Știri
Știri din categoria Externe

Intensificarea zborurilor NATO deasupra Mării Negre indică o creștere a ritmului operațional pe flancul estic, cu misiuni care includ supraveghere, avertizare timpurie și realimentare în zbor, potrivit Digi24, care citează platforma OSINT (informații din surse deschise) ItaMilRadar.
Conform aceleiași surse, joi a fost înregistrată „o zi deosebit de intensă” de activitate aeriană în regiunea Mării Negre, cu aeronave italiene, franceze, britanice, americane și turcești. ItaMilRadar menționează și o activitate suplimentară a avioanelor de vânătoare, care „nu a putut fi urmărită în mod independent”, ceea ce sugerează că amploarea reală ar putea fi mai mare decât cea vizibilă în datele publice de urmărire.
În lista de aeronave identificate apar platforme asociate cu supravegherea și coordonarea operațiunilor aeriene:
ItaMilRadar interpretează acest tip de combinație drept un semn al importanței continue a Mării Negre ca zonă operațională de supraveghere, unde NATO și partenerii încearcă să mențină o „imagine constantă” asupra evoluțiilor militare.
Un element operațional relevant evidențiat este realimentarea în zbor, care extinde autonomia aeronavelor și permite menținerea mai îndelungată în zonă. ItaMilRadar spune că au fost urmărite trei avioane-cisternă care au operat în regiune, cu traiectorii ce au acoperit zone de deasupra României și a vestului Mării Negre:
În evaluarea platformei citate, prezența simultană a mijloacelor de supraveghere, comandă aeriană, patrulare maritimă și avioane-cisternă a făcut ca ziua de joi să fie una dintre cele mai relevante în monitorizarea recentă a Mării Negre, cu mențiunea explicită că unele activități (în special cele ale avioanelor de vânătoare) nu au putut fi confirmate independent din date publice.
Recomandate

Emmanuel Macron cere livrarea „imediată” de apărare antiaeriană pentru Ucraina și reluarea discuției despre aderarea la NATO , avertizând că urmează „săptămâni critice” cu impact direct asupra securității europene, potrivit Digi24 . Mesajul a fost transmis la Berlin, în cadrul reuniunii „ Coaliția de Voință ”, unde au fost prezenți aliați ai Ucrainei, inclusiv emisari ai lui Donald Trump. Macron a cerut ca statele care au capacitatea să furnizeze mijloace de protecție să o facă „acum”, cu accent pe sisteme antirachetă și interceptori. „Prioritatea priorităţilor (...) este să se instaleze noi sisteme antirachetă şi noi interceptori (...) Săptămânile următoare sunt critice pentru Ucraina, populaţia sa şi pentru întreaga Europă.” Miza: accelerarea sprijinului militar și repoziționarea discuției despre NATO Președintele Franței a legat urgența livrărilor de apărare antiaeriană de riscul extinderii efectelor războiului asupra Europei, insistând că protecția populației ucrainene trebuie tratată ca o prioritate imediată de către toți aliații care pot contribui. În paralel, Macron a cerut „redeschiderea” discuției privind aderarea Ucrainei la NATO, argumentând că subiectul nu mai este doar o temă pentru Kiev, ci „se pune inclusiv pentru noi, europenii, în ziua de mâine”, în contextul pozițiilor pe care le descrie drept maximaliste din partea Rusiei. „În faţa maximalismului poziţiilor ruseşti, cred că trebuie să redeschidem chestiunea aderării Ucrainei la NATO (...) Astăzi, această chestiune se pune inclusiv pentru noi, europenii, în ziua de mâine.” Context: reacția lui Macron la declarația Trump–Xi–Putin Macron a comentat și declarația comună Trump–Xi–Putin, afirmând că aceasta „nu duce la o reorganizare a lumii”. În material este reamintit că documentul rezultat după întâlnirea celor trei lideri la Shenzhen include direcții de cooperare și angajamente privind reducerea riscurilor nucleare, rolul ONU și stabilitatea fluxurilor energetice, precum și reafirmarea principiului că „un război nuclear nu poate fi câștigat și nu trebuie purtat niciodată”. La reuniunea de la Berlin a participat și președintele României, Nicușor Dan , potrivit aceleiași surse. [...]

SUA testează o formulă de pace care condiționează securitatea Ucrainei de concesii teritoriale , potrivit Digi24 , care citează informații publicate de The Wall Street Journal, pe baza unor surse din cercuri diplomatice. Discuțiile ar fi avut loc în întâlniri cu ușile închise, inclusiv într-o reuniune de șase ore în Florida, cu participarea unor oficiali ucraineni și a reprezentanților Marii Britanii, Franței și Germaniei. Inițiativa ar fi fost promovată în ultimele luni de emisarii speciali ai președintelui SUA, Steve Witkoff și Jared Kushner, care ar fi abordat de mai multe ori ideea aderării Ucrainei la NATO „în schimbul unor concesii teritoriale” față de Rusia, relatează WSJ, potrivit The Moscow Times. Două scenarii discutate la Washington, potrivit surselor WSJ Conform surselor citate, SUA ar lua în calcul două variante pentru încetarea războiului: Scenariul 1: Ucraina își retrage trupele și renunță la pretențiile asupra părții din Donbas aflate încă sub controlul său, iar în schimb ar obține statut de membru cu drepturi depline în NATO . Scenariul 2: „Înghețarea” operațiunilor militare pe linia frontului și acordarea unor garanții de securitate pentru Kiev printr-un tratat internațional la care să participe SUA și aliații europeni, fără aderarea Ucrainei la NATO . Potrivit materialului, Kushner ar fi discutat ideea săptămâna trecută în întâlniri la Abu Dhabi, unde a fost prezentă și delegația rusă, și la Dublin, inclusiv cu președintele Volodimir Zelenski și cu oficiali europeni. Miza: garanții de tip Articolul 5 și reacția Moscovei Cu o zi înainte de publicarea informațiilor, Kushner a declarat că SUA ar fi convins Kremlinul că garanțiile pentru Ucraina trebuie să se bazeze pe principiul Articolului 5 din Tratatul NATO (apărare colectivă). În replică, adjunctul șefului Ministerului rus de Externe, Serghei Riabkov , a spus că pentru Moscova aderarea Ucrainei la NATO este „inacceptabilă”. „Aș dori să spun că până și ideea unei formule pentru o cvasiaderare a Ucrainei la NATO, precum și căutarea unui fel de – între ghilimele – «soluție creativă» în acest domeniu, reprezintă o opțiune inacceptabilă pentru noi.” Poziția Kievului: fără cedări, dar cu posibilă dezbatere publică La mijlocul lunii noiembrie, Zelenski a confirmat că SUA l-au întrebat dacă este dispus să se retragă din Donbas în schimbul aderării la NATO. Potrivit Digi24, liderul ucrainean a spus că Kievul nu intenționează să cedeze teritorii , dar a adăugat că tema ar putea ajunge în dezbatere publică dacă SUA și alți membri NATO ar confirma propunerea Washingtonului. În același timp, surse citate de WSJ susțin că, la negocierile de la Abu Dhabi, reprezentanții ruși ar fi cerut direct Kievului să renunțe la intenția de a adera la NATO. The New York Times a relatat anterior că Rusia ar condiționa un acord și de retragerea NATO la granițele din 1997 și de neimplicarea Ucrainei în politica comună de apărare a Alianței. Informațiile despre scenariile discutate provin din surse diplomatice citate de WSJ, iar detaliile nu sunt confirmate public de părțile implicate în materialul preluat de Digi24. [...]

Șeful NATO încearcă să reducă riscul de escaladare prin normalizarea contactelor la vârf dintre puterile nucleare, după întâlnirea Trump–Putin–Xi din China, potrivit Digi24 . Mark Rutte a spus că reuniunea este „absolut normală” și că nu vede motive de îngrijorare sau de critică la adresa președintelui american. Rutte a făcut declarațiile la sosirea la summitul „ Coaliției Voinței ”, organizat la Berlin, unde au participat aproximativ 40 de țări aliate ale Ucrainei. Întâlnirea dintre Donald Trump, Vladimir Putin și Xi Jinping a avut loc joi, în marja summitului APEC, desfășurat în orașul chinez Shenzhen. De ce contează: semnal de stabilitate strategică, nu de ruptură în alianță Mesajul central transmis de secretarul general al NATO este că dialogul între liderii marilor puteri – în special între state cu arsenale nucleare – trebuie tratat ca un instrument de gestionare a riscurilor, nu ca o concesie politică. Rutte a insistat că este „important ca liderii puterilor nucleare să se întâlnească” și că astfel de întrevederi sunt firești. În același timp, șeful NATO l-a lăudat pe Donald Trump pentru „efortul său herculean de a obține pacea în Ucraina”, afirmând că președintele SUA lucrează constant în acest sens și că, pentru acest efort, „nu poate fi decât lăudat”. Ce urmează: sprijin pentru Ucraina și pregătiri pentru negocieri La reuniunea de la Berlin, agenda a inclus: necesitatea continuării sprijinului militar și de altă natură pentru Ucraina pe durata războiului; pregătiri pentru negocierile de pace, reluate săptămâna trecută la Abu Dhabi, în format trilateral, cu medierea Statelor Unite. Potrivit informațiilor prezentate, după întâlnirea din China, cei trei lideri au consemnat puncte de consens într-o „ declarație de pace ”, care include promovarea reformei ONU, creșterea producției de petrol și inițierea unui dialog pentru prevenirea proliferării armelor nucleare. [...]

Donald Trump ar putea accepta garanții de securitate pentru Ucraina după modelul Articolului 5 din NATO , potrivit Al Jazeera , care îl citează pe trimisul special Jared Kushner . Miza este una de arhitectură de securitate: o astfel de formulă ar apropia Ucraina de protecția colectivă a NATO fără a confirma, cel puțin deocamdată, o aderare propriu-zisă. Kushner a spus că președintele SUA este „deschis” la oferirea unor garanții „bazate pe Articolul 5” – clauza de apărare mutuală a NATO, care prevede că un atac asupra unui stat membru este considerat un atac asupra tuturor. În material nu sunt oferite detalii despre forma juridică sau despre mecanismul concret prin care ar funcționa aceste garanții pentru Ucraina. Tot Kushner a susținut că Rusia ar fi „confortabilă” cu propunerea. Afirmația nu este însoțită de dovezi sau de o reacție oficială din partea Moscovei în conținutul publicat de Al Jazeera , astfel că gradul de confirmare rămâne neclar. Dacă o astfel de opțiune ar fi urmărită în negocieri, implicația principală ar fi creșterea nivelului de angajament al SUA față de securitatea Ucrainei, cu potențiale consecințe asupra riscului de escaladare și asupra modului în care ar fi calibrate viitoare aranjamente de încetare a focului sau de pace. Materialul nu precizează un calendar sau pași următori. [...]

Statele Unite iau în calcul o garanție de securitate pentru Ucraina „de tip Articolul 5”, dar condiționată de interesul american , potrivit declarațiilor emisarului Jared Kushner , făcute la Berlin, relatează Agerpres . Mesajul indică o posibilă schimbare de calibru în discuțiile despre arhitectura de securitate post-război, fără a echivala însă cu aderarea Ucrainei la NATO. Ce înseamnă „protecție de tip NATO” și care este condiția-cheie Kushner a spus că acordarea unei garanții de securitate similare cu cea prevăzută în Articolul 5 din Tratatul Atlanticului de Nord (principiul apărării colective) este „o decizie cu adevărat importantă”. El a precizat că președintele Donald Trump este „deschis acestei idei”, dar numai în măsura în care „trebuie să servească intereselor Statelor Unite”. Declarațiile au fost făcute după participarea lui Kushner, alături de Steve Witkoff, la reuniunea de la Berlin a aliaților Kievului , în prezența liderilor Germaniei, Ucrainei, Franței și Regatului Unit. Unde se leagă discuția: un eventual acord de pace În contextul unui posibil acord de pace, Ucraina cere garanții de securitate suficient de solide pentru a descuraja un nou atac al Rusiei, după invazia începută în februarie 2022. Kushner a susținut că Rusia ar fi acceptat „conceptul” ca orice garanție de securitate pentru Ucraina să se bazeze pe Articolul 5, pe care l-a numit „piatra de temelie” a apărării colective a NATO. Semnal politic către Europa: „nu impunem nimic unilateral” Emisarul american a mai afirmat că Donald Trump i-a sunat pe liderii reuniți la Berlin și că vrea să ajungă la un acord cu Ucraina „cu Europa alături”. În același cadru, Kushner a insistat că Washingtonul urmărește un demers „coerent” și că nu încearcă să impună o soluție unilaterală. În plus, el a spus că pozițiile Statelor Unite și ale Europei privind Ucraina „converg din ce în ce mai mult”, fără a oferi detalii suplimentare despre pașii următori sau despre forma concretă a garanțiilor discutate. [...]

Secretarul general al NATO, Mark Rutte , spune că întâlnirea Trump–Putin–Xi nu ar trebui să alarmeze aliații , întrucât discuțiile între liderii marilor puteri nucleare sunt „absolut normale”, relatează Agerpres . Mesajul vine într-un moment în care sprijinul pentru Ucraina și pregătirea negocierilor de pace rămân teme sensibile pentru statele occidentale. Rutte a făcut declarațiile la sosirea la summitul așa-numitei „Coaliții a Voinței”, organizat la Berlin, la care participă aproximativ 40 de țări aliate ale Ucrainei. El a insistat că astfel de întrevederi nu reprezintă un motiv de îngrijorare sau de critică la adresa președintelui american Donald Trump. „Este normal, nu sunt deloc îngrijorat.” De ce contează pentru NATO și pentru sprijinul acordat Ucrainei În argumentația sa, Rutte a pus accent pe faptul că Rusia și Statele Unite sunt „mari puteri nucleare”, iar întâlnirile la vârf între liderii acestora sunt importante pentru gestionarea riscurilor strategice. Întâlnirea dintre președinții Chinei (Xi Jinping), Statelor Unite (Donald Trump) și Rusiei (Vladimir Putin) a avut loc joi, în marja summitului Cooperării Economice Asia-Pacific (APEC) , desfășurat la Shenzhen, în China. Ce urmează: agenda de la Berlin și negocierile de pace Potrivit lui Rutte, reuniunea de la Berlin are pe agendă: necesitatea continuării sprijinului militar și de altă natură pentru Ucraina pe durata războiului; pregătirile pentru negocierile de pace, reluate săptămâna trecută la Abu Dhabi, în format trilateral, cu medierea Statelor Unite. În același context, Rutte l-a lăudat pe Trump pentru „efortul său herculean” de a obține pacea în Ucraina, afirmând că președintele american lucrează constant în acest sens și că, pentru acest efort, „nu poate fi decât lăudat”. Ce au consemnat Trump, Putin și Xi după întâlnire Agerpres notează că cei trei lideri au consemnat mai multe puncte de consens într-o „declarație de pace”, între care: promovarea reformei Organizației Națiunilor Unite (ONU); creșterea producției de petrol; inițierea unui dialog pentru prevenirea proliferării armelor nucleare. [...]