Știri
Știri din categoria Externe
China respinge acuzațiile privind sprijinul pentru programul de rachete al Iranului, după ce premierul israelian Benjamin Netanyahu a susținut, într-un interviu, că Beijingul ar fi oferit „o anumită cantitate de sprijin” Teheranului pentru componente folosite la fabricarea rachetelor, potrivit Global Times.
Întrebat despre afirmațiile lui Netanyahu, purtătorul de cuvânt al Ministerului chinez de Externe, Guo Jiakun, a declarat marți că poziția Chinei a fost exprimată „în repetate rânduri” și că Beijingul „respinge acuzațiile nefondate și nejustificate”.
Guo a susținut că, „în calitate de mare țară responsabilă”, China își îndeplinește strict obligațiile internaționale și că este „angajată să pună capăt conflictelor și să promoveze pacea”, lucrând pentru „dezescaladarea situației”.
Materialul nu oferă detalii suplimentare despre natura presupusului sprijin invocat de Netanyahu și nici despre ce componente ar fi vizate.
Recomandate
Washingtonul ia în calcul sancțiuni pe bănci chinezești, dar costul unei escaladări economice poate fi prea mare , în condițiile în care Donald Trump vrea să obțină sprijinul Beijingului pentru a închide conflictul cu Iranul, relatează Reuters . Întâlnirea dintre Trump și Xi Jinping , programată în această săptămână, are loc pe fondul unui război descris drept „costisitor și nepopular” în SUA și al unor speranțe în scădere pentru un acord Washington–Teheran, după ce conflictul a împins în sus prețurile petrolului, iar armistițiul pare tot mai fragil, potrivit analizei. De ce Beijingul nu are aceleași mize ca Washingtonul Consilierii lui Trump văd China – cel mai mare cumpărător de petrol iranian – drept unul dintre puținii actori care ar putea influența decidenții de la Teheran să finalizeze o înțelegere cu SUA, au spus pentru Reuters două persoane informate despre planurile întâlnirii. În lipsa unor instrumente care să forțeze mâna Chinei, obiectivul Washingtonului ar fi să convingă conducerea chineză că are interesul ca războiul să se încheie acum. Beijingul are însă interese concurente. Pe de o parte, China ar vrea ca Strâmtoarea Hormuz să fie deschisă traficului, după ce armata Iranului a „strangulat” circulația, într-un punct prin care trece o cincime din petrolul mondial, inclusiv o parte importantă din livrările către China. Pe de altă parte, Iranul rămâne un aliat strategic și o contrapondere la SUA, iar războiul a mutat atenția diplomatică și militară americană departe de Indo-Pacific, ceea ce reduce stimulentul Chinei de a împinge Iranul spre concesii majore. Henrietta Levin, senior fellow la think tank-ul CSIS, a apreciat că Xi intră în summit dintr-o poziție de „încredere în creștere”, alimentată de retragerea lui Trump din campania tarifară de anul trecut și de percepția că războiul din Iran consumă echipamente militare care altfel ar fi relevante pentru „vecinătatea” Chinei. Pârghiile SUA: sancțiuni, tarife și presiune pe fluxurile financiare Trump a declarat marți că nu are nevoie de ajutorul Chinei pentru a convinge Iranul, invocând blocada navală americană. Casa Albă a transmis, prin purtătoarea de cuvânt Olivia Wales, că Trump „ține toate cărțile” în negocieri. Totuși, Reuters notează că opțiunile de presiune asupra Chinei sunt limitate, iar unele vin cu riscuri economice semnificative: Sancțiuni și tarife : SUA au penalizat financiar anumite entități chineze implicate în evitarea sancțiunilor legate de Iran, dar experții spun că măsurile nu au schimbat semnificativ fluxurile comerciale. Țintirea băncilor chineze : Brett Erickson (Obsidian Risk Advisors) a spus că Washingtonul a evitat „pârghiile cheie”, inclusiv măsuri împotriva băncilor chineze care facilitează comerțul cu Iranul. O sursă cu acces direct la opțiunile Trezoreriei a afirmat că există „mii” de ținte potențiale legate de finanțare ilicită și că ar fi „imposibil” să fie aplicate eficient sancțiunile pe Iran fără a viza băncile chineze, dar oficialii nu ar fi primit directive să meargă împotriva marilor instituții financiare. Strâmtoarea Hormuz : Trump a vehiculat ideea unor taxe pentru traficul prin strâmtoare, însă, după reacții interne și externe, Casa Albă a spus că își dorește redeschiderea fără limitări. În plus, Departamentul de Stat a anunțat că Washingtonul și Beijingul au convenit că nicio țară sau grup nu ar trebui să poată impune taxe acolo. Secretarul Trezoreriei, Scott Bessent, a trimis în aprilie scrisori de avertizare către două bănci chineze neidentificate, privind facilitarea achizițiilor de petrol iranian, și a spus că Trezoreria este pregătită să impună penalități, însă Reuters notează că nu au urmat acțiuni suplimentare. Bessent ar urma să ridice din nou subiectul în timpul vizitei lui Trump, potrivit unei surse familiarizate cu planurile. Riscul de retorsiune: de la tarife la minerale critice Reținerea SUA de a lovi sectorul bancar chinez ar reflecta incertitudinea privind retorsiunea, spun experți citați de Reuters. Edward Fishman (CFR) avertizează că sancționarea chiar și a unei bănci mici sau medii ar putea declanșa o escaladare „tit-for-tat”, cu revenirea la confruntarea economică și tarife de ordinul sutelor de procente, puse pe pauză anul trecut – un scenariu cu potențial inflaționist și cost politic pentru Trump. Jim Mullinax, fost director în Departamentul de Stat pe politici de sancțiuni, a spus că impactul sancționării unei mari bănci de stat chineze ar putea fi „și mai mare” decât efectele economice ale bombardamentelor asupra Iranului. În plus, o lovitură asupra marilor bănci ar putea determina Beijingul să folosească propria pârghie: mineralele critice . Reuters amintește că China are o poziție cvasi-dominantă în rafinarea și procesarea pământurilor rare și a amenințat în timpul războiului comercial de anul trecut că ar putea limita livrările, ceea ce a alarmat oficiali occidentali și a contribuit la o detensionare comercială fragilă. Pe acest fond, sancțiunile rămân un potențial punct de fricțiune în discuțiile din această săptămână: Beijingul a denunțat sancțiunile americane impuse vineri împotriva a trei companii cu sediul în China, despre care Washingtonul a spus că au sprijinit operațiuni militare iraniene. Fostul adjunct al secretarului de stat Kurt Campbell a apreciat că China, învățând din experiența SUA, va evita să se implice profund în Orientul Mijlociu și va rezista solicitărilor de a pune presiune decisivă pe Iran. „Va fi dificil să îi implici profund pe chinezi în orice circumstanțe. Vor vrea să fie atenți, pentru că pot vedea nisipurile mișcătoare politice la fel ca oricine”, a spus Campbell, citat de Reuters. [...]
Israel încearcă să influențeze negocierile SUA–Iran pentru a evita un acord care ar relaxa presiunea economică asupra Teheranului , de teama că președintele american Donald Trump ar putea accepta concesii „de ultim moment”, potrivit The Jerusalem Post , care citează surse israeliene vorbind pentru CNN. Oficiali israelieni au transmis că, deși Washingtonul și Ierusalimul rămân aliniați pe obiectivul de a împiedica Iranul să obțină arma nucleară, alte teme considerate critice de Israel – inclusiv programul de rachete balistice și rețeaua de grupări aliate Iranului în regiune – nu ar fi în prim-planul discuțiilor actuale. O sursă citată de CNN susține că aceste subiecte sunt „probabil în afara agendei” și nu apar în schițele diplomatice inițiale. Miza pentru Israel: evitarea unui „acord parțial” care ar reduce sancțiunile Potrivit surselor, una dintre îngrijorările centrale este că un acord incomplet ar putea fi perceput de Israel drept o încheiere „neterminată” a conflictului și ar oferi regimului iranian spațiu de stabilizare prin ridicarea presiunii economice și a sancțiunilor. Un oficial israelian de rang înalt a descris, în declarații pentru CNN, preferința pentru menținerea presiunii și chiar pentru continuarea escaladării: „Avem mâna pe puls. Vom fi fericiți dacă nu va exista niciun acord, vom fi fericiți dacă asediul asupra Hormuzului continuă și vom fi fericiți dacă Iranul mai primește câteva lovituri.” Coordonare operațională și scenarii de escaladare Sursele citate afirmă că SUA și Israel își coordonează în continuare acțiunile împotriva Iranului, inclusiv planificarea unor posibile lovituri asupra unor ținte precum facilități energetice, infrastructură și conducerea iraniană, în cazul în care discuțiile SUA–Iran eșuează. În același timp, premierul Benjamin Netanyahu ar fi rezervat față de emisarul lui Trump, Steve Witkoff , și față de Jared Kushner, preferând comunicarea directă cu președintele american, potrivit surselor menționate. „Clauza de expirare” și cererile Israelului privind îmbogățirea uraniului Un element discutat în negocieri ar fi o „clauză de expirare” (sunset clause) care ar permite ca anumite restricții să înceteze după o perioadă determinată, ceea ce ar putea redeschide posibilitatea ca Iranul să urmărească din nou unele capabilități nucleare. Sursele spun că Israelul încearcă să blocheze această opțiune prin introducerea a două prevederi suplimentare: interzicerea completă a îmbogățirii uraniului pe durata perioadei acoperite de clauza de expirare; obligarea Iranului să demonteze instalația Fordow și situl Pickaxe Mountain, unde Iranul este suspectat că încearcă să avanseze capabilități nucleare. O purtătoare de cuvânt a Casei Albe, Olivia Wales, a declarat pentru CNN că Trump „ține toate cărțile” în negocieri și că Iranul „știe foarte bine că realitatea actuală nu este sustenabilă”. Ea a susținut, între altele, că Iranul ar pierde „500 de milioane de dolari pe zi” din cauza unei blocade a porturilor iraniene, în cadrul unei operațiuni denumite „Operation Economic Fury”. [...]
Beijing avertizează că ar putea „închide ușa” pentru Europa dacă Uniunea Europeană merge mai departe cu restricții mai dure asupra investițiilor chineze și cu reguli mai stricte în industrii critice, potrivit Reuters . Mesajul ridică miza pentru companiile europene care depind de accesul la piața chineză și pentru fluxurile de capital într-un moment în care UE își întărește agenda de autonomie economică. Qu Xun , reprezentantul comercial al ambasadei Chinei în Spania, a declarat la o conferință la Madrid că Beijingul este „foarte dezamăgit” de „controalele, limitările și sancțiunile” aplicate de Europa în ultimele trei luni și a avertizat că astfel de măsuri ar împinge China să reacționeze. „Astfel de măsuri ne împing în colțuri, să reacționăm și să închidem ușa. Schimbă mentalitatea chineză.” Ce pregătește UE și de ce irită Beijingul Potrivit informațiilor, Parlamentul European se află în faze incipiente ale adoptării unei legislații care ar introduce reguli stricte privind controlul și proprietatea în UE pentru producția din industrii critice și ar limita furnizorii considerați „cu risc ridicat” în zona de securitate cibernetică . Beijingul a făcut presiuni pentru modificarea unor elemente-cheie, în special: eliminarea unor prevederi privind originea, achizițiile și cerințele tehnologice din noile reguli pentru producție; „diluarea” definițiilor pentru „risc ridicat” în regulile de securitate cibernetică. Impactul economic: risc de represalii și incertitudine pentru investiții Avertismentul privind „închiderea ușii” sugerează un risc de măsuri de retorsiune care ar putea afecta accesul firmelor europene pe piața chineză sau condițiile de operare, într-un context în care directorii europeni și americani au criticat de mult timp dificultățile de acces și competiția cu exporturile în creștere ale companiilor chineze subvenționate. Qu a recunoscut explicit existența nemulțumirilor companiilor europene legate de accesul pe piață în China, dar a transmis că mediul de afaceri diferă de la o țară la alta și că „regulile” trebuie respectate. „Știm că firmele europene au multe plângeri despre accesul dificil pe piață în China. Este adevărat. Lumea este crudă.” Context: UE își întărește autonomia, SUA își repară relația comercială cu China Tensiunea apare în timp ce Europa își accelerează agenda de independență economică, iar China și SUA încearcă să repare relațiile comerciale. Reuters notează că președintele american Donald Trump a ajuns miercuri la Beijing, însoțit de un grup de directori executivi care urmăresc rezolvarea unor probleme de business cu China. Pentru Europa, mesajul Beijingului indică faptul că noile reguli privind investițiile și furnizorii „cu risc ridicat” nu sunt doar o chestiune tehnică de reglementare, ci pot declanșa o reacție politică și economică cu efecte directe asupra companiilor și investițiilor transfrontaliere. [...]
Senatul SUA a blocat la limită o rezoluție care ar fi forțat încetarea războiului cu Iranul , un semnal de presiune politică în creștere asupra Casei Albe pe tema controlului Congresului asupra operațiunilor militare, potrivit G4Media . Votul de miercuri a fost de 50 „împotrivă” și 49 „pentru”, pe un text similar celor propuse de opoziția democrată în ultimele săptămâni. Trei senatori republicani au votat împotriva poziției majorității din partid. Un element notabil a fost poziționarea senatoarei republicane Lisa Murkowski , care s-a situat pentru prima dată pe acest subiect împotriva guvernului SUA condus de Donald Trump . Murkowski a spus că a cerut mai multe lămuriri despre conflict din partea executivului, dar nu a primit răspuns. Miza: cine decide războiul și termenul de 60 de zile În argumentația politică din jurul rezoluției, democrații au invocat cadrul constituțional: doar Congresul poate declara război, în timp ce președintele poate iniția operațiuni militare ca reacție la amenințări iminente, însă trebuie să ceară aprobarea Congresului în termen de 60 de zile. În cazul administrației Trump, termenul-limită ar fi fost depășit luna aceasta, însă guvernul de la Washington a susținut că armistițiul în vigoare cu Iranul a încheiat conflictul. Partidul Democrat a respins acest argument. Ce urmează: voturi repetate, săptămânal Înaintea votului, senatorul democrat Jeff Merkley a afirmat că unii senatori republicani ar fi incomodați de poziția pe care sunt constrânși să o adopte, dar nu vor să i se opună direct președintelui. Democrații anunță că vor reveni cu inițiative similare: senatorul Tim Kaine a spus că va exista o nouă șansă de vot săptămâna viitoare și a promis presiune constantă asupra Senatului. „Vom forța un vot în această problemă în fiecare săptămână, până când Senatul va spune că nu ar trebui să fim în război.” [...]
Întâlnirea Trump–Xi riscă să conserve status quo-ul comercial , pe fondul unei poziții de negociere mai slabe a Washingtonului și al unei Chine mai încrezătoare, potrivit G4Media , care citează Politico. Vizita președintelui american la Beijing, programată pentru joi și vineri, vine într-un moment în care administrația SUA încearcă să obțină concesii de la China pe mai multe dosare – de la relațiile comerciale la securitate – fără să fi înregistrat până acum progrese semnificative în raport cu Beijingul. Casa Albă a indicat că pe agendă se află și criza fentanilului, respectiv conflictul din Iran. Deși Donald Trump a prezentat întâlnirea drept un moment „monumental” și a sugerat o atmosferă pozitivă în relația cu Xi Jinping, analiștii citați în material susțin că Washingtonul ajunge la negocieri cu o influență diminuată. Printre factorii menționați se numără evoluțiile recente din Orientul Mijlociu și decizii interne care au limitat capacitatea administrației de a impune noi tarife, ceea ce ar întări poziția Beijingului. Miza economică imediată: prelungirea armistițiului comercial În lipsa unor rezultate majore, discuțiile ar putea avea ca obiectiv principal menținerea status quo-ului, inclusiv prelungirea armistițiului comercial convenit anterior. Acesta a limitat escaladarea tarifelor și a permis reluarea unor schimburi economice, inclusiv exporturi agricole americane. Reprezentanții SUA au transmis că prioritatea este stabilitatea relației comerciale, mai degrabă decât obținerea rapidă a unor concesii majore, potrivit informațiilor din articol. Iranul, dosar cu costuri energetice și puține șanse de concesii Un alt punct sensibil este Iranul, unde Washingtonul ar vrea ca Beijingul să-și folosească influența pentru a tempera acțiunile Teheranului, inclusiv în zona Strâmtorii Hormuz . Materialul notează însă că China are interese economice și energetice importante în relația cu Iranul, ceea ce reduce probabilitatea unor concesii semnificative. În acest context, întâlnirea Trump–Xi riscă să se limiteze la reafirmarea pozițiilor existente, fără rezultate spectaculoase, iar pentru administrația americană provocarea rămâne obținerea unui rezultat care să poată fi prezentat drept succes pe plan intern. [...]
Summitul Trump–Xi de la Beijing pune din nou comerțul și tarifele în centrul relației dintre cele mai mari două economii ale lumii , într-un moment în care ambele părți indică drept priorități negocierile pe schimburi comerciale, controlul exporturilor și dosare de securitate cu efect direct asupra piețelor, potrivit Libertatea . Întâlnirea are loc joi, 14 mai, la Beijing, unde președintele Chinei, Xi Jinping, l-a primit pe președintele SUA, Donald Trump, într-o ceremonie oficială la Marea Sală a Poporului, lângă Piața Tiananmen. Vizita este prima deplasare oficială a lui Trump în China după cea din 2017, din primul său mandat. Miza economică: tarife, exporturi și „reciprocitate” în comerț Pe agenda discuțiilor se află, potrivit oficialilor americani și chinezi citați în material, subiecte cu impact direct asupra fluxurilor comerciale: comerțul bilateral, tarifele vamale și controlul exporturilor (restricții privind vânzarea peste graniță a unor produse/tehnologii sensibile). În deschiderea discuțiilor, Trump a insistat pe dimensiunea economică a relației și a spus că delegația americană așteaptă discuțiile privind schimburile comerciale, subliniind că relația economică ar urma să fie „total reciprocă”. Semnale politice: mesaj de „parteneriat” și avertisment privind riscul de conflict Xi Jinping a transmis un mesaj de cooperare, pe fondul unui context internațional tensionat, potrivit NBC News (citată de Libertatea): „Ar trebui să fim parteneri, nu rivali, să obținem succes unii pentru alții, să prosperăm împreună și să creăm o cale corectă pentru ca țările importante ale noii ere să se înțeleagă între ele.” Liderul chinez a avertizat, de asemenea, că lumea se află „la o nouă răscruce” și a invocat riscul „ capcanei lui Tucidide ”, concept folosit pentru a descrie tendința spre conflict între o putere emergentă și una dominantă. Cine participă și ce urmează după discuțiile oficiale Din delegația americană fac parte, conform informațiilor din articol, secretarul de stat Marco Rubio și secretarul Apărării Pete Hegseth. Trump a venit la Beijing și cu directori ai unor companii mari, între care Goldman Sachs, Citigroup, Nvidia, Boeing și Visa. Înaintea întâlnirii Trump–Xi, vicepremierul chinez He Lifeng s-a întâlnit în Coreea de Sud cu secretarul Trezoreriei SUA, Scott Bessent, pentru discuții despre relațiile economice și comerciale. După discuțiile oficiale, cei doi lideri urmează să participe la o vizită la Templul Cerului și la un banchet de stat organizat la Beijing. Pe lângă temele economice, pe agendă sunt menționate și războiul din Iran și situația din Taiwan, dosare cu potențial de a influența climatul investițional și lanțurile de aprovizionare. [...]
