Știri
Știri din categoria Externe
Costul războiului SUA–Iran urcă la 25 mld. dolari, iar Pentagonul cere buget de apărare de 1,5 trilioane potrivit Știrile Pro TV, după o audiere de șase ore în Congres în care secretarul american al apărării, Pete Hegseth, a fost presat să justifice operațiunea și impactul ei economic.
În timpul audierii, un oficial al Pentagonului a spus că „primele două luni de război împotriva Iranului” au costat 25 de miliarde de dolari (aprox. 115 miliarde lei). Directorul financiar al Pentagonului, Jules „Jay” Hurst III, a detaliat că cea mai mare parte a sumei a mers către muniție, iar restul către cheltuieli de operare și întreținere, plus înlocuirea echipamentelor.
Democrații au insistat pe consecințele interne ale conflictului, inclusiv asupra prețurilor la combustibili și alimente. În schimbul de replici redat de Știrile Pro TV, congresmanul Ro Khanna a avansat o estimare de 631 de miliarde de dolari (aprox. 2.900 miliarde lei) drept cost al scumpirilor în următorul an, echivalent cu 5.000 de dolari pe an pentru gospodăriile americane (aprox. 23.000 lei), în timp ce Hegseth a replicat întrebând cât ar fi costat dacă Iranul ar fi obținut arma nucleară.
Audierea a fost prima ocazie de la începutul războiului în care șeful Pentagonului a răspuns sub jurământ în Congres, într-un climat descris ca tensionat, cu întrebări repetate despre „câștigarea” războiului și despre situația din Strâmtoarea Ormuz.
Pe fondul acestor costuri, Casa Albă a cerut Congresului majorarea bugetului de apărare la 1,5 trilioane de dolari (aprox. 6.900 miliarde lei), descrisă în material drept cea mai mare extindere a cheltuielilor militare de la al Doilea Război Mondial.
În timpul audierii, Hegseth a respins criticile democraților și a acuzat „declarațiile nesăbuite, iresponsabile și defetiste” ale unor congresmeni democrați și ale unor republicani, după cum este citat în articol.
Potrivit Wall Street Journal și Reuters, SUA încearcă din nou să formeze o coaliție internațională pentru a restabili libertatea de navigație în Strâmtoarea Ormuz. Planul, elaborat de Pentagon și Departamentul de Stat, ar urma să fie transmis de ambasadele americane către statele lumii, cu excepția unor țări precum Rusia, China, Belarus și Cuba.
Participarea ar putea include, conform materialului, mai multe forme:
Recomandate
Redeschiderea Strâmtorii Ormuz devine miza economică imediată după ce SUA și Iranul au semnat un memorandum de înțelegere pentru încheierea conflictului, iar traficul maritim ar urma să fie reluat treptat, potrivit HotNews . Donald Trump a spus că vineri va avea loc o ceremonie oficială de semnare la Geneva și că strâmtoarea va fi „complet deschisă”. Președintele SUA a declarat, înaintea reuniunii G7, că acordul este „semnat în întregime” și că textul memorandumului ar urma să fie făcut public la scurt timp după semnarea oficială. Trump a precizat că nu știe dacă va participa la ceremonia de vineri, dar că vicepreședintele JD Vance va fi prezent. JD Vance a afirmat că documentul a fost semnat digital duminică și că, „deocamdată”, nu au fost eliberate fonduri pentru Iran. În privința sancțiunilor, Trump a condiționat orice ridicare de „comportamentul” Teheranului. Ce se schimbă pentru transportul maritim și energie Un oficial american, citat de Reuters, a spus că redeschiderea Strâmtorii Ormuz ar contribui la soluționarea crizei energetice globale provocate de război, care a lovit economia globală. Acesta a anticipat o creștere „semnificativă” a traficului, deja începută, dar a avertizat că revenirea la normal nu va fi rapidă. Potrivit aceluiași oficial, strâmtoarea va fi deschisă fără taxe timp de 60 de zile, conform acordului dintre SUA și Iran. Ce nu este încă limpede: termenii și condițiile politice Termenii memorandumului nu sunt cunoscuți în întregime și nu au fost publicați. Un oficial american a declarat pentru Reuters că se așteaptă ca aceștia să fie făcuți publici în următoarele 24–48 de ore, însă Trump a indicat că publicarea ar putea avea loc după vineri. Deși Trump a spus că navele au început deja să traverseze strâmtoarea, armata americană le-a transmis transportatorilor că nu a ridicat încă blocada asupra porturilor iraniene, ceea ce sugerează că reluarea fluxurilor ar putea rămâne graduală și dependentă de măsuri operaționale. Armistițiu de 60 de zile și dosarele rămase deschise Conform declarațiilor ambelor părți, acordul ar urma să prelungească armistițiul pe o perioadă de negociere de 60 de zile, în care negociatorii ar urma să decidă asupra unor chestiuni controversate, inclusiv viitorul programului nuclear al Iranului. Vance a spus că acordul ar putea permite, în cele din urmă, accesul Iranului la un fond de reconstrucție de până la 300 de miliarde de dolari, cu condiția renunțării la material nuclear, fond care ar urma să fie finanțat de vecinii arabi din Golf. Riscul major: condiționarea de evoluțiile din Liban Soarta imediată a pactului ar putea depinde de Liban, unde Israelul luptă cu Hezbollah. Iranul a susținut că acordul preliminar impune încetarea ostilităților pe toate fronturile, inclusiv în Liban, în timp ce Israelul a transmis că își rezervă dreptul de a acționa împotriva amenințărilor Hezbollah. Surse din domeniul securității au spus că luptele din sudul Libanului s-au atenuat, dar nu au încetat complet. În acest context, un oficial israelian a descris acordul, în discuții private cu Reuters, drept „oribil pentru Israel”, iar ministrul apărării, Israel Katz, a declarat că Israelul va rămâne „pe termen nelimitat” în zonele ocupate din sudul Libanului. [...]
Ungaria a introdus o limită de 8 ani pentru funcția de premier, o schimbare constituțională care poate rescrie regulile de stabilitate politică și, implicit, de predictibilitate pentru mediul de afaceri , potrivit Stirile Pro TV . Amendamentul a fost adoptat luni de Parlamentul de la Budapesta, dominat de partidul Tisza al premierului pro-european Peter Magyar. Noua regulă prevede că nimeni nu poate fi ales prim-ministru dacă a ocupat deja funcția timp de cel puțin opt ani, inclusiv în mandate neconsecutive, în perioada de după 2 mai 1990. Textul are efect retroactiv, ceea ce, conform materialului, împiedică revenirea la putere a fostului premier Viktor Orbán (informație atribuită agenției EFE). Ce schimbă amendamentul și de ce contează Limitarea introduce un plafon de durată pentru cea mai importantă funcție executivă din Ungaria, cu aplicare raportată la întreaga perioadă post-comunistă. Din perspectivă de reglementare, măsura poate reduce riscul de „captură” instituțională prin mandate foarte lungi, dar ridică și întrebări legate de folosirea regulilor constituționale în competiția politică, tocmai prin componenta retroactivă invocată în dezbatere. Miza politică: Orbán, Fidesz și răspunsul Tisza Fidesz a criticat caracterul retroactiv al amendamentului și a susținut că acesta ar fi fost făcut „cu dedicație” împotriva lui Orbán. Conform datelor din articol, Viktor Orbán a avut cinci mandate de prim-ministru (1998–2002 și 2010–2026) și a condus guvernul timp de 20 de ani. De cealaltă parte, Tisza susține că textul „nu este retroactiv”, argumentând că nu impune obligații pentru trecut, ci se aplică pentru viitor și ar urma să limiteze și mandatele viitoare, inclusiv pe cele ale actualului premier, Peter Magyar. Pachet mai larg de schimbări: desființarea SZVH În aceeași ședință, Parlamentul a adoptat și un act normativ de desființare a Oficiului pentru Apărarea Suveranității Naționale (SZVH), un organism creat de Viktor Orbán pentru a investiga presupuse ingerințe interne și externe, în special finanțări din străinătate ale ONG-urilor. Închiderea acestui organism fusese cerută și de Comisia Europeană , potrivit articolului. Totodată, Peter Magyar ar pregăti și alte măsuri controversate, inclusiv o revizuire legislativă care ar permite demiterea președintelui Tamas Sulyok, aliat al lui Orbán. [...]
Propunerea lui Zelenski de a-l întâlni pe Putin la G7 mută presiunea diplomatică pe Moscova , într-un moment în care liderul ucrainean încearcă să obțină sprijin militar suplimentar și să forțeze o discuție despre încheierea războiului, potrivit Digi24 . Volodimir Zelenski a declarat că s-a oferit să se întâlnească cu Vladimir Putin la summitul G7 din Franța , care se desfășoară la Evian-les-Bains, pentru discuții „menite să pună capăt” războiului care durează de peste patru ani. Declarațiile sunt relatate de Reuters , citată de Digi24. Zelenski a spus că SUA ar fi fost de acord să-l invite pe Putin la reuniune și că mesajul transmis a fost că o întâlnire în formatul G7 ar avea loc în prezența președintelui american Donald Trump și a președintelui francez Emmanuel Macron. „Am transmis mesajul că suntem gata să ne întâlnim cu Putin în cadrul G7 pentru că (Donald) Trump va fi acolo şi (Emmanuel) Macron va fi acolo, deci europenii plus America. Aceasta este o ocazie bună, cred, foarte bună de a ne întâlni cu toţii.” Un responsabil ucrainean a declarat că Zelenski le-a comunicat americanilor și lui Macron propunerea, iar Ucraina a transmis invitația și părții ruse, însă nu a primit „un răspuns clar”. Biroul lui Macron nu a răspuns deocamdată unei solicitări de comentarii, conform aceleiași surse. Contextul: atacuri asupra Kievului și miza de la G7 Zelenski a vorbit dintr-o mănăstire istorică din Kiev, avariată în urma unui atac cu rachete și drone al Rusiei, în noaptea de duminică spre luni. În același val de atacuri, „cel puțin zece persoane” au fost ucise la Kiev și Harkov, potrivit informațiilor citate. Președintele ucrainean l-a acuzat pe Putin de comportament „cinic”, afirmând că atacul major — 70 de rachete și 611 drone — a avut loc la câteva ore după o convorbire telefonică între liderul rus și Donald Trump. Ce urmărește Zelenski: mai multă apărare antiaeriană Pe agenda sa la summit, Zelenski a indicat drept prioritate obținerea „cât mai multor sisteme de apărare antiaeriană”, pentru a crește capacitatea Ucrainei de a se apăra de atacurile rusești. El a mai spus că va avea întâlniri cu liderii europeni și cu Donald Trump, pentru a discuta „cum să-l facem pe Putin să pună capăt acestui război”. În paralel, Digi24 notează că Zelenski i-a adresat luna aceasta o scrisoare deschisă lui Putin, în care s-a oferit pentru discuții față în față și a susținut că războiul amplifică presiunea asupra economiei Rusiei. Putin a răspuns public că nu vede un motiv pentru o astfel de întâlnire și că atacurile ucrainene cu drone cu rază lungă nu reprezintă o amenințare pentru economia rusă. [...]
Volodimir Zelenski încearcă să deblocheze negocierile propunând o întâlnire cu Vladimir Putin în SUA , mizând pe un format care, în evaluarea sa, ar fi mai greu de refuzat de către liderul rus, potrivit Agerpres . Propunerea a fost discutată într-o convorbire telefonică pe care Zelenski a avut-o duminică cu președintele american Donald Trump , a spus liderul ucrainean într-o alocuțiune video publicată pe X. Zelenski a indicat că a vorbit cu Trump despre „posibilitatea de a organiza o astfel de întâlnire în Statele Unite”, într-un format care „lui Putin i-ar fi mult mai greu să-l refuze”. „Vom vedea ce va rezulta din aceasta.” De ce contează: locul întâlnirii rămâne un obstacol major Zelenski a mai propus o întâlnire față în față cu Putin, însă Kremlinul ia în considerare o astfel de întrevedere doar la Moscova, opțiune pe care președintele ucrainean spune că nu o poate accepta. În acest context, mutarea discuției pe teren neutru – în SUA – este prezentată de Zelenski ca o cale de a depăși blocajul legat de locație, fără a face concesia politică implicată de o deplasare la Moscova. Ce urmează Zelenski nu a oferit detalii despre un calendar sau despre un răspuns din partea Moscovei. Informația disponibilă se limitează la faptul că propunerea a fost avansată și discutată cu Trump, iar rezultatul rămâne incert. [...]
Rusia neagă că a lovit Lavra din Kiev și pune pagubele pe seama unei rachete Patriot „expirate” , deși la fața locului au fost raportate resturi de drone Shahed, potrivit Kyiv Post . Episodul are miză de reglementare și politică externă: acuzațiile privind „muniție expirată” încearcă să mute responsabilitatea asupra sprijinului militar occidental și să submineze credibilitatea sistemelor de apărare aeriană furnizate Ucrainei. Ministerul rus al Apărării a susținut că complexul Kyiv-Pechersk Lavra, sit protejat de UNESCO, ar fi fost lovit nu de arme rusești, ci de o rachetă interceptoare din sistemul american Patriot, care ar fi „funcționat defectuos” în timpul atacului. În aceeași declarație, Moscova a afirmat că una dintre cauzele defecțiunii ar fi faptul că țările occidentale ar fi livrat Ucrainei rachete „expirate”. Această versiune a fost contrazisă de relatări de la fața locului. The Guardian, citat de Kyiv Post , a scris că în dimineața de luni, în afara complexului, ofițeri ai securității de stat se aflau lângă rămășițele a două drone Shahed, ceea ce ar contrazice explicația Rusiei. Contextul atacului și semnificația țintei Kyiv Post notează că incendiul de la complexul monahal a izbucnit în timpul unui atac aerian de amploare asupra Kievului, care ar fi implicat 70 de rachete și 611 drone. Kyiv Pechersk Lavra datează din secolul al XI-lea și este considerat unul dintre cele mai sacre locuri religioase din Ucraina; situl recunoscut de UNESCO este deținut de statul ucrainean ca rezervație națională și este, în mare parte, deschis publicului. Ministrul ucrainean de Externe, Andrii Sybiha , a calificat loviturile drept atacuri deliberate asupra patrimoniului cultural comun al umanității și a cerut folosirea mecanismelor internaționale de tragere la răspundere, inclusiv proceduri UNESCO. Reacția Kievului: presiune pe G7 pentru apărare aeriană Președintele Volodîmîr Zelenski a cerut un răspuns „decisiv și semnificativ” din partea liderilor G7 și a solicitat intensificarea presiunii asupra Moscovei, precum și consolidarea apărării aeriene a Ucrainei. În mesajul citat de Kyiv Post, Zelenski a spus că amploarea atacului ar arăta intenția Rusiei de a continua războiul și a cerut sisteme suplimentare de apărare aeriană. [...]
Reținerea unui fost lider al Camerei de Comerț Americane din Myanmar ridică riscurile operaționale pentru companiile străine care activează într-o țară unde autoritățile comunică rar cu presa internațională, iar procedurile rămân opace, potrivit NPR . Adam Castillo, fondator și proprietar al firmei de management al riscurilor de securitate AGS Myanmar și fost președinte al Camerei de Comerț Americane din Myanmar (AMCHAM Myanmar) în perioada 2023–2025, a fost reținut joi pe aeroportul internațional din Yangon, conform unui asociat citat sub protecția anonimatului, invocând motive de siguranță. Ce se știe despre acuzațiile financiare Cazul este legat de o investigație internă a AMCHAM Myanmar privind tranzacții financiare suspecte realizate de foști membri ai conducerii. Directoarea executivă a organizației, Myat Phyu The, a spus că nu poate oferi detalii, indicând însă că raportul anual din 29 mai „acoperă problema în cauză”. În raport, actualul consiliu de conducere arată că a descoperit anul trecut tranzacții suspecte „întreprinse de foști reprezentanți ai consiliului” și a trimis cazul către o firmă de avocatură pentru analiză. Documentul menționează un contract semnat în noiembrie 2024 cu o firmă de relații publice din Washington, care ar fi plătit unui „fost reprezentant al consiliului” suma de 300.000 de dolari (aprox. 1,38 milioane lei), bani care ar fi fost „aparent încasați și distribuiți în afara conturilor AMCHAM Myanmar”. Raportul mai precizează că semnătura ar fi depășit limitele de semnare ale unui reprezentant individual, că acordul nu ar fi fost aprobat de consiliu și că organizația nu ar fi primit fonduri, nu ar fi făcut plăți și nu ar fi primit servicii, iar situația nu ar fi fost dezvăluită auditorilor statutari. Documentul indică implicarea a „doi foști membri ai consiliului”, fără a-i numi. Reacții oficiale limitate și lipsă de transparență Guvernul susținut de armată din Myanmar nu a emis o declarație oficială, iar instituțiile locale contactate nu au răspuns solicitărilor de comentarii. În același timp, Departamentul de Stat al SUA a transmis că este la curent cu informațiile privind reținerea unui cetățean american, dar nu poate comenta „din considerente de confidențialitate”. Mai multe publicații apropiate armatei, inclusiv NP News, au relatat că reținerea ar fi urmat unei plângeri depuse de AMCHAM Myanmar, însă aceste informații nu sunt confirmate printr-un anunț oficial al autorităților. De ce contează pentru mediul de afaceri Pentru companiile străine, episodul subliniază un risc operațional major: într-un context de război civil și instituții care comunică rar cu presa internațională, disputele interne sau suspiciunile de nereguli pot escalada rapid în acțiuni ale autorităților, cu vizibilitate publică redusă și cu puține clarificări procedurale. Myanmar traversează o perioadă de violențe din 2021, după înlăturarea guvernului ales condus de Aung San Suu Kyi, iar în ultimii ani au crescut relatările despre rețineri ale străinilor, în special ale jurnaliștilor. Ce urmează și ce rămâne neclar AGS Myanmar a transmis către The Associated Press că este o „chestiune în desfășurare” și a refuzat să comenteze. Castillo nu a răspuns unui e-mail trimis prin site-ul său personal. Nu este clar unde a călătorit înainte de a reveni în Myanmar; postări de pe Instagram indică participarea, cu o zi înainte de reținere, la un forum de afaceri în Kuala Lumpur, unde și-ar fi promovat o carte recent lansată. Potrivit sursei, nu este clar dacă volumul a avut vreun rol în reținerea sa. [...]
