Știri
Știri din categoria Externe
NATO transmite că postura sa de descurajare și apărare rămâne „puternică și eficientă”, după informațiile potrivit cărora Iranul ar fi analizat scenarii de atac asupra unor ținte militare din Europa, relatează Mediafax. Mesajul Alianței are o miză operațională directă: semnalează că sistemele de apărare și mecanismele de răspuns sunt deja testate în regiune și pot fi activate rapid în cazul unei escaladări.
Un oficial NATO a declarat că Alianța „este pregătită să răspundă oricărei amenințări” și „va face întotdeauna tot ceea ce este necesar” pentru apărarea tuturor aliaților, într-o reacție la informațiile publicate de Financial Times, preluate de Reuters.
„Așa cum s-a demonstrat la începutul acestui an, când sistemele de apărare aeriană ale NATO au interceptat cu succes, în patru ocazii separate, rachete balistice iraniene care se îndreptau spre Turcia, postura noastră de descurajare și apărare este puternică și eficientă.”
Potrivit Financial Times, două surse din interiorul regimului de la Teheran au afirmat că forțele iraniene au evaluat posibilitatea unor atacuri asupra unor obiective americane din țări din sud-estul Europei, inclusiv Bulgaria. Contextul menționat este aprobarea, luna trecută, a folosirii bazei aeriene Bezmer de către avioanele americane de realimentare în aer.
Una dintre surse a adăugat că și Cipru ar fi între posibilele ținte de represalii, în cazul unei noi ofensive americane. În același set de scenarii, Teheranul ar fi analizat și posibilitatea unor atacuri asupra cablurilor submarine de fibră optică din Strâmtoarea Ormuz.
Din perspectiva funcționării Alianței, reacția pune accent pe capacitatea de apărare aeriană și pe precedentul interceptărilor de la începutul anului, când rachete balistice lansate din Iran și îndreptate spre Turcia au fost oprite de sistemele NATO. Mesajul urmărește să descurajeze extinderea conflictului spre Europa și să indice că infrastructura de apărare este deja operațională pentru astfel de riscuri.
Informațiile despre intențiile Iranului rămân, însă, la nivel de evaluări și scenarii relatate pe surse, condiționate de o posibilă escaladare a războiului de către președintele american Donald Trump.
Recomandate
Turcia încearcă să deblocheze reluarea negocierilor SUA–Iran, pe fondul riscului de escaladare militară , după o discuție telefonică între președintele turc Recep Tayyip Erdogan și fostul președinte american Donald Trump, potrivit Economica . Erdogan a insistat asupra „utilizării la maximum a diplomației” și și-a exprimat speranța că negocierile cu Iranul se vor relua „în curând”, conform unui comunicat al biroului său de comunicare publicat pe X. În același mesaj, Ankara afirmă că va sprijini eforturile de promovare a păcii. Contextul imediat este expirarea, luni, a unui acord-cadru încheiat între Iran și Statele Unite la mijlocul lunii iunie. Documentul urmărea să pregătească un armistițiu, redeschiderea Strâmtorii Ormuz și o soluție de pace pe termen lung, însă până acum nu s-au înregistrat „progrese diplomatice semnificative”, iar relansarea negocierilor rămâne blocată. De ce contează: presiune pe rutele energetice și pe securitatea regională Discuția Erdogan–Trump are loc după ce un înalt oficial iranian a declarat luni pentru Reuters că Iranul va adopta o postură militară „complet ofensivă”, pe fondul stagnării eforturilor de negociere a unui sfârșit permanent al războiului. În același timp, Washingtonul ar fi exclus prelungirea unui acord temporar de încetare a focului, potrivit aceleiași relatări. Pentru Turcia, miza este directă: țara se învecinează cu Iranul și are a doua cea mai mare armată din NATO, iar Ankara a cerut în repetate rânduri încetarea războiului. În paralel, Turcia a menținut contacte strânse cu Statele Unite, Iranul și mediatori precum Pakistanul și Qatarul și a acționat ca intermediar între părți. [...]
Redeschiderea Strâmtorii Hormuz devine o miză economică regională , după ce președintele Turciei, Recep Tayyip Erdogan , a cerut reluarea traficului prin acest coridor maritim esențial pentru transportul global de petrol, potrivit Al Jazeera . Erdogan a spus că „fluxurile globale de petrol trebuie să reînceapă” și a susținut că atât Turcia, cât și Iranul sprijină menținerea transporturilor de petrol prin această rută strategică. Strâmtoarea Hormuz este descrisă ca fiind în centrul tensiunilor dintre SUA și Iran, iar apelul liderului turc vine pe fondul unor perturbări ale livrărilor de petrol. Materialul nu oferă detalii despre natura exactă a perturbărilor sau despre un calendar pentru redeschidere. Pentru piețele energetice și economiile dependente de importuri, mesajul Ankarei indică o presiune politică pentru normalizarea rapidă a tranzitului, într-un punct de blocaj care poate influența direct disponibilitatea petrolului la nivel global. [...]
Washingtonul încearcă să evite o confruntare accidentală între Israel și Turcia în Siria printr-un canal formal de coordonare militară și politică, după atacul israelian asupra bazei siriene Abu al-Duhur, potrivit Mediafax . Miza este una operațională: un incident de „identificare greșită” sau o reacție pripită ar putea escalada rapid într-o criză regională, în condițiile în care Israel și Turcia au interese tot mai divergente în Siria și operează în proximitate. Tom Barrack , emisar american și ambasador al SUA în Turcia, a declarat pentru Reuters că Ankara nu fusese avertizată înaintea loviturilor israeliene. Potrivit acestuia, Turcia ar fi observat avioane israeliene îndreptându-se spre nord, către teritoriul turc, ceea ce ar fi putut declanșa pregătiri pentru o reacție militară. „Din fericire, persoane raționale au reușit să împiedice deteriorarea situației”, a declarat Barrack. Ce vrea să construiască SUA: un mecanism de „deconflictualizare” Barrack a spus că Statele Unite lucrează activ la un mecanism de comunicare care să implice Israelul, Siria și Turcia, pentru a preveni neînțelegeri și confruntări accidentale. Un astfel de mecanism de „deconflictualizare” este, în esență, un canal de coordonare între actori militari sau politici, folosit pentru evitarea incidentelor nedorite atunci când mai multe forțe operează în același spațiu. Turcia a condamnat atacurile asupra bazei Abu al-Duhur, dar nu a oferit detalii despre posibilitatea instituirii unui astfel de mecanism. De ce a crescut riscul: atacul asupra bazei Abu al-Duhur și proximitatea față de Turcia Potrivit televiziunii de stat siriene Ekhbariya, care a citat o sursă militară, Israelul a efectuat marți opt lovituri aeriene asupra pistei și facilităților de depozitare ale bazei Abu al-Duhur. O altă sursă militară și un localnic au spus că nu au existat victime. Armata israeliană nu a comentat informațiile. Baza este la aproximativ 70 de kilometri de granița cu Turcia și nu mai este folosită ca aerodrom militar dedicat din 2013, în contextul războiului civil sirian. Barrack a indicat că atacurile ar fi reflectat percepția — „corectă sau nu” — că Turcia ar putea să își extindă în viitorul apropiat prezența militară în acea bază. Context: interese divergente și o regiune fără acord de reducere a tensiunilor Tensiunile dintre Israel și Turcia s-au amplificat pe fondul pozițiilor diferite privind viitorul Siriei. Turcia este descrisă ca un aliat important al președintelui sirian Ahmed al-Sharaa și sprijină reconstrucția armatei siriene, refacerea instituțiilor și infrastructurii, oferind și sprijin militar și diplomatic pentru Damasc. Separat, Israelul a efectuat de-a lungul anilor atacuri în Siria, susținând că urmărește să limiteze influența Iranului și să împiedice transferul de arme către Hezbollah. După înlăturarea de la putere a lui Bashar al-Assad în 2024, Israelul a continuat operațiunile militare și a privit cu suspiciune noua conducere de la Damasc. În paralel, Siria și Israelul au avut runde de discuții pentru reducerea tensiunilor, fără un acord până acum. Barrack a avertizat că incidentul arată nevoia de extindere a eforturilor diplomatice și de o structură mai solidă, cu resurse suplimentare, peste mecanismul de schimb de informații și dialog facilitat deja de SUA. „Investițiile în astfel de mecanisme sunt mult mai puțin costisitoare decât utilizarea mijloacelor cinetice de comunicare”, a spus Barrack, referindu-se la folosirea forței militare pentru transmiterea unor mesaje sau pentru descurajare. [...]
Franța ridică miza diplomatică cu Iranul, expulzând doi diplomați iranieni , o decizie care semnalează o deteriorare rapidă a relațiilor bilaterale și crește riscul de măsuri reciproce cu efecte directe asupra activității ambasadelor, potrivit Politico . Ministrul francez de Externe, Jean-Noël Barrot , a anunțat marți seară că Parisul va expulza cei doi diplomați, după ce serviciile de securitate iraniene ar fi reținut și interogat, luna trecută, doi angajați ai Ambasadei Franței la Teheran. Incidentul invocat de Paris datează din 19 iulie, când doi angajați ai ambasadei — unul fiind atașatul cultural — au fost chestionați timp de câteva ore și „bătuți”, conform lui Barrot. Franța a acuzat Iranul de un act „premeditat și deliberat” de intimidare, pe care îl consideră o încălcare „flagrantă” a protecțiilor diplomatice, și a convocat la scurt timp însărcinatul cu afaceri al Iranului. Versiuni contradictorii și risc de escaladare Teheranul contestă relatarea Franței. Ministerul iranian de Externe susține că diplomații francezi ar fi încălcat Convenția de la Viena (setul de reguli internaționale care protejează misiunile diplomatice) prin activități pe care Iranul le consideră ingerințe în afacerile interne. Potrivit aceleiași surse, Iranul i-a declarat „persona non grata” pe cei doi diplomați francezi, interzicându-le să revină în țară după ce au părăsit Iranul. Franța respinge acuzațiile. Purtătorul de cuvânt al Ministerului francez de Externe, Pascal Confavreux, a afirmat marți că Teheranul face „acuzații complet false” și „fabrică un caz de ingerință” pentru a-și justifica acțiunile. Ce urmează Din informațiile disponibile în material nu rezultă dacă Iranul va răspunde cu expulzări suplimentare sau alte măsuri. Totuși, schimbul de acuzații și expulzările indică o spirală de represalii care poate limita canalele de dialog și poate complica activitatea diplomatică între cele două state. [...]
Mesajul lui Trump că Strâmtoarea Ormuz este „deschisă” nu schimbă încă riscul pentru fluxurile de petrol , în condițiile în care traficul maritim rămâne redus, iar SUA și Iranul se contrazic public pe tema navigației și a negocierilor, potrivit HotNews . Președintele american Donald Trump a transmis marți că „nu sunt discuții sau conversații în desfășurare sau programate” cu Iranul și a susținut că Strâmtoarea Ormuz este „deschisă și operațională”, în timp ce „blocada navală rămâne deplin în vigoare”. În același mesaj publicat pe Truth Social , Trump a afirmat că „toate minele marine au fost înlăturate sau detonate”. De ce contează: Ormuz rămâne un punct de presiune pentru piața petrolului Dincolo de declarațiile politice, datele de trafic maritim indică faptul că doar un număr redus de nave încearcă să tranziteze în prezent Strâmtoarea Ormuz. Este o arteră strategică: înainte de războiul din acest an, prin zonă trecea de regulă o cincime din petrolul livrat la nivel mondial. În plus, luni dimineața, după expirarea acordului semnat în iunie între SUA și Iran, o navă a fost lovită de un „proiectil necunoscut” în strâmtoare, un episod care amplifică percepția de risc operațional pentru transportatori și asigurători. Poziția Iranului: condiții pentru redeschidere și reluarea angajamentelor Mai devreme în aceeași zi, negociatorul-șef iranian Mohammad Baqer Qalibaf declarase că Strâmtoarea Ormuz va rămâne închisă până când SUA vor respecta condițiile acordului interimar de încetare a focului semnat în iunie, acord care a expirat luni. Condițiile invocate de Teheran includ, potrivit aceleiași surse: ridicarea blocadei SUA asupra porturilor iraniene; ridicarea sancțiunilor petroliere; eliberarea activelor iraniene înghețate în străinătate; încetarea amenințărilor și a operațiunilor militare „pe toate fronturile”. Context: acordul interimar a expirat, iar escaladarea a reluat blocada Acordul interimar SUA–Iran semnat pe 17 iunie permisese redeschiderea Strâmtorii Ormuz și relaxarea sancțiunilor, urmând să fie continuat cu negocieri suplimentare timp de 60 de zile pentru un acord final, inclusiv pe dosarul nuclear și sancțiuni. Negocierile „nu au dus însă la niciun rezultat”. Pe 8 iulie, după ce a acuzat Iranul de noi atacuri asupra navelor din strâmtoare, Trump a ordonat reluarea atacurilor aeriene asupra Iranului, după trei luni de pauză determinate de un armistițiu care suspendase campania militară americano-israeliană lansată pe 28 februarie. Tot atunci, Trump a spus că nu mai consideră valabil acordul din iunie și a ordonat reimpunerea blocadei navale asupra porturilor Iranului, iar Iranul a răspuns cu lovituri asupra bazelor americane din țări aliate SUA și prin blocarea din nou a navigației în Strâmtoarea Ormuz. [...]
Declarația lui Erdogan mută dosarul UE într-un plan secund, cu efect direct asupra predictibilității relației Turcia–UE , într-un moment în care negocierile sunt deja blocate, potrivit Economica . Președintele Turciei a spus duminică, într-un interviu pentru Al Jazeera, că „ Uniunea Europeană nu este o prioritate pentru noi”. În același timp, el a susținut că Ankara „nu a închis ușa” aderării, dar că subiectul nu mai este pe lista scurtă de obiective, relatează Agerpres. Erdogan a mai afirmat că Uniunea Europeană ar fi „perdantul” dacă ar continua să respingă Turcia. Negocierile sunt înghețate de ani, pe fondul criticilor privind statul de drept Turcia este candidată la aderarea la UE din 1999, iar negocierile au fost deschise în 2005. Totuși, acestea au fost înghețate din cauza „regresului continuu” al Turciei în materie de democrație, stat de drept și drepturi fundamentale, notează dpa, citată de Economica. Context intern: cazul Imamoglu, în centrul criticilor recente În plan intern, conducerea Turciei a fost criticată în special pentru acțiunile împotriva opoziției, inclusiv pentru încarcerarea lui Ekrem Imamoglu , fost primar al Istanbulului și rival politic al lui Erdogan. Procesul „de mari proporții” împotriva lui Imamoglu urmează să continue luni, la tribunalul din districtul Silivri (Istanbul). Acesta se confruntă cu acuzații de corupție, spălare de bani și constituirea unei organizații infracționale. Opoziția consideră că procesul este motivat politic și îl acuză pe Erdogan că încearcă să își elimine principalul rival prin intermediul sistemului judiciar, acuzații pe care guvernul le neagă. [...]
