Știri
Știri din categoria Externe
Angela Merkel respinge rolul de mediator al UE cu Vladimir Putin, argumentând că un fost lider nu are „putere politică reală” pentru a deschide un canal de negociere cu Kremlinul, potrivit Libertatea.
Fostul cancelar german a făcut declarațiile la WDR Europaforum, unde a spus că a negociat cu Putin după anexarea Crimeei și izbucnirea războiului din Donbas tocmai pentru că era atunci lider în funcție. În opinia ei, ideea de a numi foști politicieni ca mediatori între lideri aflați în exercițiu este discutabilă.
„În ceea ce mă privește, nu mi-ar trece niciodată prin cap să cer unui mediator să meargă la Minsk în numele meu și să vorbească acolo cu Putin.”
În contextul discuțiilor despre o eventuală mediere pentru încetarea războiului din Ucraina, poziția lui Merkel mută accentul pe o condiție practică: negociatorul trebuie să aibă mandat și greutate politică, nu doar experiență sau relații personale.
Libertatea notează că surse citate de Der Spiegel susțin că Merkel (71 de ani) ar fi luată în calcul ca posibil mediator, datorită relațiilor avute în trecut atât cu Vladimir Putin, cât și cu președintele ucrainean Volodimir Zelenski. Totuși, ea își respinge explicit această ipoteză.
Merkel a afirmat că este „absolut justificat” ca Ucraina să fie susținută militar, în paralel cu un efect de descurajare față de Rusia, și a pledat pentru intensificarea diplomației europene. În același timp, a spus că nu este suficient ca doar președintele american Donald Trump să mențină contactul cu Rusia.
Potrivit Politico, alți posibili candidați ar putea fi președintele finlandez Alexander Stubb sau fostul premier italian Mario Draghi. În material sunt menționate și nume din afara UE, precum ministrul norvegian de externe Espen Barth Eide și ministrul indian de externe Subrahmanyam Jaishankar, în ideea unui negociator care să aibă sprijin larg în UE și, simultan, să nu provoace „neîncrederea totală” a lui Putin.
Separat, Vladimir Putin l-a propus pe fostul cancelar german Gerhard Schröder, însă propunerea a fost respinsă pe fondul legăturilor sale cu companii de stat rusești după mandat și al unui „plan de pace” descris ca favorabil Kremlinului.
Merkel a condus Germania timp de 16 ani, până în decembrie 2021, și a fost criticată ulterior pentru că ar fi contribuit la dependența Germaniei de energia rusească. Între timp, Germania a devenit unul dintre principalii susținători ai Ucrainei și și-a relansat industria de apărare, mai notează aceeași sursă.
Recomandate
Vladimir Putin amenință cu lovituri asupra „celor mai sensibile sectoare” ale economiei Ucrainei , pe fondul intensificării atacurilor ucrainene cu drone asupra infrastructurii economice din Rusia, potrivit HotNews . Mesajul indică o posibilă escaladare a războiului în zona țintelor economice, cu efecte directe asupra lanțurilor de aprovizionare, exporturilor și riscurilor logistice din regiune. Putin a spus că Ucraina ar fi „deschis cutia Pandorei” prin atacurile asupra rafinăriilor, centrelor logistice și altor obiective economice rusești, iar Moscova va răspunde vizând sectoare-cheie ale economiei ucrainene, relatează Reuters. „Regimul de la Kiev a încercat să ne afecteze economia. Ce a făcut? A deschis singur această cutie a Pandorei. Ei bine, atunci să se aștepte la un răspuns care va viza cele mai sensibile sectoare ale economiei lor” Miza economică: infrastructura energetică și logistica, în linia întâi În această vară, Ucraina și-a intensificat campania de atacuri cu drone asupra infrastructurii economice din Rusia, vizând rafinării și depozite, în încercarea de a lovi infrastructura pe care o consideră relevantă pentru efortul de război al Moscovei, notează Reuters. Cel mai recent, Ucraina a lovit cu drone o rafinărie importantă din Tatarstan și alte instalații energetice. Canale rusești de monitorizare au raportat cel puțin 12 morți la rafinăria TANЕCO din Nižnekamsk (Tatarstan), un oraș industrial aflat la sute de kilometri de Ucraina. În material se arată că rafinăria produce motorină, combustibil pentru aviație, benzină și alte produse petroliere, fiind o componentă importantă a infrastructurii energetice ruse. Tot pe fondul acestor atacuri, benzinăriile din Moscova au reimpus limite la alimentarea cu combustibil , pe fondul unei crize de aprovizionare asociate loviturilor asupra rafinăriilor, potrivit Reuters. Cereale și Marea Neagră: presiune pe exporturi, cu ecouri globale Putin a susținut că atacurile care au pus în pericol exporturile agricole ale Ucrainei nu vor provoca penurii de alimente la nivel mondial, argumentând că Rusia ar putea înlocui exporturile ucrainene, în condițiile în care Kievul a vizat, la rândul său, infrastructura rusă pentru exportul de cereale. „Ne confruntăm într-adevăr cu dificultăți în ceea ce privește transportul mărfurilor noastre, dar vom rezolva aceste probleme. Prin urmare, nu va exista o penurie pe piața mondială” HotNews amintește că Rusia și Ucraina au respectat anterior un acord negociat de Turcia pentru protejarea exporturilor de cereale prin Marea Neagră , însă Rusia s-a retras din acord în 2023. Context politic și militar: „negocieri”, dar doar pe „realitățile de pe teren” În același comentariu, Putin și-a reafirmat poziția că Rusia ar fi deschisă negocierilor de pace, însă doar pe baza „realităților de pe teren”, respingând propuneri pe care le-a numit „exotice” și despre care a spus că ar fi fost transmise de Ucraina prin intermediari. Separat, într-un discurs la Arena Megasport din Moscova, în cadrul congresului partidului Rusia Unită, Putin a promis victoria în război. Dmitri Medvedev a susținut, la rândul său, că Rusia va câștiga și a afirmat că Ucraina ar fi pierdut 20% din teritoriu și jumătate din populație, potrivit Agerpres, care citează dpa. Atacuri asupra țintelor civile și sprijin militar suplimentar pentru Kiev Materialul mai notează că forțele ruse au lansat un atac cu drone pe timp de zi asupra unui centru comercial din Krivoi Rog, vineri, omorând cel puțin 15 persoane și rănind peste 130, potrivit The Kyiv Independent. Volodimir Zelenski a calificat atacul drept „act terorist” și a cerut comunității internaționale să tragă Rusia la răspundere. În același timp, sâmbătă, președintele francez Emmanuel Macron și Zelenski au anunțat că Parisul va trimite noi rachete interceptoare Kievului, conform informațiilor din articol. [...]
Ucraina estimează un deficit de 27 mld. dolari la apărare în 2026 , pe fondul intensificării războiului aerian și al nevoii de muniție antiaeriană, potrivit Economica , care redă declarații ale președintelui Volodimir Zelenski . Zelenski spune că deficitul de finanțare a apărării a apărut după cheltuieli mai mari decât se anticipase în prima jumătate a anului. În acest context, el indică necesarul pentru 2027: cel puțin 8 miliarde de dolari (aprox. 36 mld. lei) pentru „un început normal” al anului, plus încă aproximativ 20 de miliarde de dolari (aprox. 91 mld. lei) pentru salariile militarilor, plăți către familiile celor decedați și alte cheltuieli. Presiune pe apărarea antiaeriană: mai puține interceptoare Patriot în 2026 Pe plan operațional, Zelenski leagă presiunea bugetară de intensificarea atacurilor aeriene rusești asupra orașelor ucrainene și de o „penurie critică” de rachete de interceptare Patriot ( sistem american de apărare antiaeriană ). Potrivit lui, Ucraina se așteaptă să primească în 2026 un total de 264 de interceptoare, în scădere față de 364 în 2025 și 675 în 2023. În perspectiva unei ierni dificile, marcată de atacuri asupra rețelei energetice, forțele aeriene ucrainene ar fi cerut 360 de rachete de interceptare pentru sezonul rece, conform declarațiilor președintelui. Acorduri pentru sisteme și muniție, dar livrările se întind până în 2028 Zelenski afirmă că a ajuns la un acord cu Franța pentru cel puțin un sistem de apărare antiaeriană SAMP/T în acest an și cu Germania pentru furnizarea a aproximativ 600 de rachete interceptoare PAC-2 și PAC-3 până în 2028 (variante de muniție pentru sistemul Patriot). Tot el susține că Rusia urmărește să-și dezvolte capacitatea de a produce până la 1.300 de rachete balistice pe an, ceea ce ar menține presiunea pe necesarul de interceptare și, implicit, pe buget. Context militar: Donbas, pierderi mari și mobilizare în Rusia În paralel, Zelenski afirmă că forțele ruse continuă ofensiva pentru a cuceri restul Donbasului, cu un „cost uman foarte mare”, și că în jurul orașului strategic Konstiantinivka Rusia ar suferi pierderi „enorme” în încercarea de a avansa în „centura de fortărețe” din estul Ucrainei. Pe partea de resurse umane, el spune că Rusia ar putea recruta mai multe trupe în 2027 pentru a ajunge la un obiectiv total de 500.000 de soldați, în cadrul unei mobilizări în regiunile periferice ale Rusiei, și că „nu se va întâmpla în orașele centrale”. În Rusia sunt preconizate alegeri parlamentare în perioada 18–20 septembrie. Ucraina a intensificat, totodată, atacurile cu drone asupra infrastructurii economice ruse (inclusiv rafinării de petrol și depozite ale comercianților online), iar Vladimir Putin a acuzat Kievul că a deschis „cutia Pandorei” și a amenințat cu lovirea „celor mai sensibile sectoare economice” ale Ucrainei. [...]
Atacul cu drone asupra unui centru comercial din Krivoi Rog , soldat cu cel puțin 16 morți și peste 130 de răniți, ridică riscuri operaționale suplimentare pentru intervențiile de urgență , după ce al doilea val a venit la circa 30 de minute și după sosirea salvatorilor, potrivit Mediafax . Președinta Republicii Moldova, Maia Sandu, a condamnat atacul rusesc, care a lovit un centru comercial din orașul ucrainean. Maia Sandu a transmis pe platforma X un mesaj de solidaritate cu victimele și familiile acestora, menționând că printre răniți se află „atât de mulți copii”. Atac în două valuri și bilanț provizoriu Atacul a avut loc vineri, 21 august, în Krivoi Rog, orașul natal al președintelui ucrainean Volodimir Zelenski. Conform autorităților ucrainene citate de publicație, dronele rusești au lovit centrul comercial în două valuri, la aproximativ 30 de minute distanță, iar al doilea atac s-a produs după ce echipele de intervenție ajunseseră la fața locului. Cele mai recente date indică: 16 persoane ucise; peste 130 de răniți; nouă persoane date dispărute în dimineața de 22 august, inclusiv doi minori. Reacții politice: Zelenski și UE Volodimir Zelenski a condamnat atacul și l-a numit „cinic”, afirmând că al doilea val de drone, lansat după sosirea salvatorilor, ridică suspiciuni că ținta ar fi inclus și echipele de intervenție. Atacul a fost condamnat și de Uniunea Europeană. Șefa diplomației europene, Kaja Kallas , a descris acțiunea Rusiei drept „teroare prin design”. [...]
Germania pune încă 60 de milioane de euro (aprox. 300 milioane lei) pe masa sprijinului pentru Ucraina , cu o alocare orientată spre energie și protecție civilă înainte de iarnă, în paralel cu negocieri pentru rachete interceptoare Patriot , potrivit Mediafax . Anunțul a fost făcut la Kiev de ministrul german de Externe, Johann Wadephul , în cadrul unei conferințe de presă comune cu omologul ucrainean, Andrii Sybiha. Germania urmărește, împreună cu aliații europeni și Statele Unite, să obțină rachete interceptoare suplimentare pentru sistemele de apărare aeriană Patriot ale Kievului, informație atribuită de Mediafax publicației Kyiv Post. Cum se împart banii și ce finanțează Din totalul de 60 de milioane de euro: 50 de milioane de euro merg către ajutor umanitar , direcționat prin organizații ale ONU și ONG-uri care sprijină populația din Kiev și din zonele apropiate de front; o parte importantă a fondurilor vizează achiziția și livrarea de generatoare . 10 milioane de euro sunt alocate Pachetului de asistență cuprinzător al NATO pentru Ucraina , pentru surse descentralizate de energie destinate armatei ucrainene, dotarea spitalelor militare și achiziția unor sisteme de combatere a dronelor . Negocierile pentru Patriot și miza sezonului rece Wadephul a spus că discuțiile cu aliații europeni și cu SUA privind apărarea aeriană a Ucrainei au avut „rezultate bune” și că speră într-un rezultat „cât se poate de pozitiv”. Potrivit declarațiilor sale, negocierile vor continua săptămâna viitoare, inclusiv într-o întâlnire cu secretarul de stat american Marco Rubio. Ministrul german a legat urgența sprijinului de apropierea iernii, perioadă în care infrastructura energetică ar putea deveni din nou țintă a atacurilor rusești, ceea ce crește presiunea atât pe protecția antiaeriană, cât și pe capacitatea de a asigura energie prin soluții de rezervă (precum generatoarele și sursele descentralizate). [...]
Germania își mută recrutarea militară în spații de consum uzual, folosind ambalaje de kebab cu coduri QR pentru a direcționa potențiali candidați către oportunități din serviciul medical al Bundeswehr , într-o încercare de a accelera creșterea efectivelor, potrivit Antena 3 . Campania se adresează cetățenilor germani interesați de o carieră în componenta medicală a armatei, care pot scana codurile QR tipărite pe ambalajele produselor vândute în localuri din întreaga țară. Inițiativa vine în contextul în care Germania încearcă să recruteze aproximativ 73.000 de militari activi în următorii zece ani, notează Politico, citat de Antena 3. „Publicitate ambientală”, fără plăți către restaurante Ministerul german al Apărării descrie această abordare drept publicitate „ambientală” – adică plasarea mesajelor de recrutare în locuri în care potențialii candidați își petrec, în mod obișnuit, timpul. Un purtător de cuvânt al ministerului a declarat pentru Berliner Kurier că ținta nu sunt doar tinerii aflați la început de drum, ci și persoane care iau în calcul o schimbare de carieră, inclusiv muncitori calificați. Restaurantele participante nu sunt plătite, iar implicarea este voluntară. Ministerul a precizat că ambalajele inscripționate sunt oferite gratuit localurilor. Ținta: peste 260.000 de militari până în 2035 Strategia apare pe fondul planurilor Berlinului de a-și extinde rapid forțele armate. La sfârșitul lunii iulie, Bundeswehr avea 186.705 militari activi, cel mai mare număr din ultimii 13 ani. Până în 2035, Germania vrea să depășească pragul de 260.000 de militari, pentru a îndeplini obiectivele de capacitate stabilite de NATO . În articol sunt menționate și alte exemple europene de recrutare neconvențională: o campanie a armatei britanice din 2019 cu mesaje provocatoare, o campanie națională lansată de Franța în 2024 și un program din Țările de Jos (din 2023) care oferă tinerilor posibilitatea de a petrece un an plătit în uniformă. [...]
Președintele iranian Masoud Pezeshkian spune că Iranul traversează „numeroase dificultăți” și susține că țara este într-un „război total” inclusiv pe plan economic, pe fondul unei noi runde de sancțiuni americane care vizează să intensifice presiunea asupra economiei iraniene, potrivit Agerpres , care citează AFP. Într-un discurs difuzat de televiziunea de stat, Pezeshkian a afirmat că autoritățile încearcă să împiedice agravarea situației și a invocat explicit probleme precum inflația, dificultățile de trai și șomajul. Declarațiile vin după ce Statele Unite au promis, joi, „să facă să se prăbușească” regimul iranian prin campania de sancțiuni anunțată, la aproape șase luni de la declanșarea războiului, conform aceleiași relatări. Pezeshkian a spus că președintele american Donald Trump ar fi anunțat „sancțiunile cele mai zdrobitoare și redutabile” și a descris contextul drept un conflict „economic, militar și securitar”. Presiunea economică, legată de tensiuni sociale interne În ultimii ani, guvernul iranian s-a confruntat cu valuri de manifestații, alimentate frecvent de degradarea situației economice, inflație și scăderea puterii de cumpărare. La sfârșitul lunii decembrie, o mișcare pornită de la creșterea costului vieții s-a transformat rapid în proteste ample împotriva puterii. Autoritățile au raportat peste 3.000 de morți, atribuind violențele unor „acțiuni teroriste” orchestrate de SUA și Israel, în timp ce organizații neguvernamentale cu sediul în străinătate au vorbit despre o represiune care ar fi făcut mii de morți. [...]
