Știri
Știri din categoria Externe
Angela Merkel respinge rolul de mediator al UE cu Vladimir Putin, argumentând că un fost lider nu are „putere politică reală” pentru a deschide un canal de negociere cu Kremlinul, potrivit Libertatea.
Fostul cancelar german a făcut declarațiile la WDR Europaforum, unde a spus că a negociat cu Putin după anexarea Crimeei și izbucnirea războiului din Donbas tocmai pentru că era atunci lider în funcție. În opinia ei, ideea de a numi foști politicieni ca mediatori între lideri aflați în exercițiu este discutabilă.
„În ceea ce mă privește, nu mi-ar trece niciodată prin cap să cer unui mediator să meargă la Minsk în numele meu și să vorbească acolo cu Putin.”
În contextul discuțiilor despre o eventuală mediere pentru încetarea războiului din Ucraina, poziția lui Merkel mută accentul pe o condiție practică: negociatorul trebuie să aibă mandat și greutate politică, nu doar experiență sau relații personale.
Libertatea notează că surse citate de Der Spiegel susțin că Merkel (71 de ani) ar fi luată în calcul ca posibil mediator, datorită relațiilor avute în trecut atât cu Vladimir Putin, cât și cu președintele ucrainean Volodimir Zelenski. Totuși, ea își respinge explicit această ipoteză.
Merkel a afirmat că este „absolut justificat” ca Ucraina să fie susținută militar, în paralel cu un efect de descurajare față de Rusia, și a pledat pentru intensificarea diplomației europene. În același timp, a spus că nu este suficient ca doar președintele american Donald Trump să mențină contactul cu Rusia.
Potrivit Politico, alți posibili candidați ar putea fi președintele finlandez Alexander Stubb sau fostul premier italian Mario Draghi. În material sunt menționate și nume din afara UE, precum ministrul norvegian de externe Espen Barth Eide și ministrul indian de externe Subrahmanyam Jaishankar, în ideea unui negociator care să aibă sprijin larg în UE și, simultan, să nu provoace „neîncrederea totală” a lui Putin.
Separat, Vladimir Putin l-a propus pe fostul cancelar german Gerhard Schröder, însă propunerea a fost respinsă pe fondul legăturilor sale cu companii de stat rusești după mandat și al unui „plan de pace” descris ca favorabil Kremlinului.
Merkel a condus Germania timp de 16 ani, până în decembrie 2021, și a fost criticată ulterior pentru că ar fi contribuit la dependența Germaniei de energia rusească. Între timp, Germania a devenit unul dintre principalii susținători ai Ucrainei și și-a relansat industria de apărare, mai notează aceeași sursă.
Recomandate
Președintele Serbiei temperează așteptările privind extinderea UE , semnalând că țările candidate nu ar trebui să mizeze pe o aderare în viitorul apropiat, potrivit Agerpres . Mesajul are o miză de reglementare și planificare: indică un orizont mai lung pentru alinierea la regulile UE și pentru accesul efectiv la beneficiile pieței unice. Aleksandar Vucic a declarat, la o conferință a țărilor candidate la UE, că deși parcursul european rămâne „cea mai bună opțiune” pentru Balcanii de Vest , Ucraina, Republica Moldova și Georgia, o extindere majoră „nu este de așteptat prea curând”. „Nu trebuie să ne așteptăm la miracole sau la extinderi majore ale UE în anii ce urmează”, a spus Vucic. Cine sunt candidații și cine avansează mai repede În relatarea Reuters preluată de Agerpres, Balcanii de Vest includ Serbia, Albania, Muntenegru, Bosnia, Macedonia de Nord și Kosovo, toate aspirând la aderare. Dintre acestea, doar Muntenegru ar spera să adere până în 2028, iar Albania și-a accelerat demersurile. Serbia, Macedonia de Nord, Bosnia și Kosovo sunt descrise ca fiind în urmă în proces. Presiune din partea Ucrainei pentru accelerare La același eveniment, Ruslan Stefanciuk, președintele parlamentului ucrainean, a cerut UE să accelereze aderarea pentru a contracara politicile agresive ale Rusiei. El a susținut un „nou val de extindere” cât mai amplu. Ucraina a început luna trecută prima etapă a negocierilor de aderare, însă diplomații anticipează că procesul va fi „complex și de durată”, potrivit aceleiași relatări. Context regional: relațiile Serbiei cu Ucraina și Rusia Belgradul susține integritatea teritorială a Ucrainei și a condamnat invazia rusă, în timp ce Kievul refuză să recunoască independența Kosovo, declarată în 2008. Serbia își menține și legături cu Rusia, dar relațiile s-au deteriorat după ce Moscova a criticat anul trecut Serbia pentru vânzările de muniție către Ucraina, mai notează Reuters. [...]
Donald Trump a evitat la summitul NATO escaladarea pe două fronturi sensibile – disputa comercială cu Spania și presiunile pe tema Groenlandei – semnalând, în schimb, că vrea să păstreze SUA în Alianță, potrivit Agerpres , care citează o sursă Reuters familiarizată cu discuțiile cu ușile închise. În reuniunea liderilor statelor membre, Trump nu a reluat criticile la adresa Spaniei și nici anunțul privind suspendarea armistițiului interimar cu Iranul, deși, mai devreme, dispusese întreruperea schimburilor comerciale cu Madridul, invocând nemulțumiri legate de nivelul cheltuielilor de apărare și de cooperarea Spaniei în timpul războiului cu Iranul. Tot în cadrul discuțiilor, președintele american nu a adus în prim-plan nici subiectul Groenlandei, care a generat fricțiuni în interiorul Alianței, potrivit aceleiași surse. Mesajul transmis aliaților: SUA rămâne în NATO și continuă vânzările de armament Conform sursei Reuters citate de Agerpres, Trump le-a spus aliaților că își dorește ca SUA să rămână în NATO și că Washingtonul este pregătit să continue să vândă arme aliaților, indiferent de modul în care acestea sunt folosite. Casa Albă nu a comentat afirmațiile atribuite lui Trump în cadrul reuniunii. „Vrem să rămânem cu voi”, le-ar fi spus Trump liderilor NATO în reuniunea Consiliului Nord-Atlantic , potrivit sursei Reuters. Contextul tensiunilor: Groenlanda și relația comercială SUA–UE Cu o zi înainte, Trump declarase că Groenlanda ar trebui să fie sub controlul SUA, acuzând Danemarca că „nu cheltuiește bani pentru a ajuta cu adevărat” teritoriul și criticând europenii pentru opoziția față de această idee. Miercuri, Uniunea Europeană și mai multe state europene membre NATO și-au exprimat sprijinul pentru Danemarca. Separat, executivul comunitar a transmis că se așteaptă ca SUA să își respecte angajamentele din acordul comercial cu UE, după ordinul lui Trump către secretarul Trezoreriei, Scott Bessent , de a întrerupe toate schimburile comerciale cu Spania, relatează Reuters și AFP, potrivit Agerpres. „Ne așteptăm ca Statele Unite să își respecte angajamentele asumate” în cadrul acordului comercial încheiat cu UE, „așa cum și noi le-am respectat pe ale noastre”, a declarat purtătorul de cuvânt al Comisiei Europene, Olof Gill. [...]
Criza de carburanți din Rusia împinge cererea pentru conversii la GPL , iar service-urile care montează astfel de instalații raportează liste de așteptare până în toamnă, potrivit Antena 3 . Fenomenul are un impact operațional direct: capacitatea atelierelor este depășită, pe fondul scumpirilor la benzină și motorină și al cozilor de la stațiile de alimentare. Publicația citează The Independent, care notează că șoferii ruși se grăbesc să-și modifice mașinile pentru a funcționa pe GPL (gaz petrolier lichefiat), în contextul unei crize de combustibil la nivel național. Egor Popov, a cărui companie „Garant-Gas” din Moscova instalează echipamente pentru trecerea la GPL, spune că „cererea a crescut de mai multe ori”. „Avem o listă de așteptare până în septembrie.” De ce s-a blocat piața: atacuri asupra rafinăriilor și efecte în lanț Problemele sunt puse pe seama atacurilor ucrainene asupra rafinăriilor, care ar fi redus disponibilitatea carburanților și ar fi alimentat creșterea prețurilor, conform materialului. În acest context, conversia la GPL devine o soluție practică pentru șoferi, mai ales într-o țară unde acest tip de combustibil era deja „relativ ieftin și disponibil din abundență”, iar Rusia ajunsese lider mondial la utilizarea lui ca combustibil auto. GPL-ul folosit în transport este bazat în principal pe propan și butan, obținute din prelucrarea gazelor naturale și din rafinarea țițeiului; materialul menționează și că acestea generează mai puține emisii decât petrolul. Cât GPL folosește Rusia și unde se duce consumul Potrivit World Liquid Gas Association, Rusia a consumat aproximativ 3,5 milioane de tone metrice de GPL drept combustibil auto în 2024. Conform datelor oficiale rusești citate, combustibilul auto a reprezentat 54% din consumul de GPL al țării în anul precedent, iar puțin peste o treime din cantitate a fost utilizată ca materie primă în industria petrochimică. Atacuri cu rază lungă și opriri de capacitate În aceeași relatare, este menționat un atac asupra rafinăriei din Omsk , descrisă drept cea mai mare rafinărie de petrol a Rusiei, confirmat atât de armata de la Kiev, cât și de autoritățile locale ruse. Guvernatorul Vitali Hotsenko a afirmat că apărarea antiaeriană rusă a distrus majoritatea dronelor implicate. Separat, materialul susține că rafinăria NORSI (a patra ca mărime din Rusia), deținută de Lukoil , a fost lovită a doua oară pe 2 iulie, iar procesarea țițeiului ar fi fost suspendată, potrivit unor surse. Este menționată avarierea unei unități primare de rafinare (CDU-6), cu o capacitate de 25.700 de tone metrice pe zi (echivalentul a aproximativ 190.000 de barili), reprezentând 53% din capacitatea totală a rafinăriei. În lipsa unor detalii suplimentare despre durata întreruperilor și refacerea capacităților, amploarea exactă a efectului pe termen mediu asupra pieței rămâne dificil de cuantificat doar din informațiile publicate, însă presiunea imediată se vede deja în aglomerarea service-urilor care fac conversii la GPL. [...]
Donald Trump a sugerat că atacurile ucrainene în adâncimea Rusiei pot schimba calculul negocierilor , numindu-le „o escaladare” care „poate contribui la încheierea conflictului”, după întâlnirea cu Volodimir Zelenski de la finalul summitului NATO, potrivit news.ro . Într-o conferință de presă comună, Trump a spus despre Zelenski că „a făcut o treabă extraordinară” și că este „foarte eficient”, adăugând că între cei doi s-a dezvoltat „o relație bună”, în pofida întâlnirii tensionate de la Casa Albă din februarie 2025. Întrebat despre loviturile Ucrainei pe teritoriul Rusiei, Trump a redirecționat inițial întrebarea către secretarul de stat Marco Rubio , care a afirmat că acestea au schimbat dinamica războiului. Ulterior, liderul american a revenit cu propria evaluare: „Este o escaladare, dar este și o escaladare care poate contribui la încheierea conflictului.” Mesajul politic: presiune prin escaladare, cu miză pe acord Trump a susținut că, în opinia sa, ambele părți își doresc un acord de pace și a indicat că Zelenski ar vrea „să se întoarcă la reconstrucția țării sale”, în locul continuării războiului. Zelenski a răspuns, potrivit relatării, „Desigur”, spus „șoptit”. Totodată, Trump a afirmat că Ucraina are „un potențial enorm” și că SUA au „un interes” în succesul acesteia prin acordul privind mineralele, introducând explicit o dimensiune economică în discuția despre viitorul Ucrainei. Ce urmează în discuțiile SUA–Ucraina Zelenski a declarat că Kievul a început să lucreze la un acord cu SUA privind dronele, pe care l-a descris drept „un început foarte bun”. Trump a spus, la rândul său, că în ultimele două săptămâni s-au înregistrat „progrese semnificative” în negocierile legate de război, dar a admis că oprirea invaziei rusești „nu este cel mai ușor lucru”, invocând faptul că atât Vladimir Putin, cât și Zelenski sunt „personalități dificile”. În același context, Trump s-a declarat încrezător că „vor ajunge la o înțelegere” și a comparat situația cu „doi copii care se bat într-un parc”, spunând că „uneori trebuie să-i lași să se bată”. [...]
Nicuşor Dan spune că relația cu SUA se joacă în „diplomația economică”, nu doar în vizite oficiale , indicând că, dincolo de valoarea simbolică a unei deplasări la nivel înalt, există „zeci, sute de întâlniri” pe paliere tehnice și că „de luni de zile, sunt progrese”, potrivit news.ro . Declarația a fost făcută miercuri, la Ankara , unde președintele a descris relația bilaterală ca un proces continuu de negociere și promovare a intereselor, în care contactele tehnice au o pondere mai mare decât momentele de protocol. Ce interese invocă România în relația bilaterală Nicuşor Dan a enumerat două direcții pe care le consideră prioritare în raport cu Statele Unite: păstrarea sau extinderea prezenței militare; extinderea prezenței economice. De ce contează pentru mediul de afaceri Mesajul președintelui mută accentul de pe „vizita” ca eveniment singular pe munca de fond care poate produce rezultate economice: întâlniri repetate, discuții sectoriale și negocieri tehnice. În lipsa unor detalii suplimentare în declarație, nu este clar ce proiecte sau domenii concrete intră în „progresele” invocate și nici care este calendarul lor. [...]
Reluarea bombardamentelor SUA asupra Iranului pune din nou sub presiune Strâmtoarea Ormuz , o rută maritimă esențială pentru transportul global de energie și mărfuri, într-un moment în care armistițiul pare să se fi prăbușit, potrivit Antena 3 . SUA au lansat miercuri o nouă rundă de bombardamente asupra Iranului, la câteva ore după ce președintele Donald Trump a spus că atacurile iraniene recente asupra unor nave din Strâmtoarea Ormuz au marcat sfârșitul armistițiului. Informațiile despre lovituri sunt relatate de AP, iar despre explozii în sudul Iranului de presa iraniană, citată de BBC. De ce contează: riscul operațional pe o rută maritimă „vitală” Miza imediată este securitatea navigației în Strâmtoarea Ormuz, descrisă în relatare drept „o rută maritimă internațională vitală”. Oficiali militari americani au transmis, într-o postare pe rețelele sociale, că bombardamentele urmăresc să „degradeze în continuare” capacitatea Iranului „de a amenința libertatea navigației” în strâmtoare. În aceeași postare, SUA afirmă că vor să „tragă Iranul la răspundere” pentru „agresiunea nejustificată” împotriva transportului comercial și a echipajelor civile care navighează pe această rută. Ce s-a întâmplat înaintea noilor lovituri Cu o zi înainte, armata americană lovise „mai multe obiective militare și instalații portuare”, după atacuri iraniene asupra unor nave comerciale în largul coastelor Omanului. Tot marți, SUA au atacat obiective din Iran despre care susțin că au fost folosite pentru lansarea de lovituri asupra unor nave comerciale din Strâmtoarea Ormuz. Iranul a răspuns, potrivit relatării, țintind interese americane din Bahrain și Kuweit. Negocierile de pace ar fi eșuat după mai multe încercări, iar discuțiile pentru un armistițiu fuseseră reluate „chiar săptămâna trecută”, după un alt schimb de focuri. Explozii raportate în sudul Iranului Presa de stat iraniană a relatat despre explozii în mai multe orașe din sudul țării. Au fost menționate: Konarak și Chabahar, unde IRNA a relatat și întreruperi de electricitate în unele zone; Bandar Abbas, unde IRIB a spus că au fost activate sistemele de apărare antiaeriană; Sirik, un alt oraș de coastă din sud. Mesajele lui Trump și incertitudinea privind escaladarea La summitul NATO din Turcia , Trump a lăsat să se înțeleagă că ostilitățile se vor relua și a spus că SUA vor bombarda „probabil” Iranul din nou, „foarte dur”, în aceeași seară, după ce a descris conducerea de la Teheran drept „gunoaie”. Ulterior, el a afirmat că cel mai recent schimb de focuri nu ar indica o revenire la un război pe scară largă și că nu va duce la acțiuni militare „pe termen lung”. În acest context, durata și intensitatea loviturilor ar urma să indice dacă armistițiul mai poate fi menținut, însă informațiile disponibile rămân limitate la relatările citate. [...]
