Știri
Știri din categoria Externe
Narendra Modi și Donald Trump au discutat la telefon despre menținerea deschisă a Strâmtorii Ormuz, potrivit Agerpres, care citează Reuters. Convorbirea a vizat situația din Orientul Mijlociu, iar informația a fost comunicată separat pe platforma X de premierul indian și de ambasadorul SUA în India, Sergio Gor.
A fost prima discuție între cei doi lideri de la atacurile coordonate lansate de Statele Unite și Israel împotriva Iranului, pe 28 februarie, pe fondul escaladării conflictului din regiune.
În mesajul său, Modi a spus că India sprijină dezescaladarea și restabilirea rapidă a păcii și a insistat asupra importanței ca Strâmtoarea Ormuz să rămână „deschisă, sigură și accesibilă”, argumentând că acest lucru este esențial la nivel global.
Miza este una economică și energetică pentru India: conflictul a perturbat activități de la transportul aerian la cel maritim și aprovizionarea cu gaze, inclusiv printr-o închidere aproape completă a Strâmtorii Ormuz, rută prin care trec 40% din importurile de țiței ale Indiei. Modi a declarat anterior, luni, în parlament, că această criză a generat provocări fără precedent, dar a susținut că fundamentele economiei indiene rămân solide și că țara are rezerve suficiente de petrol, îngrășăminte și cărbune pentru a gestiona perturbările comerciale și energetice.
Un oficial al Casei Albe a confirmat convorbirea, însă nu a oferit detalii despre subiectele discutate.
Recomandate
Administrația Trump pregătește sancțiuni noi care ar putea bloca accesul Iranului la sistemul financiar internațional , vizând o bancă implicată în tranzacții legate de Teheran, potrivit Mediafax . Secretarul Trezoreriei SUA, Scott Bessent , a declarat pentru Associated Press că măsura ar putea fi anunțată în această săptămână, în contextul escaladării tensiunilor dintre Washington și Iran. Bessent nu a indicat numele băncii vizate, dar a transmis un avertisment către actorii care continuă să sprijine financiar Iranul. „Va fi violență financiară, dacă va fi nevoie.” Presiune economică, în paralel cu reluarea loviturilor militare Noile sancțiuni vin pe fondul unei repoziționări a strategiei SUA, care ar urmări să mute centrul presiunii de la operațiuni militare la izolare economică. Totuși, această schimbare are loc într-un moment în care confruntarea militară s-a reaprins: forțele americane au lovit duminică lansatoare iraniene de rachete din zona strâmtorii Ormuz , prima acțiune de acest tip după aproximativ o lună, iar Iranul a promis represalii și a atacat ulterior, prin IRGC, baze americane din Iordania. China, potențială țintă indirectă a sancțiunilor Un element central al noii strategii este rolul Chinei, descrisă drept cel mai important partener comercial al Iranului și principalul cumpărător al petrolului iranian. Bessent urmează să discute cu oficialii chinezi la reuniunea G20 din Asheville (Carolina de Nord) și a avertizat că „toate opțiunile sunt pe masă” în privința unor eventuale sancțiuni împotriva Beijingului pentru achizițiile de petrol iranian. În același timp, el a susținut că SUA și China ar fi de acord asupra necesității redeschiderii strâmtorii Ormuz și asupra obiectivului de a împiedica Iranul să dezvolte arme nucleare. Primul pas: o măsură care vizează o bancă egipteană Prima acțiune oficială a Trezoreriei americane în cadrul acestei campanii economice a fost anunțată vineri: administrația SUA a propus o măsură care ar putea elimina accesul sucursalelor din Emiratele Arabe Unite ale Banque Misr (a doua cea mai mare bancă din Egipt) la sistemul financiar american. Deocamdată, Washingtonul nu a impus sancțiuni directe împotriva băncii egiptene, iar această abordare este prezentată ca un semn de prudență față de sancționarea unor parteneri comerciali importanți care mențin relații economice cu Iranul. De ce contează Dacă Washingtonul extinde sancțiunile dincolo de Iran, către bănci și parteneri comerciali din alte țări, efectul practic poate fi o restrângere suplimentară a canalelor prin care Teheranul își finanțează comerțul internațional. În paralel, reluarea loviturilor militare în zona strâmtorii Ormuz indică faptul că presiunea economică nu înlocuiește complet componenta militară, ci o completează într-o strategie de escaladare pe două fronturi. [...]
Tucker Carlson cere o „linie roșie” instituțională pentru opțiunea nucleară , susținând că un președinte american ar trebui destituit „imediat” dacă ia în calcul în mod activ folosirea armelor nucleare în războiul împotriva Iranului, potrivit Mediafax . Miza este una de reglementare și funcționare a puterii executive: unde se trasează, politic și constituțional, limita deciziei prezidențiale în materie de escaladare nucleară. Într-un episod din „The Tucker Carlson Show”, Carlson a spus că simpla analizare a unei astfel de opțiuni ar trebui să fie o „linie roșie” pentru un șef de stat. Declarațiile sunt atribuite de Mediafax publicației The Hill. „În momentul în care un președinte ia în considerare în mod activ utilizarea, în primul rând, a armelor nucleare, acea persoană ar trebui destituită imediat din funcție, deoarece aceasta trebuie să fie linia roșie: distrugerea întregii umanități printr-un atac nuclear.” Contextul politic: de la opoziția față de impeachment la apelul la destituire Carlson a făcut afirmațiile într-o discuție cu Joe Kent, fost director al Centrului Național de Combatere a Terorismului, care a demisionat la începutul acestui an în semn de protest față de războiul cu Iranul. Comentatorul conservator a precizat că s-a opus celor două proceduri de destituire declanșate împotriva lui Donald Trump în timpul primului mandat, dar a argumentat că același principiu ar trebui aplicat dacă un președinte ar lua în calcul un prim atac nuclear. El a mai spus că orice președinte care ar accepta astfel de discuții din partea unui subordonat ar fi, în opinia sa, „nepotrivit pentru funcție”. Ce a spus (și ce nu a spus) Trump despre opțiunea nucleară Mediafax notează că Donald Trump nu a declarat public că ia în considerare lansarea unui atac nuclear ca primă măsură în războiul împotriva Iranului. În schimb, Trump a formulat în repetate rânduri amenințări militare dure, legate de programul nuclear iranian, și a repetat că nu va permite Iranului să obțină o armă nucleară. Evoluții militare recente în conflictul SUA–Iran În noaptea de duminică spre luni, forțele americane au atacat lansatoare de rachete iraniene din zona strâmtorii Ormuz , în prima operațiune militară confirmată a SUA împotriva Iranului după o pauză de o lună, potrivit informațiilor prezentate. Ulterior, Gardienii Revoluției au anunțat un atac cu rachete balistice asupra unor baze americane din Iordania; nu au fost raportate imediat victime sau pagube. În același timp, publicații semioficiale din Iran au relatat despre explozii în apropierea insulei Larak, în strâmtoarea Ormuz. Ultimul atac american confirmat anterior ar fi avut loc pe 29 iulie, când armata SUA a anunțat o serie amplă de lovituri asupra unor obiective ale Gardienilor Revoluției, inclusiv instalații de supraveghere și apărare de coastă. Pe 1 august, Trump a declarat că va amâna noi atacuri la solicitarea unor aliați din Golf, între care Qatar, Arabia Saudită și Emiratele Arabe Unite. [...]
Schimbul de lovituri SUA–Iran ridică riscul de perturbare a traficului prin strâmtoarea Ormuz , după ce Garda Revoluționară Islamică (IRGC) a anunțat atacuri asupra unor baze americane din Iordania, pe fondul unei noi escaladări regionale, potrivit Mediafax . IRGC susține că a lansat atacurile ca răspuns la loviturile SUA asupra insulei iraniene Larak, informație relatată de Al Jazeera. Televiziunea de stat iraniană IRIB afirmă că atacul american ar fi provocat morți și răniți în rândul militarilor iranieni și al civililor. De partea cealaltă, Statele Unite spun că au lovit două lansatoare ale Gardienilor Revoluției, pe motiv că ar fi fost pregătite pentru lansarea unor mine marine în strâmtoarea Ormuz, un punct-cheie pentru transportul global de petrol. Iordania anunță interceptarea a opt rachete, dar legătura cu atacul revendicat de Iran rămâne neclară Forțele armate ale Iordaniei au transmis că au interceptat opt rachete care au intrat în spațiul aerian al țării în cursul zilei de luni, potrivit televiziunii de stat iordaniene. Publicația notează că nu este clar, deocamdată, dacă rachetele interceptate fac parte din atacul revendicat de Iran asupra bazelor americane din Iordania. Tensiuni paralele în Cisiordania: cel puțin șapte răniți În același timp, cel puțin șapte persoane au fost rănite în satul al-Mughayyir din Cisiordania ocupată. Cele mai multe victime ar fi fost rănite de gloanțe reale în timpul unei incursiuni în care au fost implicați coloniști israelieni și militari israelieni, potrivit informațiilor disponibile. Locuitorii susțin că intrarea în sat a fost blocată. Situația este în evoluție, iar informațiile privind amploarea atacurilor și eventualele victime sunt așteptate în continuare. [...]
Google Maps aplică ordinul lui Trump și schimbă denumirea Lacului Ontario pentru utilizatorii din SUA , o decizie cu efect operațional imediat asupra modului în care sunt afișate toponimele pe platformă, dar fără a modifica standardele de denumire în Canada sau în restul lumii, potrivit news.ro . Schimbarea vine după ce președintele Donald Trump a anunțat joi că va redenumi cel mai mic dintre cele cinci Mari Lacuri, pe fondul unei dispute comerciale tot mai intense cu Canada, care a dus la tarife reciproce pentru mărfuri „în valoare de miliarde de dolari”, relatează Reuters, citată de news.ro. Cum se vede noua denumire, în funcție de țară Google spune că actualizează Google Maps pentru a reflecta modificările din sursele oficiale ale guvernului american, respectiv Sistemul de Informații privind Denumirile Geografice din SUA (GNIS), care stabilește standardele pentru hărțile oficiale ale SUA. În consecință: utilizatorii din SUA vor vedea „Lacul America”; utilizatorii din Canada vor continua să vadă „Lacul Ontario”; utilizatorii din afara SUA și Canadei vor vedea ambele denumiri. „Deoarece actualizăm Google Maps pentru a reflecta schimbările de denumire din sursele oficiale ale guvernului - adică GNIS în cazul SUA -, utilizatorii din SUA vor vedea «Lacul America», cei din Canada vor continua să vadă «Lacul Ontario», iar cei din afara SUA şi Canadei vor vedea ambele denumiri”, a precizat Google într-o postare pe blog publicată sâmbătă. Ce efect are ordinul și ce nu schimbă Ordinul președintelui afectează GNIS, însă, potrivit informațiilor citate, nu are impact asupra convențiilor canadiene de denumire și nici asupra modului în care restul lumii se referă la lac. Google a mai făcut o modificare similară anul trecut pentru Golful Mexic, redenumit „Golful Americii” după un ordin executiv semnat de Trump în prima sa zi de mandat. Reacții politice în Canada și SUA Decizia a generat reacții rapide. Prim-ministrul canadian Mark Carney a respins schimbarea denumirii. Guvernatoarea democrată a statului New York, Kathy Hochul, a spus că „New York nu-l va numi aşa”, iar guvernatorul republican al statului Vermont, Phil Scott, a calificat decizia drept „meschină şi dezamăgitoare”. În Canada, premierul provinciei Ontario, Doug Ford, a dezvelit sâmbătă un panou pe malul lacului cu mesajul „Lacul Ontario: Acum şi întotdeauna”, în engleză și franceză. „Preşedintele Trump îl poate numi cum doreşte, dar vă pot spune că restul lumii îl va numi întotdeauna Lacul Ontario”, a declarat Ford. [...]
Propunerea unui summit Trump–Putin–Zelenski intră din nou pe agendă, dar Kievul avertizează că Moscova ar pregăti o escaladare , potrivit informațiilor publicate de Biziday , care citează Axios . Directorul CIA, John Ratcliffe, ar fi propus organizarea unei întâlniri între Donald Trump, Vladimir Putin și Volodimir Zelenski, în cadrul unei încercări a Administrației Trump de a relansa negocierile pentru încheierea războiului din Ucraina , au declarat pentru Axios două surse. Ar fi pentru prima dată când Ratcliffe se implică personal în eforturile diplomatice de mediere între Rusia și Ucraina. Ce urmărește Washingtonul prin implicarea CIA Conform aceleiași surse, vizita șefului CIA la Moscova a avut și rolul de a testa dacă liderii serviciilor ruse de informații pot exercita suficientă influență asupra lui Vladimir Putin pentru a-l convinge să revină la negocierile mediate de Statele Unite. De ce Kievul rămâne sceptic Oficiali ucraineni se declară „foarte sceptici” în privința intențiilor lui Putin și susțin că au informații care ar indica planuri pentru „o escaladare majoră” a războiului. Ce s-a întâmplat ultima dată când a fost propus un astfel de format Vineri, oficiali americani l-au informat pe Zelenski despre discuțiile de la Moscova și despre propunerea unui summit trilateral. Administrația Trump ar mai fi avansat această idee și în trecut: Zelenski ar fi fost de acord, însă Putin ar fi respins-o. [...]
Algeria pregătește reintroducerea pedepsei cu moartea pentru piromani , după ce președintele Abdelmadjid Tebboune a cerut modificarea Codului penal până la 15 septembrie, pe fondul incendiilor de pădure din estul și nordul țării, potrivit Recorder . Miza este una de reglementare: Algeria respectă un moratoriu privind pedeapsa cu moartea din 1993, însă șeful statului a cerut explicit ca sancțiunea să fie aplicată în cazul celor acuzați că au provocat intenționat incendiile. Într-o reuniune dedicată situației din teren, Tebboune i-a cerut ministrului Justiției să pregătească schimbarea legislativă, care ar urma să fie aprobată de guvern și apoi trimisă „rapid” în Parlament. „Reintroducem pedeapsa cu moartea pentru piromani.” Președintele a mai afirmat că „se va proceda la execuție” după epuizarea căilor de atac, conform unei înregistrări difuzate la televiziune. Calendarul schimbării și contextul deciziei Tebboune a fixat termenul de 15 septembrie pentru modificarea Codului penal. Decizia vine după incendii descrise drept „devastatoare”, care au determinat autoritățile să decreteze trei zile de doliu național și să anuleze festivități culturale și competiții sportive. Conform cifrelor oficiale comunicate până acum, cel puțin 12 persoane au murit în urma incendiilor din apropierea localităților Béjaïa, Jijel și Tizi-Ouzou, iar surse locale se tem că bilanțul ar putea fi mai mare. Ministrul Sănătății, Mohamed Seddik Aït Messaoudène, a spus că situația este „foarte gravă”, fără a indica un număr. Autoritățile au anunțat și arestarea mai multor suspecți acuzați că ar fi provocat incendiile. Ce urmează: despăgubiri și intervenție în teren Pe lângă componenta penală, președintele a promis despăgubiri integrale, până la 15 septembrie, pentru persoanele care și-au pierdut locuințele și bunurile (inclusiv mobilier, aparate electrocasnice, animale sau pomi fructiferi). În teren, incendiile au fost alimentate de vânt puternic și caniculă, fenomene asociate în material cu episoade mai frecvente de secetă, pe fondul schimbărilor climatice. Protecția Civilă a mobilizat resurse, inclusiv avioane de stingere a incendiilor. [...]
