Știri
Știri din categoria Externe
Narendra Modi și Donald Trump au discutat la telefon despre menținerea deschisă a Strâmtorii Ormuz, potrivit Agerpres, care citează Reuters. Convorbirea a vizat situația din Orientul Mijlociu, iar informația a fost comunicată separat pe platforma X de premierul indian și de ambasadorul SUA în India, Sergio Gor.
A fost prima discuție între cei doi lideri de la atacurile coordonate lansate de Statele Unite și Israel împotriva Iranului, pe 28 februarie, pe fondul escaladării conflictului din regiune.
În mesajul său, Modi a spus că India sprijină dezescaladarea și restabilirea rapidă a păcii și a insistat asupra importanței ca Strâmtoarea Ormuz să rămână „deschisă, sigură și accesibilă”, argumentând că acest lucru este esențial la nivel global.
Miza este una economică și energetică pentru India: conflictul a perturbat activități de la transportul aerian la cel maritim și aprovizionarea cu gaze, inclusiv printr-o închidere aproape completă a Strâmtorii Ormuz, rută prin care trec 40% din importurile de țiței ale Indiei. Modi a declarat anterior, luni, în parlament, că această criză a generat provocări fără precedent, dar a susținut că fundamentele economiei indiene rămân solide și că țara are rezerve suficiente de petrol, îngrășăminte și cărbune pentru a gestiona perturbările comerciale și energetice.
Un oficial al Casei Albe a confirmat convorbirea, însă nu a oferit detalii despre subiectele discutate.
Recomandate
Donald Trump afirmă că în Iran are loc o „schimbare de regim” , în timp ce cere uraniul îmbogățit al țării și amenință cu continuarea bombardamentelor dacă discuțiile eșuează, potrivit HotNews.ro , care citează AFP și Agerpres. Președintele american a spus, înainte de a pleca din Florida către Memphis, că „există automat o schimbare de regim” deoarece „toți reprezentanții regimului (condus de ayatollahul Ali Khamenei) au fost uciși”. Trump a adăugat că Washingtonul ar negocia cu un „grup de lideri iranieni”, pe care i-a descris drept „rezonabili” și „solizi”, sugerând că unul dintre ei ar putea deveni noul interlocutor principal al SUA. În același context, el a susținut că Mojtaba Khamenei , indicat drept noul lider suprem iranian, este „indisponibil” și nu ar fi implicat în dialog. Pentru a-și susține argumentul, Trump a invocat exemplul Venezuelei, unde a afirmat că SUA l-au capturat pe fostul lider Nicolas Maduro, iar ulterior Washingtonul ar fi discutat cu fosta vicepreședintă Delcy Rodriguez, pe care a numit-o un interlocutor „formidabil”. Pe fondul escaladării militare declanșate pe 28 februarie de atacurile israeliano-americane și urmate de represalii iraniene, Trump a avertizat că „va continua să bombardeze cu bucurie” Iranul dacă negocierile eșuează și a spus că „nu garantează nimic” privind încetarea ostilităților. Totodată, el a declarat că SUA vor „uraniul îmbogățit” al Iranului, fără să precizeze cum ar urma să fie obținut. În paralel, Trump a anunțat pe rețeaua sa Truth Social că va amâna timp de cinci zile loviturile împotriva centralelor electrice și a infrastructurii energetice, invocând „discuții productive” cu Iranul, după ce amenințase anterior cu atacarea centralelor electrice dacă Strâmtoarea Ormuz nu este redeschisă în 48 de ore. Teheranul a respins însă existența unor negocieri de pace cu SUA : agențiile iraniene de stat Fars și Tasnim au transmis că nu există contacte cu Trump, nici măcar prin mediatori, iar Ministerul de Externe iranian a negat oficial afirmațiile privind negocierile. Iranul a reacționat și cu amenințări, spunând că va lansa atacuri asupra centralelor electrice din Israel și din regiune și că ar putea mina „întregul Golf Persic”. [...]
Arabia Saudită este aproape să intre în conflictul împotriva Iranului , potrivit Antena 3 CNN , care relatează despre o înăsprire a poziției aliaților SUA din Golful Persic după atacuri repetate ce le-au afectat economiile și pe fondul riscului ca Teheranul să câștige influență pe termen lung asupra Strâmtorii Ormuz, rută esențială pentru transportul de energie. În acest context, prințul moștenitor Mohammed bin Salman ar fi hotărât să restabilească „descurajarea” și s-ar apropia de o decizie de a se alătura atacurilor, potrivit unor surse citate de The Washington Post, menționate în material. Textul arată că pașii recenți ai statelor din Golf sprijină capacitatea SUA de a desfășura lovituri aeriene și deschid o nouă presiune asupra finanțelor Iranului, fără ca monarhiile din regiune să fi trecut, deocamdată, la o implicare militară deschisă. Un element concret prezentat este acordul recent al Arabiei Saudite de a permite forțelor americane să utilizeze baza aeriană King Fahd, în vestul Peninsulei Arabice, potrivit unor persoane familiarizate cu decizia. Regatul anunțase anterior că nu va permite folosirea infrastructurii sau a spațiului aerian pentru atacuri asupra Iranului, însă strategia de a rămâne în afara conflictului ar fi fost subminată de atacuri cu rachete și drone atribuite Iranului asupra unor obiective energetice și asupra capitalei Riad. În paralel, Emiratele Arabe Unite iau măsuri care vizează active și instituții asociate iranienilor, într-un demers ce poate afecta accesul Teheranului la valută și la rețelele globale de comerț. Potrivit sursei, au fost închise Spitalul Iranian și Clubul Iranian din Dubai, iar autoritățile sanitare din Dubai au confirmat că unitatea medicală nu mai este operațională; guvernul EAU a transmis că anumite instituții legate direct de regimul iranian și de Garda Revoluționară vor fi închise în cadrul unor măsuri țintite. Materialul menționează și că aceste închideri au fost raportate anterior de AFP. Deși statele din Golf au declarat public că nu vor participa la atacuri asupra Iranului și nu vor permite folosirea spațiului lor aerian, articolul susține că situația din teren este mai nuanțată: imagini verificate de Storyful ar sugera că unele lansări de rachete sol-sol folosite împotriva Iranului au avut loc din Bahrain. Totodată, oficiali americani au declarat că cinci avioane de realimentare ale Forțelor Aeriene SUA au fost lovite și avariate la sol la baza aeriană Prince Sultan din Arabia Saudită, în urma unui atac cu rachete iraniene, iar armata SUA a refuzat să precizeze dacă statele arabe participă la operațiuni, indicând că acestea trebuie să vorbească în nume propriu. În fundal, miza economică rămâne Strâmtoarea Ormuz: potrivit textului, Iranul ar fi blocat canalul prin atacuri asupra navelor și ar fi sugerat inclusiv taxe de tranzit, în timp ce atacurile asupra infrastructurii energetice din regiune alimentează presiunea asupra liderilor din Golf să răspundă. [...]
Donald Trump a spus că Pete Hegseth a fost primul care a susținut atacurile asupra Iranului , potrivit Digi24 . Declarațiile au fost făcute luni, la o masă rotundă a Memphis Safe Task Force din Tennessee, pe fondul unei noi anchete legate de modul în care Pentagonul a gestionat accesul presei în timpul conflictului. Trump a descris discuțiile interne dinaintea acțiunii militare și a spus că a vorbit cu mai mulți oficiali, inclusiv cu secretarul apărării și cu generalul Caine. În intervenția sa, președintele a justificat abordarea prin riscul ca Iranul să ajungă aproape de obținerea unei arme nucleare și prin rolul pe care îl atribuie Teheranului în regiune. „Pete, cred că ai fost primul care a luat atitudine”, a spus Trump. „Și ai spus: «Să o facem», pentru că nu poți să-i lași să aibă o armă nucleară.” Campania militară a SUA împotriva Iranului a început pe 28 februarie și a intrat în a patra săptămână, notează Digi24. Hegseth este prezentat drept unul dintre cei mai vizibili susținători publici ai atacurilor, care au început ca o operațiune comună cu Israelul. La briefingurile de la Pentagon, el a prezentat obiective precum țintirea programului iranian de rachete balistice, a capacităților de producție de drone și a resurselor navale. În același timp, Trump a recunoscut că nu toți oficialii de rang înalt au fost de acord de la început. El a spus că vicepreședintele JD Vance era mai puțin entuziast, iar în articol se menționează că și alte nume, inclusiv secretarul de stat Marco Rubio și șefa de cabinet a Casei Albe, Susie Wiles, ar fi fost mai rezervate înainte de începerea „Operațiunii Epic Fury”. Pe plan operațional, Trump a declarat luni că SUA vor suspenda pentru cinci zile atacurile planificate asupra infrastructurii energetice iraniene, inclusiv asupra instalațiilor de energie electrică, invocând discuții „productive” pentru încheierea conflictului. Oficialii iranieni au negat existența unor negocieri directe, iar Trump a respins public această poziție, susținând că problema ar ține de comunicarea internă a Iranului. Separat, un judecător federal a decis vineri că Departamentul Apărării a încălcat Primul și Al Cincilea Amendament prin restricționarea jurnaliștilor care au refuzat să respecte noile politici media, consemnează Digi24. Restricțiile ar fi obligat unele instituții media să se bazeze pe informații aprobate de Pentagon sau să riște pierderea accesului; mai multe organizații, inclusiv The New York Times, au renunțat la acreditările la Pentagon în semn de protest. Pentagonul a anunțat că nu este de acord cu hotărârea și că va face apel. [...]
Președintele Germaniei spune că al doilea mandat al lui Trump a produs o ruptură majoră , potrivit Digi24 , care citează Reuters. Frank-Walter Steinmeier a comparat impactul începutului noului mandat al președintelui american asupra politicii externe germane cu șocul generat de invazia Rusiei în Ucraina, susținând că Berlinul este împins să urmărească o independență mai mare. Într-un discurs pregătit, Steinmeier a indicat două repere temporale pe care le consideră ireversibile pentru politica externă a Germaniei, unul legat de Rusia și altul de relația cu Statele Unite. „Așa cum cred că nu va mai fi cale de întoarcere în relațiile cu Rusia înainte de 24 februarie 2022, la fel cred că nu va mai fi cale de întoarcere în relațiile transatlantice înainte de 20 ianuarie 2025”, a declarat Steinmeier , conform discursului pregătit. Șeful statului german urma să facă aceste declarații marți, la un eveniment organizat de Ministerul Afacerilor Externe la Berlin, pe fondul lecțiilor pe care Germania spune că le-a învățat din reducerea „dependențelor excesive” față de Rusia. Potrivit textului, Berlinul ar vrea să aplice o abordare similară și în relația cu SUA, în special în domenii considerate sensibile economic și strategic, precum apărarea și tehnologia. În acest context, Germania a pus accentul pe dezvoltarea de alternative la tehnologia dominată de SUA, pe fondul îngrijorărilor legate de accesul Statelor Unite. Steinmeier a legat avansul tehnologic de influența în politica externă și de capacitatea de a afecta politica internă prin platforme digitale și rețele sociale. Totodată, el a invocat disputa dintre Pentagon și Anthropic privind măsurile de siguranță pentru inteligența artificială ca posibil „semnal de alarmă” sau oportunitate pentru Europa, argumentând că UE ar trebui să își valorifice resursele și cadrul de reglementare. În același timp, Digi24 notează că rolul președintelui Germaniei este în mare parte ceremonial, influența sa fiind exercitată mai ales prin poziționări publice și mesajele transmise societății. [...]
Ambasadorul Iranului la Sofia a avertizat România să nu intre în conflict , potrivit Antena 3 CNN , într-un interviu acordat postului bulgar Nova, pe fondul escaladării războiului din Orientul Mijlociu, început „în urmă cu mai bine de trei săptămâni”. Ali Reza Irvash a susținut că bazele militare folosite împotriva Iranului ar putea deveni „ținte legitime” și a cerut României, Bulgariei și altor state să nu se implice într-un conflict pe care îl descrie ca fiind „al americanilor și al Israelului”. În context, Antena 3 CNN notează că avertismentul vine după ce Iranul ar fi prezentat, în premieră, rachete capabile să lovească ținte din Europa, la distanțe de până la 3.500 de kilometri. „Acest război nu este războiul României sau Bulgariei. Nu ai nicio participare la acest război împotriva ţării mele. Sunt doar americanii care folosesc diferite baze pentru a ataca teritoriul nostru, ţara noastră. Dacă o bază este folosită pentru atacarea teritoriului nostru, nu ar trebui să fie aceste baze ţinte legitime? Nu ar trebui să răspundem? România ar trebui să fie atentă să nu devină parte din acest război”, a declarat Ali Reza Irvash, în interviul citat. Ministrul Apărării Naționale, Radu Miruță, a declarat luni, pentru B1 TV, că nu comentează declarațiile unui ambasador și că ipoteza invocată se referă la situația în care o țară își folosește bazele pentru a ataca Iranul, „nu suntem în situația asta în România”. El a mai spus că, din informațiile oficiale de la Teheran, ar fi vorba despre „consecințe juridice și politice”, nu despre „consecințe militare”, și că Ministerul Apărării și Guvernul nu au primit semnale privind o amenințare militară. În același material, Antena 3 CNN relatează că trei dintre cele cinci aeronave Boeing KC135 Stratotanker ale Forțelor Aeriene ale SUA staționate la București ar fi efectuat, în noaptea de 19 spre 20 martie, primele misiuni de realimentare aeriană pentru conflictul din Orientul Mijlociu, informație atribuită publicației boardingpass.ro. Radu Tudor, analist militar și realizator la Antena 3 CNN, a spus că astfel de operațiuni sunt logistice și că „nu implică sub nicio formă România într-un act de război”. [...]
George Kent spune că nicio armată din NATO nu are experiența de luptă a Ucrainei , potrivit Știrile ProTV . Diplomatul american, cu peste trei decenii de experiență, a oferit o evaluare a situației de pe front, în contextul războiului declanșat de Rusia împotriva Ucrainei. George Kent, fost ambasador al SUA în Estonia în perioada 2023-2024 și fost adjunct al șefului misiunii americane la Kiev, a subliniat că forțele ucrainene au acumulat, în patru ani de război, o expertiză militară pe care, în opinia sa, nu o deține nicio armată a unei țări membre NATO. „Armata ucraineană are o expertiză pe care nicio armată NATO nu o deține.” În același timp, Kent se declară prudent în privința evoluțiilor viitoare și susține că rezultatul pentru Ucraina depinde în primul rând de capacitatea sa proprie, nu de intervenții din exterior. [...]
