o Europă mai puternică într-un NATO mai puternic” continuă.
Pentagonul a anunțat că SUA vor retrage aproximativ 5.000 de soldați din Germania în următorul an, iar finalizarea ar urma să aibă loc în „șase până la douăsprezece luni”, conform declarațiilor purtătorului de cuvânt Sean Parnell, citate în material.
Motivarea oficială a Pentagonului este că decizia vine în urma unei „analize amănunțite” a poziției forțelor americane în Europa și reflectă cerințele teatrului de operațiuni și condițiile din teren.
Antena 3 mai relatează că decizia vine după ce președintele Donald Trump l-a criticat dur pe cancelarul german, pe fondul reacțiilor acestuia legate de războiul din Iran. În același context, este menționat că Friedrich Merz a spus că SUA sunt „umilite” de Iran și a acuzat oficiali americani că intră într-un război fără o strategie clară.
Pentru moment, NATO spune doar că încearcă să clarifice „detaliile” deciziei americane, fără a anunța măsuri concrete de compensare a retragerii în Germania.
Recomandate
Moscova mută accentul de la pacea din Ucraina la o negociere a „sferelor de influență” între Rusia, SUA și China, o poziționare care, dacă se traduce în discuții la nivel înalt, ar putea reconfigura cadrul de securitate din regiune și ar împinge în plan secund negocierile de încetare a focului, potrivit Digi24 . Declarațiile îi aparțin lui Piotr Tolstoi , noul președinte al Comisiei pentru afaceri internaționale din Duma de Stat, care a spus că o eventuală împărțire a zonelor de influență și discutarea „garanțiilor de securitate” la nivel global ar fi „mai importantă” decât încercările de a obține o încetare a focului în Ucraina. Tolstoi a indicat ca posibilă ocazie summitul APEC (Cooperare Economică Asia-Pacific) programat pentru 18–19 noiembrie, unde ar exista „posibilitatea” unei reuniuni tripartite în Shenzhen. Ce ar urmări Rusia și de ce contează Mesajul transmis de oficialul rus sugerează că Moscova își leagă obiectivele din războiul din Ucraina de o discuție mai amplă despre arhitectura de securitate, direct cu Washingtonul și Beijingul, nu doar de un acord punctual de pace. În aceeași logică, Tolstoi a afirmat că aceste preocupări ar fi stat la originea „operațiunii militare speciale” și s-a declarat sceptic față de demersurile de negociere pe care le-ar iniția Donald Trump cu președintele ucrainean Volodimir Zelenski. În plan diplomatic, o astfel de întâlnire ar avea și o miză de imagine pentru Kremlin: ar însemna discuții la vârf cu cele două mari puteri, într-un format care ocolește actorii europeni. „Nu vrem o Ialta 2”: cum este descrisă reuniunea posibilă În spațiul public, scenariul unei întâlniri Xi–Trump–Putin a fost comparat cu Conferința de la Ialta din 1945, când marile puteri au negociat rearanjarea Europei postbelice. În acest context, purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a spus că părțile încearcă să ajungă la un consens asupra agendei și că unele propuneri sunt acceptabile pentru unii, dar „inacceptabile” pentru alții. „Părțile prezintă propuneri privind posibilele puncte de pe ordinea de zi. Unele sunt preferate de o parte, dar inacceptabile pentru alții. Aici trebuie să se ajungă la un anumit consens.” Peskov a adăugat că, dacă se ajunge la consens și reuniunea are loc, discuția ar fi una „foarte importantă” și ar atrage atenția globală. Ce teme ar putea bloca agenda Potrivit informațiilor citate, Trump ar fi invocat necesitatea discutării unui nou tratat de dezarmare nucleară după expirarea START III, subiect pe care Beijingul nu ar dori să îl abordeze „momentan”. Din datele disponibile în material, nu este clar ce puncte concrete ar agrea cele trei părți și nici dacă întâlnirea va avea loc efectiv, dincolo de formularea de tip „există posibilitatea”. Dacă formatul se confirmă, semnalul principal ar fi că Rusia încearcă să repoziționeze dosarul Ucrainei într-o negociere mai largă despre influență și securitate, cu potențial de a complica și mai mult traseul către o încetare a focului. [...]
Franța anunță că europenii vor fi prezenți la negocierile Rusia–Ucraina mediate de SUA , programate pe 10–11 noiembrie la Abu Dhabi, contrazicând direct mesajele Moscovei potrivit cărora Europa „nu are ce căuta” la masa discuțiilor, relatează HotNews . Jean-Noël Barrot , ministrul francez de Externe, a declarat la RTL că „europenii vor fi bine reprezentați” și că Franța va participa, fără să precizeze deocamdată cine va face parte din delegația franceză. Miza: rolul Europei în arhitectura de securitate postbelică Prezența europeană la discuțiile de la Abu Dhabi contează în special prin prisma temelor anunțate pentru negocieri: încetarea războiului declanșat de Rusia, acorduri de securitate postbelice și reducerea tensiunilor. În acest context, Parisul transmite că Europa nu acceptă să fie exclusă dintr-un proces care poate influența direct securitatea continentului. Potrivit sursei, emisarul special al lui Donald Trump, Steve Witkoff, a spus în această săptămână că Statele Unite vor aduce la aceeași masă delegațiile din Ucraina și Rusia, la Abu Dhabi, în perioada 10–11 noiembrie. Replica Moscovei și linia de conflict diplomatic Mesajul Franței vine după ce purtătoarea de cuvânt a Ministerului rus de Externe, Maria Zaharova , a susținut că „europenii nu au ce căuta la masa negocierilor”. Într-un comunicat publicat sâmbătă pe site-ul MAE rus, Zaharova a acuzat Occidentul că nu ia în considerare „preocupările legitime” ale Rusiei în materie de securitate și că alimentează escaladarea. Tot ea a afirmat că Londra și Parisul ar miza pe desfășurarea de trupe multinaționale în Ucraina pentru a păstra un punct de sprijin în confruntarea cu Rusia. Ce urmează: negocieri la Abu Dhabi și exerciții militare în Polonia Negocierile trilaterale Rusia–Ucraina–Statele Unite sunt programate marți și miercuri, 10 și 11 noiembrie, la Abu Dhabi, capitala Emiratelor Arabe Unite. Separat, „Coaliția de Voință”, formată din 37 de state, va organiza primele exerciții militare comune la Nowa Dęba, în sud-estul Poloniei, în perioada 9–22 noiembrie, pentru a pregăti o posibilă misiune de stabilizare în Ucraina. [...]
Donald Trump pregătește remanieri în Cabinet după eșecul republicanilor la alegerile de la jumătatea mandatului , semnalând o posibilă schimbare de direcție în administrație într-un moment de presiune politică internă, potrivit Digi24 . Președintele SUA a spus, într-un interviu acordat CBS News (care urmează să fie difuzat duminică, în emisiunea „60 Minutes”), că intenționează să facă „câteva” schimbări și a răspuns afirmativ când a fost întrebat dacă va concedia persoane. Trump a evitat însă să indice nume. „Îmi iubesc Cabinetul. Cred că membrii săi sunt buni, dar probabil voi face câteva schimbări. Nu vreau să spun despre cine este vorba.” Prima schimbare anunțată: șefia de cabinet În aceeași zi, Trump a anunțat că o înlocuiește pe Susie Wiles cu Stephen Miller, descris ca un susținător loial și cunoscut pentru poziții radicale, care a fost anterior consilier principal și a coordonat agenda lui Trump în domeniul imigrației. Digi24 notează că, ulterior, Trump le-a spus jurnaliștilor că plecarea șefei de cabinet „nu are legătură cu alegerile”. „Pur și simplu a venit momentul. Uneori faci schimbări.” Mesaj de continuitate la Apărare, în ciuda criticilor interne Întrebat dacă mai are încredere în secretarul Apărării, Pete Hegseth — pe care unii republicani îl consideră responsabil pentru rezultatele slabe ale partidului — Trump a răspuns că are încredere în el. „Da. Uitați, am câștigat două războaie”. De ce contează Semnalul de remaniere, venit imediat după înfrângerea electorală a Partidului Republican, indică o recalibrare a echipei de la vârful administrației și o încercare de a gestiona consecințele politice ale rezultatului. În perioada următoare, rămâne de urmărit dacă Trump va anunța și alte schimbări în Cabinet și ce portofolii vor fi vizate. [...]
Temerile privind un acord SUA–Rusia care ar redesena securitatea Europei au reaprins discuțiile despre rolul UE în negocierile de pace pentru Ucraina, pe fondul semnalelor venite dinspre administrația Trump, potrivit Antena 3 , care citează o analiză Financial Times. Oficiali europeni se tem că Washingtonul ar putea încheia un acord separat cu Moscova în cadrul negocierilor pentru încetarea războiului din Ucraina, înțelegere care ar putea submina NATO și ar putea facilita o revenire a „sferei de influență” a Rusiei în Europa, conform Financial Times. În acest context, lideri din capitale europene au reacționat la declarații atribuite administrației Trump despre un nou „cadru” de securitate europeană care ar urma să fie discutat cu Rusia ca parte a unui viitor acord de pace. Semnalele de la Washington: „un acord mare” și „mai mult decât Ucraina” Antena 3 relatează că Donald Trump s-a întâlnit la Casa Albă cu Kirill Dmitriev, prezentat drept un înalt oficial rus și unul dintre emisarii lui Vladimir Putin pentru negocieri. Ulterior, Trump a spus jurnaliștilor că „va exista un acord” și că acesta „va implica mai mult decât Ucraina”, sugerând că ar putea viza „întreaga Europă”. După acest anunț, Jared Kushner a scris pe rețeaua X că Washingtonul ar urmări „aranjamente practice” care să răspundă preocupărilor de securitate ale tuturor părților, inclusiv „un cadru durabil” pentru securitatea și stabilitatea Europei pe termen lung. Un oficial european citat de Financial Times, sub anonimat, a descris mesajul drept „o surpriză totală” și a susținut că nu ar urma să existe negocieri simultane privind securitatea europeană înainte de încheierea războiului. Linia UE: securitatea Europei nu se negociază „pe lângă” europeni Liderii europeni se opun ideii ca discuțiile despre pacea din Ucraina să fie folosite ca pretext pentru negocierea unei noi arhitecturi de securitate în Europa. Temerea, potrivit materialului, este că Moscova ar putea încerca să-și reafirme influența și să submineze suveranitatea statelor vecine din NATO. Un purtător de cuvânt al Comisiei Europene a declarat vineri: „Este responsabilitatea Uniunii Europene să decidă asupra problemelor care îi afectează securitatea”. Totodată, un oficial european citat de Financial Times a afirmat că nu s-ar fi discutat „absolut deloc” despre viitorul NATO și că „orice schimbare” a alianței sau reducerea prezenței sale în Europa ar fi „exclusă”. „Garanțiile de securitate pentru Rusia” și condițiile puse de Moscova Președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, a recunoscut că răspunsuri la întrebările ridicate de Rusia despre propria securitate ar putea intra într-o înțelegere de pace, însă doar cu „implicarea Europei”. El a mai spus că „garanțiile de securitate pentru Rusia” ar însemna schimbarea cadrului de securitate în Europa și în lume și că un recul al NATO ar fi „un semn de slăbiciune”. În paralel, Kushner și trimisul special al SUA, Steve Witkoff, și-ar fi intensificat eforturile de a găsi puncte comune cu Kievul, Moscova și unele capitale europene înaintea discuțiilor planificate între negociatorii SUA, ruși și ucraineni la Abu Dhabi , programate pentru săptămâna viitoare. În același timp, ar fi fost prezentate și posibile acorduri economice și de investiții între SUA și Rusia. Materialul mai notează, citând două persoane implicate în eforturi neoficiale, că este puțin probabil ca discuțiile de la Abu Dhabi să ducă la un armistițiu „semnificativ”, pe fondul unei campanii de iarnă de atacuri aeriene asupra infrastructurii energetice din Ucraina. În acest cadru, Moscova ar vedea mutarea discuției de la teritorii la „garanții de securitate” ca pe o modalitate de a prelungi negocierile, în timp ce slăbește poziția militară a Ucrainei. Potrivit articolului, Putin ar fi cerut Ucrainei să predea partea rămasă a regiunii estice Donbas ca o condiție prealabilă pentru un armistițiu și s-ar aștepta la concesii teritoriale suplimentare în schimbul oricăror garanții de securitate oferite de NATO. Ce urmează: negocieri la Abu Dhabi, cu europenii divizați Capitalele europene ar încerca să obțină o implicare mai mare în discuțiile conduse de SUA, însă sunt divizate în privința modului de acțiune și a reprezentării, mai arată materialul. În această săptămână au avut loc discuții la Bruxelles cu oficiali din Franța, Germania, Marea Britanie, NATO și UE, alături de reprezentanți americani și ucraineni, iar liderii Finlandei și Norvegiei ar fi avut recent un apel telefonic cu Vladimir Putin. Un oficial european citat de Financial Times a caracterizat ansamblul negocierilor drept „neorganizat, haotic și imprevizibil”, susținând că nu ar exista un document sau un proiect de acord aflat efectiv la negociere. [...]
Deschiderea unei anchete pentru „caracter terorist” după atacul armat din Cracovia ridică miza de securitate și poate duce la măsuri suplimentare pentru protecția spațiilor publice , în condițiile în care bilanțul provizoriu indică șase morți și 15 răniți, potrivit Adevărul . Parchetul polonez a anunțat duminică, 8 noiembrie, deschiderea anchetei pentru o acțiune cu „caracter terorist”, după atacul de sâmbătă din apropierea pieței centrale din Cracovia. Ancheta vizează uciderea a șase persoane în oraș, act descris ca „infracțiune teroristă”, precum și moartea altor trei persoane la domiciliul atacatorului, în Ostrowiec Swietokrzyski, conform informațiilor transmise de Agerpres. Victime și răniți, inclusiv cetățeni străini În total, 15 persoane au fost rănite și spitalizate, iar starea lor s-a ameliorat ușor peste noapte, însă „nu toate sunt în afara pericolului”, potrivit unei purtătoare de cuvânt a poliției citate de media poloneze. Dintre răniți, cinci sunt cetățeni străini din: Marea Britanie Portugalia Rusia Germania Austria Alți zece răniți sunt polonezi, inclusiv doi polițiști interveniți la fața locului. Printre cei șase uciși se află și un cetățean britanic. Ce se știe despre atacator și ancheta în curs Anchetatorii cred că atacatorul a acționat singur și încearcă să stabilească motivația și profilul său psihologic. Bărbatul, identificat în presă ca Michal O., născut în 2002, a fost rănit grav de poliție, operat și se afla duminică dimineață în stare critică. Poliția a anunțat că la domiciliul familiei sale din Ostrowiec Swietokrzyski au fost găsite corpurile a trei persoane — un bărbat de 53 de ani și două femei de 52 și 21 de ani — identificați drept părinții și sora atacatorului, cu răni prin împușcare. În acest context, au fost confiscate șapte arme de foc. Ipoteza radicalizării și implicațiile de securitate Atacul a fost comis „la întâmplare” asupra trecătorilor, turiștilor și șoferilor. După o urmărire, atacatorul a abandonat mașina și a avut un schimb de focuri cu doi agenți, fiind în cele din urmă neutralizat. Potrivit presei poloneze citate în material, atacatorul nu avea antecedente judiciare și era membru, împreună cu tatăl său, al unui club de tir. Ministrul polonez de interne, Marcin Kierwinski , a avansat ipoteza unui bărbat sensibil la idei „ultranaționaliste”, afirmând că „totul arată că el era fascinat de ideologii de extremă dreaptă”. În perioada următoare, direcția anchetei — inclusiv stabilirea unei motivații și a eventualelor legături ideologice — va fi esențială pentru încadrarea juridică finală și pentru deciziile operative ale autorităților privind prevenirea unor atacuri similare. [...]
Rusia își ridică nivelul de reprezentare la discuțiile trilaterale cu SUA și Ucraina din Abu Dhabi , un semnal că Moscova ar putea fi pregătită să abordeze nu doar chestiuni tehnice, ci și teme militare și politice la nivel înalt, potrivit Kyiv Post , care citează relatări Bloomberg și Reuters. Delegația va fi condusă din nou de consilierul prezidențial Vladimir Medinski, a confirmat purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov. Noutatea este includerea, pentru prima dată în acest format, a adjunctului ministrului rus de Externe Serghei Riabkov , un oficial asociat de regulă cu dosare de control al armamentelor și dialog strategic cu Washingtonul. Ce înseamnă „upgrade-ul” delegației Componența delegației sugerează o agendă mai largă decât în rundele anterioare, prin alăturarea unor nume din diplomație, informații și armată: Vladimir Medinski, consilier prezidențial (șeful delegației); Serghei Riabkov, adjunct al ministrului de Externe (în premieră în acest format); Mihail Galuzin, adjunct al ministrului de Externe, responsabil de relațiile cu statele CSI și Ucraina; amiralul Igor Kostîukov, șeful Direcției Principale a Statului Major al Forțelor Armate ale Rusiei (GRU – serviciul de informații militare); Iuri Jigaralovski, ofițer superior din Statul Major. Observatori diplomatici citați în material notează că prezența simultană a lui Riabkov și a șefului GRU indică o creștere „vizibilă” a seniorității față de formatele exploratorii de până acum. Când au loc discuțiile și ce context le-a readus pe agendă Discuțiile trilaterale la nivel de lucru sunt programate pentru marți și miercuri, 10-11 noiembrie, la Abu Dhabi, în Emiratele Arabe Unite. Ar fi prima întâlnire în trei (SUA–Ucraina–Rusia) din februarie, după ce contactele mediate de SUA au fost puse pe pauză în urma blocajelor apărute în sesiunile anterioare din Abu Dhabi și Geneva, pe fondul conflictului armat regional dintre SUA, Israel și Iran. În paralel, președintele SUA, Donald Trump, a declarat vineri, la Palm Beach, că Rusia și Ucraina „pentru prima dată vor să facă o înțelegere”, în timp ce inițiativa Casei Albe privind un aranjament mai amplu de securitate europeană a stârnit rezerve în capitale europene și la Kiev din cauza lipsei unor mecanisme concrete, potrivit materialului. Pregătirile Ucrainei înainte de Abu Dhabi Kyiv a derulat consultări diplomatice pe mai multe canale înaintea reuniunii. Președintele Volodîmîr Zelenski a avut o discuție telefonică de 90 de minute, pe 4 noiembrie, cu emisari americani Steve Witkoff și Jared Kushner, pentru a trece în revistă pregătirile și propunerile Ucrainei. În aceeași discuție, Zelenski a reiterat nevoile imediate de apărare antiaeriană, solicitând interceptoare Patriot pentru protejarea infrastructurii municipale civile împotriva atacurilor balistice rusești. Separat, Ucraina a purtat discuții la Madrid privind cooperarea pe apărare antiaeriană și, la Bruxelles, negociatorii ucraineni s-au întâlnit cu oficiali din SUA, UE, Marea Britanie, Franța, Germania, NATO și Banca Mondială pentru coordonare pe reconstrucție și garanții de securitate pe termen lung. În acest stadiu, materialul nu indică o agendă negociată sau rezultate așteptate, însă ridicarea nivelului delegației ruse sugerează că Moscova ar putea trata runda din Abu Dhabi ca pe una cu miză mai mare decât întâlnirile exploratorii anterioare. [...]
