Știri
Știri din categoria Externe
Retragerea a 5.000 de militari americani din Germania pune presiune pe bugetele europene de apărare, iar NATO spune că încearcă să înțeleagă „detaliile” deciziei luate la Washington, potrivit Antena 3. Mesajul Alianței leagă direct mișcarea de nevoia ca Europa să investească mai mult în apărare și să preia o parte mai mare din responsabilitățile de securitate.
Purtătoarea de cuvânt a NATO, Allison Hart, a transmis pe platforma X că Alianța „lucrează” cu SUA pentru a înțelege decizia privind postura forțelor în Germania, după ce secretarul apărării american, Pete Hegseth, a ordonat retragerea a circa 5.000 de militari americani din această țară, notează Agerpres.
În mesajul citat, Hart susține că ajustarea anunțată de SUA „subliniază necesitatea” ca Europa să continue să investească mai mult în apărare și să își asume o parte mai mare din responsabilitatea pentru securitatea comună. În același context, oficialul NATO amintește că aliații au convenit să investească 5% din PIB la Summitul NATO de la Haga de anul trecut.
„Această ajustare subliniază necesitatea ca Europa să continue să investească mai mult în apărare şi să îşi asume o parte mai mare din responsabilitatea pentru securitatea noastră comună (...)”
Hart mai afirmă că NATO rămâne încrezătoare în capacitatea de descurajare și apărare, pe măsură ce „trecerea către o Europă mai puternică într-un NATO mai puternic” continuă.
Pentagonul a anunțat că SUA vor retrage aproximativ 5.000 de soldați din Germania în următorul an, iar finalizarea ar urma să aibă loc în „șase până la douăsprezece luni”, conform declarațiilor purtătorului de cuvânt Sean Parnell, citate în material.
Motivarea oficială a Pentagonului este că decizia vine în urma unei „analize amănunțite” a poziției forțelor americane în Europa și reflectă cerințele teatrului de operațiuni și condițiile din teren.
Antena 3 mai relatează că decizia vine după ce președintele Donald Trump l-a criticat dur pe cancelarul german, pe fondul reacțiilor acestuia legate de războiul din Iran. În același context, este menționat că Friedrich Merz a spus că SUA sunt „umilite” de Iran și a acuzat oficiali americani că intră într-un război fără o strategie clară.
Pentru moment, NATO spune doar că încearcă să clarifice „detaliile” deciziei americane, fără a anunța măsuri concrete de compensare a retragerii în Germania.
Recomandate
Retragerea lui Starmer și ieșirea din scenă a lui Macron riscă să slăbească „Coaliția Voinței”, cu efect direct asupra sprijinului european pentru Ucraina , pe fondul temerilor privind un vid de leadership și al ascensiunii unor politicieni mai favorabili Rusiei, potrivit Adevărul . Coaliția – un format diplomatic care a reunit peste 30 de state – a fost construită în jurul parteneriatului dintre Marea Britanie și Franța, cu obiectivul de a susține Ucraina și, în perspectivă, de a pregăti o eventuală desfășurare de trupe care să garanteze respectarea unui armistițiu. În paralel, cele două puteri nucleare europene coordonează și planuri de deminare a Strâmtorii Hormuz . În acest context, plecarea lui Keir Starmer din prim-planul politicii internaționale și faptul că Emmanuel Macron nu mai poate candida pentru un nou mandat la prezidențialele de anul viitor alimentează îngrijorări că Europa ar putea rămâne fără o direcție coerentă în dosarul ucrainean. Riscul politic major: cine vine după Macron Temerile sunt concentrate mai ales pe tranziția de la Paris. Macron trebuie să părăsească funcția după alegerile prezidențiale de anul viitor, iar publicația notează că nu există un succesor evident. În material sunt menționați drept posibili câștigători: Marine Le Pen (Rassemblement National), care a promis în trecut retragerea Franței din structura militară integrată a NATO, ridicarea sancțiunilor împotriva Rusiei și presiuni asupra Ucrainei pentru un acord de pace în condițiile Moscovei; Jean-Luc Mélenchon, care ar merge mai departe, promițând retragerea Franței din alianța militară occidentală. O sursă citată de The Telegraph afirmă că oficialii britanici analizează deja implicațiile unei eventuale victorii a unuia dintre acești candidați asupra relațiilor franco-britanice, inclusiv asupra viitorului Coaliției Voinței și asupra schimbului de informații clasificate. Un oficial occidental avertizează că NATO ar avea „o problemă majoră” dacă oricare dintre cei doi ar ajunge la putere. Lideri alternativi, dar cu limite și vulnerabilități Discuțiile diplomatice se îndreaptă spre ideea unui posibil „înlocuitor” de leadership european, însă opțiunile descrise în articol vin cu constrângeri. Friedrich Merz , cancelarul Germaniei, este indicat drept cel mai evident nume, în condițiile în care coordonează un proiect amplu de transformare a armatei germane în cea mai mare forță militară din Europa. Totuși, materialul subliniază că Merz este afectat de probleme interne și de întrebări privind capacitatea sa de a rămâne la conducere. Roderich Kiesewetter (CDU), membru al Comisiei pentru Afaceri Externe din Bundestag, este citat critic la adresa lui Merz și a poziționării Berlinului, inclusiv în raport cu angajamentele publice privind Ucraina. „Asta nu înseamnă leadership. Atunci cine va conduce Europa? Avem nevoie de un Churchill.” În același timp, Germania – spre deosebire de Marea Britanie, Franța și alte aproximativ 12 state – a refuzat să se angajeze că va trimite trupe într-o viitoare misiune de garantare a unui armistițiu în Ucraina, potrivit articolului. Alți lideri menționați ca având propriile vulnerabilități sunt Donald Tusk (Polonia) și Giorgia Meloni (Italia), ambii refuzând trimiterea de trupe în Ucraina. Deși sunt considerați favoriți să își păstreze funcțiile, articolul notează că este puțin probabil să fie percepuți ca înlocuitori ai lui Macron în rolul de lider al Europei. Ce urmează: o coaliție dependentă de continuitatea politică Miza imediată este continuitatea sprijinului european pentru Ucraina și credibilitatea angajamentelor asumate. În lectura prezentată, dacă Europa nu își respectă promisiunile față de Kiev, consecințele geopolitice ar putea fi serioase, inclusiv prin riscul ca viitoare guverne ucrainene să caute sprijin la alte puteri din regiune, pe fondul percepției unui Occident „nesigur”. În lipsa unei figuri care să preia rapid rolul de coordonare politică, articolul sugerează că viitorul Coaliției Voinței ar putea depinde de capacitatea succesorului lui Starmer, Andy Burnham, de a compensa, „de unul singur”, retragerea tandemului care a ținut până acum formatul în picioare. [...]
Serviciile militare lituaniene avertizează asupra unui risc de „steag fals” în care Rusia ar putea lovi infrastructură critică din statele baltice folosind drone prezentate drept ucrainene, un scenariu care ar complica atribuirea atacului și ar ridica miza de securitate pentru NATO , potrivit Antena 3 . Informația, publicată inițial de 15min.lt și preluată de The Moscow Times, a fost confirmată de ministrul lituanian al Apărării, Robertas Kaunas. Acesta a spus că Moscova ar lua în calcul „atacuri cinetice neconvenționale” asupra unor obiective strategice din regiunea baltică, cu accent pe infrastructura critică, folosind drone de fabricație ucraineană pentru a putea nega implicarea. „Avem informații conform cărora Rusia ia în considerare posibilitatea de a lansa atacuri cinetice neconvenționale împotriva infrastructurii critice din regiunea baltică. Este foarte probabil ca Rusia să utilizeze în acest scop drone de fabricație ucraineană.” De ce contează: atribuirea atacului și riscul de escaladare Unghiul principal al avertismentului este operațional: folosirea unor drone „ucrainene” într-o posibilă operațiune sub steag fals ar urmări să creeze confuzie asupra autorului real al atacului pe teritoriul NATO. Kaunas a indicat că o astfel de dronă ar putea fi asamblată din fragmente ale altor drone ucrainene și a numit scenariul „cel mai realist” dintre cele luate în calcul. Ministrul a precizat că, deocamdată, nu a fost detectată o acumulare de trupe rusești în apropierea frontierei cu Lituania. Totodată, rapoartele serviciilor de informații sugerează că Kremlinul s-ar putea pregăti pentru un astfel de atac, însă „nu există încă dovezi” că a fost luată o decizie. Ce măsuri ia Lituania Potrivit lui Kaunas, autoritățile au întărit securitatea la anumite instalații de infrastructură critică, iar armata și agențiile de securitate monitorizează situația în funcție de nivelul de amenințare. „Monitorizăm situația în funcție de nivelul de amenințare.” Context: incidente repetate cu drone în spațiul aerian NATO În material se arată că, de la invazia pe scară largă a Ucrainei de către Rusia în 2022, drone militare au încălcat în mod repetat spațiul aerian NATO. În unele cazuri, drone ucrainene au ajuns în statele baltice după ce ar fi fost direcționate greșit de sistemele rusești de război electronic, iar unii oficiali din mai multe țări susțin că Moscova ar putea direcționa deliberat drone în spațiul aerian al Lituaniei, Letoniei, Estoniei, Poloniei și Finlandei. [...]
Penuria de rachete riscă să blocheze opțiunile militare ale SUA și să împingă Pentagonul spre finanțări suplimentare , după ce președintele Donald Trump i-a cerut explicații secretarului apărării Pete Hegseth la o reuniune la Camp David , pe fondul îngrijorărilor privind epuizarea stocurilor, potrivit The Washington Post . Discuția ar fi avut loc în marja ședinței de vineri a Cabinetului, când Trump i-ar fi reproșat lui Hegseth că înțelesese că problema munițiilor „fusese rezolvată”, conform a două persoane familiarizate cu situația, citate de publicație sub protecția anonimatului. Miza, potrivit sursei, este una operațională: penuria extremă de muniție ar amenința să limiteze opțiunile militare ale SUA împotriva Iranului. Unul dintre motivele pentru care Trump s-ar fi abținut în ultimele zile de la atacuri masive suplimentare ar fi lipsa muniției, în special rachete ghidate cu rază lungă de acțiune și interceptori de apărare aeriană. În acest context, Trump a declarat luni că a ordonat și apoi a anulat „cel mai mare atac de după al Doilea Război Mondial”, în așteptarea unor noi negocieri privind Strâmtoarea Ormuz. Stocuri consumate rapid, refacere lentă Deși SUA au anunțat noi acorduri de producție pentru unele tipuri de muniție, inclusiv rachete de apărare aeriană Patriot, producția efectivă poate dura până la doi ani, iar o soluție imediată nu se întrevede, potrivit informațiilor citate. În prima lună de luptă, SUA ar fi lansat peste 850 de rachete de croazieră Tomahawk și ar fi folosit peste 1.000 de sisteme Patriot și Terminal High Altitude Area Defense (THAAD), conform relatărilor anterioare ale publicației. Un oficial american a mai declarat că, în primele săptămâni, SUA au folosit peste 1.300 de rachete balistice tactice. În plus, stocul de rachete ATACMS (rachete tactice cu rază scurtă, solicitate și de Ucraina) s-ar fi epuizat „în așa măsură, încât practic nu mai există niciuna”, potrivit uneia dintre persoanele familiarizate cu situația, care a invocat un material Reuters (linkul Reuters nu este furnizat în textul sursă). Efecte în lanț: Ucraina și schimbări de tactică Lipsa muniției defensive ar avea efecte dincolo de Orientul Mijlociu, în condițiile în care Ucraina rămâne fără sisteme de apărare aeriană, iar opțiunile de reaprovizionare din stocurile occidentale sunt limitate, ceea ce o expune atacurilor rusești de lungă distanță. Totodată, deficitul de interceptori ar modifica modul în care SUA decid folosirea muniției împotriva unei amenințări iminente, în funcție de traiectoria estimată și de faptul dacă amenințarea este sau nu „un factor”, a declarat oficialul american. Această schimbare de tactică ar fi fost relatată pentru prima dată de NBC News (fără URL în textul sursă). Dispută internă și reacții oficiale: „Știri false 100%” La Camp David, Hegseth s-ar fi apărat și ar fi pus lipsurile pe seama adjunctului său, Stephen Feinberg, acuzându-l că nu s-a asigurat că Trump este pe deplin informat, potrivit celor două surse citate. Casa Albă și Pentagonul contestă însă relatarea. Purtătoarea de cuvânt a Casei Albe, Karoline Leavitt, a declarat: „Acestea sunt știri false 100%. Literalmente, nu s-a întâmplat niciodată. Iar președintele Trump are cea mai mare încredere în secretarul Hegseth.” La rândul său, purtătorul de cuvânt șef al Pentagonului, Sean Parnell, a spus: „Secretarul Hegseth nu a indus pe nimeni în eroare cu privire la stocul nostru de muniție și nu l-a învinuit pe secretarul adjunct Feinberg. Aceste afirmații despre stocurile epuizate, dezacordurile interne, poziția secretarului față de Iran sunt la fel de fictive.” Presiune bugetară: 67 mld. dolari suplimentar și un buget-record blocat Pe fondul consumului de muniție, Hegseth, Feinberg și generalul Dan Caine (președintele Comitetului Șefilor de Stat Major) au cerut Congresului 67 de miliarde de dolari (aprox. 308 miliarde lei) ca fonduri militare suplimentare pentru a acoperi costurile războiului cu Iranul și pentru refacerea stocurilor, descrisă ca nevoie „urgentă și necesară”. Republicanii din Senat nu au ajuns încă la un acord privind strategia pentru acest pachet. Separat, solicitarea generală a administrației pentru bugetul apărării pe următorul an fiscal este de 1,5 trilioane de dolari (aprox. 6.900 miliarde lei) și include zeci de miliarde de dolari pentru construirea de rachete, dar propunerea este în impas din cauza opoziției democraților, ceea ce lasă Pentagonul fără o cale clară de refacere a stocurilor esențiale. [...]
Valeri Zalujni cere o schimbare de doctrină în NATO înainte de orice extindere , argumentând că alianța trebuie să se adapteze la realitățile războiului modern și la lecțiile învățate de Ucraina în conflictul cu Rusia, potrivit News . Ambasadorul Ucrainei în Regatul Unit și fost comandant-șef al armatei ucrainene a revenit asupra declarațiilor care au stârnit reacții, după ce spusese că Ucraina nu ar fi avantajată de aderarea la NATO. Miza: pregătirea operațională a NATO pentru un conflict cu Rusia Zalujni spune că este „pentru NATO”, dar susține că alianța ridică „multe întrebări” din punct de vedere politic și rămâne ancorată în doctrine vechi, asociate finalului celui de-al Doilea Război Mondial. În opinia sa, războiul și progresul tehnologic au schimbat fundamental modul de luptă, iar NATO ar trebui să treacă la „standarde complet diferite” și la „o doctrină cu totul nouă”. În acest context, el a lansat o provocare directă către statele membre: „Ucraina se află în război cu Rusia, fără a fi membră a NATO. Să spună sincer cei din NATO: sunt oare pregătiţi să lupte cu Rusia fără experienţa Ucrainei?” Argumentul lui Zalujni: Ucraina a testat „toate tipurile de armament”, iar resursele s-au epuizat Ambasadorul a invocat experiența Ucrainei din 2026, afirmând că țara a folosit „toate tipurile de armament”, cu excepția unor capabilități pe care le asociază cu dotarea NATO (arme nucleare, portavioane și avioane F-35). El a mai susținut că „resursele s-au epuizat” și că Rusia „a găsit o soluție de contracarare” pentru aceste evoluții. Totodată, Zalujni a reamintit rolul său din 2019 în promovarea reformelor pentru alinierea armatei ucrainene la standardele NATO, spunând că a lucrat la modificări legislative ample pentru adaptarea managementului strategic la principiile alianței. Alternativa indicată: JEF și ideea unui „bloc european” nou Ca exemplu de format „promițător din punct de vedere politic”, Zalujni a menționat din nou JEF (Forțele Expediționare Unite), o structură de cooperare militară. El a spus că participă regulat la exerciții NATO de comandă și stat major în Marea Britanie, pe care le consideră relevante pentru cultura operațională a alianței, dar a insistat că „acest bloc trebuie să se schimbe” pentru a face față amenințărilor actuale. În linie cu declarațiile anterioare, el a vorbit și despre nevoia unui „bloc militar cu totul nou”, „cel mai probabil” ancorat teritorial în Europa. Reacția Kievului: MAE spune că afirmațiile au fost scoase din context Ministerul Afacerilor Externe al Ucrainei a transmis că declarațiile lui Zalujni despre aderarea la NATO au fost scoase din context și au avut ecou amplu, precizând că citatul complet se referea în primul rând la JEF, nu la NATO. Potrivit explicațiilor, în cadrul reuniunii ambasadorilor de la Kiev, Zalujni fusese întrebat despre participarea Ucrainei la coaliția JEF, după care a extins comentariile la nivelul alianței în ansamblu. [...]
Declarațiile lui Valerii Zalužni pun sub semnul întrebării traiectoria Ucrainei spre NATO , într-un moment în care Kievul își caută garanții de securitate pe termen lung, cu efect direct asupra arhitecturii de apărare europene. Potrivit Meduza , ambasadorul Ucrainei în Marea Britanie și fost comandant-șef al armatei ucrainene a spus că Ucraina „nu va adera niciodată” la Alianță. Zalužni a făcut afirmațiile la Kiev, în timpul unei discuții despre integrarea euroatlantică, în cadrul unei reuniuni a ambasadorilor, relata „Evropeiska Pravda” (European Pravda), citată de publicație. „Cunosc foarte bine NATO. Vreo 12 ani, probabil, m-am ocupat personal ca noi să stăpânim standardele NATO și în fiecare an am ascultat povești că, imediat-imediat, vom intra în NATO. Niciodată nu vom intra, din păcate!” De ce spune Zalužni că NATO nu mai „ține pasul” În evaluarea lui, problema nu este doar politică, ci și una de doctrină și compatibilitate: standardele și modul de funcționare ale NATO nu ar mai corespunde realităților militare actuale. „Este imposibil să te alături, cu nivelul de dezvoltare pe care îl au Forțele Armate ale Ucrainei, unei organizații care se ghidează după doctrinele celui de-al Doilea Război Mondial.” Zalužni a mai susținut că NATO ar putea rămâne, „cel mai probabil”, în forma actuală, iar Ucraina ar continua ani la rând tranziția către standarde necesare pentru a ajunge măcar la un nivel comparabil cu „jumătate” din cel al Federației Ruse, potrivit aceleiași relatări. Alternativa: blocuri noi și un posibil „bloc european de securitate” Deși a recunoscut că Ucrainei îi sunt necesare tehnologii care „încă există” în țările NATO, Zalužni a indicat că Kievul ar urma să se orienteze către alte formate de securitate care „abia se vor forma”. „Cel mai probabil, va fi vorba despre un bloc european militar-politic de securitate.” În același context, el și-a exprimat regretul că Ucraina nu lucrează pentru aderarea la Joint Expeditionary Force (JEF), o coaliție militară condusă de Marea Britanie. „Evropeiska Pravda”, citată de Meduza, notează însă că JEF nu presupune obligații de apărare reciprocă între participanți, spre deosebire de NATO. Context politic intern: Zalužni rămâne un actor cu greutate Meduza amintește că Zalužni a condus armata ucraineană în perioada 2021–2024 și a plecat din funcție cu un nivel ridicat de încredere publică. Potrivit unor relatări din presă, el ar fi intenționat să participe la următoarele alegeri prezidențiale din Ucraina. Conform datelor citate de publicație, în iunie 2026, 16% dintre ucraineni ar fi fost gata să voteze pentru Zalužni, față de 32% pentru președintele în funcție, Volodîmîr Zelenski . [...]
Atacurile ucrainene cu drone au lovit două rafinării rusești, inclusiv la peste 1.300 km de front , într-o nouă rundă de lovituri cu rază lungă care vizează infrastructura energetică și, implicit, veniturile din petrol ale Rusiei, potrivit HotNews . Rusia a anunțat joi că a doborât, în cursul nopții, 605 drone ucrainene deasupra a aproximativ 20 de regiuni și deasupra peninsulei Crimeea, informație transmisă de France Presse, citată de publicație. Ministerul Apărării de la Moscova a susținut că sistemele de apărare aeriană au „interceptat și distrus” dronele. Ținte energetice: incendii și lovituri la distanțe mari În regiunea Yaroslavl, guvernatorul Mihail Evraiev a descris evenimentul drept „cel mai masiv atac” asupra zonei, afirmând că au fost doborâte 92 de drone. Potrivit acestuia, resturile au provocat un incendiu în mai multe case și au avariat mașini. Pe rețelele sociale au circulat imagini cu fum gros deasupra rafinăriei Yaroslav, menționată ca fiind una dintre cele mai mari din Rusia. Președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski , a declarat că a fost lovită rafinăria Slavneft din Yaroslav, aflată la aproximativ 700 km de granița cu Ucraina. Zelenski a mai afirmat că a fost lovită și rafinăria Bashneft-Novoil din Republica Bașkortostan, la peste 1.300 km distanță, și a publicat imagini cu efectele loviturilor pe contul său de pe X. Wildberries : centru logistic „ușor avariat” în Tver Atacurile au vizat și regiunea Tver (aprox. 180 km nord-vest de Moscova), unde un centru logistic al Wildberries, companie rusă de comerț electronic, a fost „ușor avariat”, potrivit autorităților locale. Guvernatorul Vitali Koroliov a spus că fațada centrului a fost afectată de căderea resturilor unei drone și că nu au existat răniți. În același context, publicația notează că, de la jumătatea lunii iulie, Ucraina a lovit aproximativ 20 de locații aparținând Wildberries în Rusia și în Crimeea. Context: escaladare a loviturilor cu rază lungă La peste patru ani de la începutul ofensivei rusești la scară largă, diplomația este în impas, iar cele două părți își intensifică atacurile la distanță, pe fondul unui număr în creștere de victime civile, potrivit informațiilor din articol. [...]
