Știri
Știri din categoria Externe
Ucraina spune că a lovit infrastructură-cheie pentru internetul satelitar rusesc potrivit news.ro, care relatează o informație transmisă de Reuters. Ținta ar fi inclus Centrul de rachete și activități spațiale Progress din regiunea Samara, despre care Kievul afirmă că participă la dezvoltarea rețelei rusești de internet prin satelit Rassvet, gândită ca alternativă la Starlink.
Atacul ar fi vizat și un aerodrom militar din Rusia, într-o acțiune pe care Ucraina o încadrează în strategia de a lovi obiective aflate în adâncimea teritoriului rus pentru a reduce capacitatea militară a Moscovei.
Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a declarat că asupra centrului Progress, aflat la aproximativ 900 de kilometri de granița Ucrainei, ar fi fost lansate rachete de croazieră Flamingo. Zelenski a susținut că diminuarea „potențialului de război” al Rusiei trebuie făcută prin „pagube concrete” asupra unor obiective specifice.
Potrivit lui Zelenski, aerodromul vizat găzduia avioane folosite în atacurile asupra Ucrainei.
Statul Major al Ucrainei a afirmat că au fost înregistrate lovituri directe atât asupra aerodromului din regiunea Nijni Novgorod, cât și asupra centrului Progress din Samara, iar la ambele obiective ar fi izbucnit incendii.
Conform Kievului, centrul din Samara produce rachete utilizate pentru lansarea sateliților rețelei Rassvet, pe care Rusia o dezvoltă ca alternativă la Starlink (sistemul companiei SpaceX). În același context, este menționat că Starlink este folosit în Ucraina și a avut un rol important în comunicațiile de pe câmpul de luptă și în operațiunile cu drone.
Publicația mai notează că Progress are un rol important în programele spațiale sovietic și rus și este implicat în producerea familiei de rachete Soyuz.
Autoritățile ruse nu au confirmat atacul asupra aerodromului din Nijni Novgorod. În schimb, oficiali din regiunea Samara au anunțat că apărarea antiaeriană a respins un „atac masiv cu rachete” și că infrastructura industrială a suferit pagube localizate.
Separat, Ministerul rus al Apărării a susținut că, în ultimele 24 de ore, forțele sale au lovit centre logistice și infrastructură energetică, de transport și de combustibil utilizate de armata ucraineană, precum și unități de asamblare a dronelor cu rază lungă de acțiune și a dronelor navale, plus un depozit de drone cu rază lungă de acțiune din regiunea Cernihiv.
Reuters precizează că nu a putut verifica independent informațiile furnizate de cele două părți.
Recomandate
Ucraina cere SUA să extindă sancțiunile pentru a bloca dezvoltarea rețelei rusești de sateliți Rassvet , pe care o vede ca pe un multiplicator operațional major pentru armata rusă, capabil să susțină lovituri „în timp real” asupra țintelor de pe teritoriul ucrainean, relatează HotNews , citând Reuters. Denys Sienik , adjunctul șefului misiunii diplomatice a Ambasadei Ucrainei la Washington, a spus că Rusia extinde rapid rețeaua „Rassvet”, iar intrarea ei în operare în 2027 ar crea „riscuri grave” pentru Ucraina. Oficialul ucrainean a avertizat că, dacă proiectul avansează mai repede, consecințele ar putea fi imediate pe câmpul de luptă. „Dacă vor lansa Rassvet până la sfârșitul anului 2026, vor putea lovi în timp real ținte ucrainene de pe teritoriul nostru.” Sienik a mai afirmat că va transmite guvernului și Congresului SUA detalii despre firmele și persoanele pe care Kievul le acuză că sprijină proiectul și a susținut că lipsa sancțiunilor ar face programul „posibil” pentru Rusia. Ce este Rassvet și ce dimensiune vizează Rusia Rassvet este prezentat ca o alternativă rusească, la scară mai mică, la Starlink (rețeaua de internet prin satelit a SpaceX). Potrivit aceleiași surse, Rusia intenționează să pună în funcțiune sistemul în 2027, declarație făcută în iunie de Alexei Șelobkov, director general al Iks Holding, compania care dezvoltă serviciul. Rusia a lansat primii 16 sateliți pe orbită joasă în martie și intenționează să ajungă la 900 în decurs de câțiva ani. În comparație, SpaceX are în prezent peste 10.000 de sateliți pe orbită. Miza pentru Washington: sancțiuni țintite pe lanțul de dezvoltare Publicația notează că statele occidentale au vizat deja infrastructura care susține eforturile Rusiei în comunicații spațiale, însă „există încă lacune”. În acest context, Ucraina face presiuni pentru extinderea sancțiunilor către un grup mai larg de companii și persoane fizice ruse, cu scopul de a încetini sau bloca dezvoltarea rețelei. Departamentul Trezoreriei SUA nu a comentat imediat solicitarea Ucrainei, potrivit Reuters. Context: dependența de internetul prin satelit în război În paralel, Ucraina a insistat pentru acces la o acoperire extinsă Starlink, astfel încât să poată lovi lansatoare de rachete balistice rusești aflate pe teritoriul Rusiei, o poziție susținută săptămâna trecută de președintele finlandez Alexander Stubb, mai arată sursa. Starlink este interzis în Rusia, iar utilizarea echipamentelor sale este pasibilă de amenzi. [...]
Kievul a intrat din nou sub alertă de rachete balistice în noaptea de luni spre marți, la doar câteva ore după un val de atacuri rusești care a ucis două persoane și a rănit 26 în capitala Ucrainei, potrivit Kyiv Post . Noile explozii au fost auzite în primele ore ale zilei de 29 septembrie, în timp ce apărarea antiaeriană a fost activată. Atacul reînnoit ar fi început în jurul orei 1:20 (ora Kievului), pe fondul avertizărilor privind lansări de rachete balistice din regiunea rusă Kursk. Forțele Aeriene ale Ucrainei au transmis pe Telegram că „noi rachete balistice se îndreaptă spre Kiev”. Bilanțul atacurilor de luni: victime și infrastructură lovită În cursul zilei de 28 septembrie, Kievul a fost ținta mai multor valuri de lovituri, care au afectat mai multe districte. Primarul Kievului, Vitali Kliciko , a anunțat că două persoane au murit și 26 au fost rănite, inclusiv trei copii. Opt dintre răniți au fost spitalizați, iar unul se afla în stare gravă. Una dintre victime a fost raportată inițial după ce o dronă rusească a lovit o clădire nerezidențială aparținând Academiei Naționale de Științe a Ucrainei, în centrul istoric al orașului. Ulterior, salvatorii au recuperat și al doilea corp din aceeași clădire, în timpul intervențiilor de urgență. Lovituri au fost semnalate în districtele Șevcenkivski, Obolonski, Solomianski, Darnîțki, Podilski și în alte zone ale capitalei. Printre țintele menționate se numără: o clădire cu șapte etaje care găzduiește o unitate medicală Dobrobut, unde au fost raportați șapte răniți (șase angajați); uzina farmaceutică Darnytsia; alte clădiri nerezidențiale și comerciale, unde au fost raportate incendii și pagube. Dimensiunea atacului cu drone și reacția autorităților ucrainene Forțele Aeriene ale Ucrainei au precizat că Rusia a lansat 124 de drone în atacurile de luni, inclusiv 86 de UAV-uri (vehicule aeriene fără pilot) cu propulsie cu reacție, și că 86 de ținte aeriene au fost distruse sau neutralizate. Președintele Volodîmîr Zelenski a condamnat loviturile și a cerut intensificarea presiunii internaționale asupra Rusiei, inclusiv asupra celor care finanțează și produc armament. „Fiecare atac terorist rusesc are ca rezultat victime care ar fi putut fi prevenite dacă presiunea asupra Rusiei ar fi devenit în sfârșit totală.” De ce contează Succesiunea rapidă dintre valurile de lovituri – drone pe parcursul zilei și un nou episod cu rachete balistice în noaptea următoare – indică o presiune operațională constantă asupra capitalei, cu efecte directe asupra infrastructurii civile și a activității economice urbane (unități medicale, clădiri de birouri și facilități industriale). Kyiv Post notează că, în timpul serii de luni, au continuat să fie raportate noi impacturi și incendii în mai multe zone ale orașului. [...]
Liderii europeni acuză Rusia că lovește deliberat infrastructură civilă și științifică după atacurile asupra Kievului care au avariat Academia Națională de Științe și o unitate medicală, potrivit Kyiv Post . Mesajele publice ale mai multor oficiali indică o presiune politică în creștere pentru întărirea sprijinului de apărare acordat Ucrainei și pentru menținerea cadrului de sancțiuni și izolare diplomatică a Moscovei. Atacurile rusești din 28 septembrie au ucis două persoane și au rănit 26, conform autorităților din Kiev. Printre țintele lovite s-au numărat clădirea Academiei, o companie farmaceutică și o facilitate medicală, iar pagube au fost raportate în mai multe districte ale capitalei. Reacția UE: „știința a devenit o țintă” Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen , a spus că lovitura arată că și comunitatea științifică a Ucrainei a ajuns să fie vizată. „Astăzi, știința a devenit o țintă pentru Rusia.” Ea a adăugat că Europa „lucrează mai mult ca niciodată” pentru a consolida apărarea Ucrainei și a transmis un mesaj de solidaritate cu victimele și echipele de salvare. Diplomați și lideri europeni: acuzații de încălcare a dreptului internațional Ambasada Franței în Ucraina a plasat atacul asupra Academiei în seria loviturilor asupra instituțiilor educaționale din Kiev și a susținut că Rusia „vizează civilii și cunoașterea”. Cancelarul Austriei, Christian Stocker, a menționat explicit lovirea unei clinici și a Academiei în centrul orașului și a calificat atacurile drept „îngrozitoare”, susținând că țintirea deliberată a civililor reprezintă o încălcare a dreptului internațional. Ministrul de externe al Norvegiei, Espen Barth Eide, a afirmat că oamenii de știință și personalul ar trebui să poată lucra în siguranță și că instituțiile civile nu trebuie să fie ținte. Ministrul spaniol de externe, José Manuel Albares, a condamnat continuarea atacurilor asupra țintelor civile, pe care le-a descris ca fiind în „încălcare clară” a dreptului internațional umanitar. Ministrul lituanian de externe, Kęstutis Budrys, a condamnat atacurile asupra Kievului și altor orașe, avertizând și asupra loviturilor din apropierea frontierei cu Polonia și a rutelor folosite pentru asistența internațională, pe care le-a numit „un act nechibzuit de escaladare”. Ce s-a întâmplat la Academia de Științe și ce urmează Lovitura asupra Academiei a avut și o încărcătură simbolică, instituția fiind în centrul mediului științific și academic ucrainean. Atacul a provocat un incendiu și a declanșat o operațiune de salvare în interiorul clădirii; primele informații ale autorităților din Kiev indicau un deces și mai mulți răniți la acest punct. Președintele Volodîmîr Zelenski a spus că echipele de intervenție căutau persoane care ar putea fi încă prinse sub dărâmături și a cerut intensificarea presiunii asupra Rusiei, argumentând că loviturile vor continua dacă nu există un răspuns ferm din partea partenerilor internaționali. [...]
Republica Moldova pregătește o reformă administrativ-teritorială care reduce de la 32 la 3 nivelul regional , cu obiectivul declarat de a tăia birocrația și costurile de funcționare, iar economiile să fie redirecționate către comunități, potrivit Mediafax . Guvernul de la Chișinău a prezentat conceptul reorganizării, care prevede desființarea actualelor 32 de raioane (structură moștenită din perioada sovietică) și înlocuirea lor cu trei regiuni: Nord, Centru și Sud. În același pachet, raionul Taraclia ar urma să fie transformat în municipiu. Cum ar arăta noua hartă administrativă Conform proiectului prezentat de premierul Vasile Tofan , reședințele celor trei regiuni ar urma să fie: Bălți pentru Regiunea Nord; Chișinău pentru Regiunea Centru; Cahul pentru Regiunea Sud. Municipiile Chișinău și Bălți își păstrează statutul actual, iar UTA Găgăuzia rămâne cu statut special. Ce se schimbă operațional: servicii mutate la primării și structuri centrale Executivul susține că reforma urmărește să înlocuiască „32 de administrații regionale” cu „3 regiuni”, rolul acestora fiind susținerea dezvoltării regionale și a cooperării dintre primării. În ceea ce privește funcționarea serviciilor publice, premierul afirmă că atribuțiile gestionate anterior de raioane vor fi redistribuite către primării sau către structurile teritoriale ale autorităților centrale, cu exemple precum asistența socială și educația. Totodată, șeful Guvernului spune că primăriile nu vor pierde competențe sau resurse, ci ar urma să primească mai multe responsabilități și fonduri. „Serviciile nu pleacă, dimpotrivă. Ghișeele, serviciile importante, actele necesare oamenilor rămân în localități. Regiunile nu vor presta servicii publice – acestea vor fi asigurate de primării, structuri teritoriale ale administrației publice centrale și operatorii competenți.” Miza financiară: reducerea aparatului și redirecționarea cheltuielilor Guvernul indică drept efect așteptat reducerea numărului de funcționari și a birocrației. În logica proiectului, cheltuielile care erau alocate administrării raioanelor ar urma să fie direcționate către nevoile comunităților. Ce urmează: pachet legislativ în Parlament, în toamna lui 2026 Implementarea depinde de un pachet legislativ care, potrivit premierului, urmează să ajungă în Parlament în toamna anului 2026. În acest stadiu, materialul nu oferă un calendar detaliat de aplicare sau estimări bugetare ale economiilor. [...]
Federația Elvețiană de Fotbal își retrage sprijinul pentru realegerea lui Gianni Infantino , un semnal de fractură în jurul conducerii FIFA și al planurilor de monetizare a drepturilor comerciale , potrivit Agerpres . Comitetul Executiv al SFV a anunțat că revocă „sprijinul anunțat în iunie pentru candidatura” lui Infantino la un nou mandat, după „o analiză aprofundată a evoluțiilor din ultimele luni”. Infantino, președinte FIFA, intenționează să candideze pentru realegere în 2027. Miza: controlul asupra veniturilor comerciale ale FIFA Decizia elvețienilor vine pe fondul criticilor declanșate de un plan promovat de Infantino, ulterior abandonat: înființarea unei companii care să administreze partea comercială a turneelor FIFA (inclusiv Cupele Mondiale masculine și feminine) și vânzarea a 20% din acțiunile acesteia către investitori privați. Trei confederații continentale au respins propunerea, iar Infantino a renunțat ulterior la ea. În același context, președintele Bundesligii, Hans-Joachim Watzke, a cerut demisia lui Infantino, alăturându-se poziției exprimate de șeful Federației Germane de Fotbal, Bernd Neuendorf. „El trebuie să plece. Fără negocieri, fără compromisuri.” Watzke a inclus între criticile sale și retragerea planului privind vânzarea drepturilor comerciale către investitori privați din cercul lui Donald Trump, pe care a numit-o „complet nebunească”, susținând că demersul nu era cunoscut nici de vicepreședinți, nici de Consiliul FIFA. „De ce vrei investitori? Nu ai nevoie de ei deloc. FIFA este așezată pe un munte uriaș de bani care de fapt ne aparțin nouă, federațiilor naționale.” Opoziție în creștere înainte de 2027 Potrivit informațiilor citate de Agerpres, UEFA ar vrea să împiedice realegerea lui Infantino, însă acesta are susținători în alte confederații, inclusiv pe fondul deciziei de a mări accesul echipelor participante la Cupa Mondială. În Europa, mai multe federații naționale au luat deja poziție împotriva lui Infantino, între care sunt menționate Franța, Italia, Olanda și țările scandinave. În plus, Jens Neuendorf a declarat într-un interviu pentru RTL că „este important să se pună capăt sistemului lui Infantino”. Retragerea sprijinului de către federația elvețiană adaugă presiune politică asupra conducerii FIFA, într-un moment în care contestarea vizează explicit modul în care ar trebui gestionate și valorificate drepturile comerciale ale competițiilor majore. [...]
Opoziția parlamentară din Republica Moldova a declanșat procedura de suspendare a președintei Maia Sandu , un demers care poate deschide o nouă etapă de instabilitate politică la Chișinău, în condițiile în care proiectul urmează să fie programat la dezbatere în plen. Informațiile apar în Mediafax . Inițiativa a fost anunțată marți de deputatul Ion Chicu . Documentul de inițiere a procedurii a fost semnat de 46 de deputați și înregistrat la Secretariatul Parlamentului. Opoziția o acuză pe Maia Sandu de încălcarea Constituției și a legilor, invocând, între altele, subminarea separației puterilor în stat, încălcarea obligației de imparțialitate politică și afectarea unor drepturi și libertăți. „Constatăm degradarea semnificativă a situației generale din țară pe plan social, economic și politic (...) Condamnăm modul de administrare a statului de către actuala guvernare prin încălcarea principiului separației puterilor în stat și prin arogarea abuzivă de către președinte a competențelor celorlalte ramuri ale puterii de stat”, a declarat Ion Chicu într-o conferință de presă, citat de tv8.md. Ce urmează procedural Proiectul care o vizează pe Maia Sandu urmează să fie examinat de Parlament, iar Biroul permanent va stabili data dezbaterii în plen, potrivit informațiilor publicate. Context: presiune politică internă, în paralel cu agenda de aderare În același context, articolul notează că, pe 10 septembrie, Euronews a relatat că Comisia Europeană a început să redirecționeze resurse interne către procesul de aderare al Republicii Moldova, pe fondul unui ritm al reformelor de la Chișinău care ar fi depășit capacitatea departamentului de a ține pasul. Separat, comisarul pentru extindere, Marta Kos, a transmis pe X că a discutat telefonic cu noul prim-ministru Vasile Tofan despre „următorii pași” pe calea aderării la UE. [...]
