Știri
Știri din categoria Externe
Atacul cu drone asupra unui centru comercial din Krivoi Rog, soldat cu cel puțin 16 morți și peste 130 de răniți, ridică riscuri operaționale suplimentare pentru intervențiile de urgență, după ce al doilea val a venit la circa 30 de minute și după sosirea salvatorilor, potrivit Mediafax. Președinta Republicii Moldova, Maia Sandu, a condamnat atacul rusesc, care a lovit un centru comercial din orașul ucrainean.
Maia Sandu a transmis pe platforma X un mesaj de solidaritate cu victimele și familiile acestora, menționând că printre răniți se află „atât de mulți copii”.
Atacul a avut loc vineri, 21 august, în Krivoi Rog, orașul natal al președintelui ucrainean Volodimir Zelenski. Conform autorităților ucrainene citate de publicație, dronele rusești au lovit centrul comercial în două valuri, la aproximativ 30 de minute distanță, iar al doilea atac s-a produs după ce echipele de intervenție ajunseseră la fața locului.
Cele mai recente date indică:
Volodimir Zelenski a condamnat atacul și l-a numit „cinic”, afirmând că al doilea val de drone, lansat după sosirea salvatorilor, ridică suspiciuni că ținta ar fi inclus și echipele de intervenție.
Atacul a fost condamnat și de Uniunea Europeană. Șefa diplomației europene, Kaja Kallas, a descris acțiunea Rusiei drept „teroare prin design”.
Recomandate
Estimarea Ucrainei urcă pierderile rusești la 1.475.270 de militari , un nivel care indică o presiune operațională tot mai mare asupra capacității de luptă și de înlocuire a efectivelor, potrivit news.ro , care citează raportarea Statului Major General al Forțelor Armate ale Ucrainei. În raportul publicat sâmbătă, Statul Major ucrainean susține că Rusia a înregistrat 1.240 de victime în ultima zi , iar totalul pierderilor de personal de la începutul invaziei pe scară largă, la 24 februarie 2022, ar fi ajuns la 1.475.270 de soldați . Pierderi raportate la tehnică și echipamente Pe lângă pierderile de personal, raportarea ucraineană include și următoarele cifre cumulate privind echipamentele rusești pierdute: 12.292 de tancuri 25.176 de vehicule blindate de luptă 137.804 de vehicule și cisterne de combustibil 48.382 de sisteme de artilerie 2.054 de sisteme de lansare multiplă a rachetelor 1.584 de sisteme de apărare aeriană 439 de avioane și 354 de elicoptere 474.641 de vehicule aeriene fără pilot (drone) 2.344 de sisteme terestre fără pilot 5.049 de rachete de croazieră 35 de nave și ambarcațiuni, două submarine 4.565 de echipamente speciale Context: lipsa datelor oficiale ucrainene și estimări occidentale Statul Major al Ucrainei nu își publică propriile pierderi, invocând secretul operațional, notează kyivindependent.com, citat de news.ro. În paralel, unele evaluări occidentale independente indică un raport al pierderilor în defavoarea Rusiei: Centrul pentru Studii Strategice și Internaționale (CSIS) estimează un raport de „aproximativ 2,5:1 sau 2:1”. Un raport CSIS din ianuarie 2026 arată că Ucraina ar fi avut probabil între 500.000 și 600.000 de victime în intervalul februarie 2022 – decembrie 2025, dintre care între 100.000 și 140.000 ar fi fost uciși în luptă. Separat, președintele Volodimir Zelenski a declarat pentru France TV, pe 4 februarie, că cel puțin 55.000 de soldați ucraineni au fost uciși în luptă de la începutul războiului pe scară largă, pe lângă un număr mai mare de dispăruți în luptă. Publicația mai notează că intensitatea atacurilor cu drone rusești și a luptelor îngreunează recuperarea cadavrelor soldaților căzuți, necesară pentru confirmarea prin ADN. [...]
Numirea generalului Evgheni Hmara la Apărare mută accentul pe eficiența achizițiilor și pe extinderea atacurilor cu drone , într-un moment în care Kievul încearcă să stabilizeze conducerea ministerului după o demitere care a provocat tensiuni interne, potrivit Antena 3 . Hmara, generalul care a condus operațiunea de eliberare a Insulei Șerpilor , a devenit al cincilea ministru al Apărării al Ucrainei de la invazia pe scară largă a Rusiei. El a fost învestit miercuri de Parlament, cu 312 voturi „pentru” și două „împotrivă”, după ce președintele Volodimir Zelenski l-a numit interimar în urma demiterii lui Mihailo Fedorov, un ministru descris ca fiind foarte popular. Miza: achiziții, aprovizionare și producție, cu „baze eficiente” Într-un discurs adresat națiunii, Zelenski a indicat drept prioritate pentru noul ministru punerea „sistemului de apărare, sistemului de producție și achiziții, precum și aprovizionarea trupelor” pe baze „cu adevărat eficiente”, alături de continuarea extinderii campaniilor de atac cu drone în profunzimea și în zona intermediară a teritoriului Rusiei. „Trebuie să ne menținem pozițiile pe front, să desfășurăm operațiunile noastre și să lansăm atacuri pe care Rusia le va resimți, ca răspuns la teroarea sa.” Obiectivele sunt apropiate de cele anunțate de Fedorov, care preluase portofoliul în ianuarie cu o agendă de reformă: accelerarea inovației și producției de masă de drone și rachete, combaterea corupției și remedierea problemelor din sistemul de recrutare militară. De ce a fost schimbat Fedorov și ce încearcă să repare Zelenski Potrivit relatării preluate de Antena 3, demiterea lui Fedorov a fost legată de conflictele acestuia cu comandantul-șef al armatei, generalul Oleksandr Sîrski, pe care Zelenski l-a demis ulterior. Decizia de a-l înlătura pe Fedorov a scos oameni în stradă, iar tensiunile au fost alimentate și de faptul că fostul ministru a cerut organizarea de alegeri prezidențiale în timpul războiului, ceea ce ar fi determinat o parte dintre susținătorii săi să se distanțeze. În fața Parlamentului, Hmara a spus că își propune întărirea frontului, a forțelor armate și a industriei de apărare, insistând pe livrarea rapidă și în volume mari a armamentului și pe reducerea „birocrației inutile”. „Armata are nevoie de arme. În cantități mari, la timp, și mai ales are nevoie de arme care livrează rezultate.” El a mai afirmat că atacurile Ucrainei vor continua și că vor deveni mai precise. Reacția Moscovei și provocările operaționale Moscova a reacționat rapid, iar Alexander Borodai, membru al Dumei de Stat, a susținut, potrivit agenției TASS (citată în material), că Hmara ar urma să încerce „acțiuni de sabotaj” în interiorul Rusiei, inclusiv „atacuri teroriste” și operațiuni „ideologice”. Pe plan intern, Hmara intră într-un minister cu probleme structurale. Mikola Bielieskov, analist militar și cercetător la Institutul Național pentru Studii Strategice al Ucrainei, spune că noul ministru va trebui să asigure „o gestionare strategică de înaltă calitate” prin planificare și achiziții de echipamente militare, inclusiv reforma achizițiilor cu trecerea la licitații, „care a rămas în aer”. Tot el indică drept test major continuarea reformei procesului de recrutare, în contextul fugii a „mii de bărbați” pentru a evita serviciul militar și al epuizării trupelor de pe linia frontului. Profilul lui Hmara și sprijinul politic Hmara nu a mai avut funcții politice și a renunțat la cariera militară pentru a prelua portofoliul. În plan militar, materialul menționează participarea sa la bătălia pentru Kiev (primăvara 2022) și rolul în eliberarea Insulei Șerpilor, operațiune care a permis Ucrainei să redeschidă calea de acces către portul Odesa. De asemenea, el ar fi condus campania de atacuri în profunzimea teritoriului rus ca șef al unei unități de operațiuni speciale și ca șef interimar al Serviciului de Securitate al Ucrainei (SBU), din ianuarie 2023. În plan politic, David Arakhamia, liderul partidului lui Zelenski, îl descrie drept un ofițer care „susține păstrarea evoluțiilor pozitive” din minister. Din opoziție, Roman Lozinski (Holos) spune că Hmara este „o soluție evident mult mai bună” decât alți potențiali candidați, iar Irina Gerashchenko (Solidaritate Europeană) afirmă că opoziția este pregătită să îl susțină. „Hmara știe cum să lovească Moscova.” [...]
Atacurile asupra infrastructurii portuare ucrainene încep să se traducă în presiuni de preț pe piețe externe , potrivit Mediafax , care relatează despre discuția dintre președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski , și secretarul general al ONU, António Guterres , pe tema atacurilor rusești și a eforturilor de oprire a războiului. Convorbirea a avut loc vineri, 21 august, după atacul rusesc asupra unui centru comercial din Krîvîi Rih, soldat cu cel puțin 14 morți și peste 121 de răniți. Printre victime se află și copii, iar autoritățile continuă verificările pentru a stabili dacă mai sunt persoane prinse sub dărâmături. Zelenski a spus că l-a informat pe Guterres despre „atacurile continue ale Rusiei”, iar președintele ucrainean a precizat că secretarul general al ONU „a condamnat atacurile la scară largă” asupra Kievului și a altor orașe și comunități ucrainene. Cei doi au discutat și despre continuarea eforturilor internaționale pentru identificarea unei soluții care să ducă la oprirea războiului; Zelenski a afirmat că au convenit să caute în continuare soluții și că ONU „se va alătura efortului comun”. Miza economică: efecte în lanț prin porturi și transport maritim Potrivit declarațiilor citate, în discuția cu Guterres a fost abordat și impactul atacurilor asupra infrastructurii portuare și asupra navelor ucrainene. Zelenski a susținut că efectele „se resimt deja” în mai multe regiuni, inclusiv: Africa Orientul Mijlociu Asia În aceste zone, „prețurile au început să crească”, a afirmat președintele Ucrainei, fără a oferi în material date sau indicatori cantitativi. Reacția Kievului după atacul din Krîvîi Rih După lovirea centrului comercial, Zelenski a acuzat Rusia că a vizat deliberat un obiectiv civil și a cerut partenerilor Ucrainei să răspundă prin „exercitarea unei presiuni reale asupra agresorului”. „Rușii au lansat un atac extrem de cinic și abject asupra unui centru comercial obișnuit.” „Astfel de atacuri sunt acte de terorism.” Ulterior, Zelenski a revenit cu o formulare și mai dură: „Aceasta este o brutalitate absolută din partea rușilor. Sunt pur și simplu niște animale. Vom riposta.” [...]
Ucraina spune că a interceptat circa 90% din rachetele de croazieră lansate de Rusia, dar cere mai multe sisteme Patriot pentru a face față rachetelor balistice , pe care președintele Volodîmîr Zelenski le descrie drept „cea mai dificilă provocare” pentru apărarea antiaeriană, potrivit Kyiv Post . Atacul combinat din noaptea de 19 spre 20 august a vizat Kievul și regiunea din jur și a inclus rachete balistice, rachete de croazieră și drone de atac. În mesajul său de seară, Zelenski a spus că, deși rachetele de croazieră au fost interceptate în proporție de aproximativ 90%, „situația cu rachetele balistice este semnificativ mai rea”, motiv pentru care a reluat apelul către parteneri pentru furnizarea de interceptoare Patriot (muniție pentru sistemele americane de apărare antiaeriană folosite împotriva țintelor balistice). Conform celor mai recente cifre citate în material, atacul a ucis 17 persoane și a rănit 42 în Kiev. Zelenski a afirmat că au fost avariate peste 200 de obiective, inclusiv 86 de clădiri rezidențiale, un spital de copii, alte elemente de infrastructură socială și facilități comerciale. Presiune pe apărarea antiaeriană și pe stocurile de interceptoare Mesajul central al președintelui ucrainean este că eficiența împotriva rachetelor de croazieră nu se traduce automat în protecție similară împotriva rachetelor balistice, care sunt mai greu de doborât. În acest context, solicitarea de interceptoare Patriot indică o nevoie operațională imediată: menținerea capacității de apărare a capitalei în fața unui tip de amenințare mai dificil. Răspunsul Ucrainei: accent pe lovituri la distanță mare Zelenski a mai spus că Ucraina va răspunde prin noi lovituri cu rază lungă pe teritoriul Rusiei și că vor fi alocate resurse suplimentare pentru capabilitățile de „deep strike” (lovituri în adâncime, la distanță mare). „Vom răspunde cu siguranță acestei lovituri rusești, așa cum răspundem și altor lovituri rusești – răspunsul nostru va fi pe deplin justificat și cu rază lungă.” În cursul zilei de joi, atacurile asupra zonei Kievului au continuat, iar publicația notează că resturi provenite de la o dronă rusească au căzut pe o clădire nerezidențială din districtul Desnianski, fiind raportate și alte lovituri în regiunea din jur. [...]
Ucraina cere partenerilor decizii politice pentru livrarea de rachete Patriot și spune că este gata să le cumpere , pe fondul dificultăților de a intercepta rachetele balistice în atacurile rusești, potrivit news.ro . Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a afirmat că, în urma unui atac combinat asupra Kievului și regiunii (inclusiv Borîspil și Brovarî), apărarea antiaeriană a reușit să intercepteze aproximativ 90% dintre rachetele de croazieră, însă „situația în cazul rachetelor balistice este semnificativ mai gravă”. În acest context, el a spus că Ucraina are nevoie de rachete pentru sistemele Patriot, pe care „doar partenerii” le pot furniza. „Nu vorbim despre cadouri. Ucraina este pregătită să cumpere armamentul. Important este să fie luate decizii – deciziile politice corespunzătoare din partea partenerilor noștri, în primul rând din partea SUA.” De ce contează: trecerea de la ajutor la achiziție, dar blocajul rămâne politic Mesajul lui Zelenski mută accentul de la sprijinul sub formă de donații la posibilitatea unor achiziții, însă condiția rămâne aceeași: decizii politice în țările care dețin și pot livra muniția necesară pentru Patriot. În formularea liderului de la Kiev, problema nu este doar de finanțare, ci de disponibilitate și autorizare din partea partenerilor, în special a Statelor Unite. Pagubele atacului și răspunsul anunțat de Kiev Zelenski a declarat că atacul rusesc a ucis 16 persoane și a rănit aproape 50. Potrivit acestuia, au fost avariate peste 200 de obiective, inclusiv 86 de clădiri rezidențiale, un spital de copii, infrastructură socială și spații comerciale. Totodată, președintele ucrainean a spus că Ucraina va răspunde atacului, iar răspunsul va fi „cu rază lungă de acțiune”, menționând că „capacitățile Ucrainei de atac la distanță vor primi și mai multe resurse”. Sancțiuni noi și schimbări pregătite în echipa diplomatică Zelenski a anunțat că a semnat decrete pentru noi sancțiuni care vizează complexul militar-industrial al Rusiei, precum și persoane asociate, în diverse forme, cu statul rus. El a menționat și colaboratori din teritoriile ucrainene ocupate temporar, dar și foști oficiali și alte personalități din Ucraina care „se află acum undeva în Europa”, însă își mențin legături cu Rusia. În plan diplomatic, liderul de la Kiev a spus că sunt pregătite decizii și numiri, indicând că sunt necesare „noi abordări” în anumite direcții, „în special în Statele Unite”, după consultările necesare. [...]
Karoline Leavitt trece din comunicarea guvernamentală în zona de finanțare politică pro-Trump , urmând să lucreze pentru „ MAGA Inc .”, un „super PAC” (comitet de acțiune politică) care poate strânge fonduri nelimitate și finanțează, în principal, campanii publicitare electorale, potrivit news.ro , care citează AFP. Leavitt, purtătoare de cuvânt a Casei Albe, își va părăsi funcția la sfârșitul lunii august și se va alătura organizației de finanțare politică pro-Trump. În sistemul american, un „super PAC” este o structură care încearcă să influențeze alegerile locale sau naționale prin finanțarea publicității, fără o legătură directă cu un candidat – cel puțin în teorie – și are posibilitatea de a strânge sume nelimitate, ceea ce îi amplifică rolul în competițiile electorale. Revenire într-o structură cu rol major în campaniile electorale Leavitt a mai lucrat pentru „MAGA Inc.” în perioada 2022–2024, înainte să se alăture echipei de campanie a lui Donald Trump . Ea le-a spus jurnaliștilor care îl însoțeau pe Trump în Carolina de Sud că va participa alături de acesta la o convenție republicană organizată la Dallas, la începutul lunii septembrie, înaintea alegerilor legislative de la jumătatea mandatului („midterms”) din noiembrie. Ce urmează la Casa Albă Întrebat despre cine o va înlocui, Trump a afirmat că nu a primit „niciodată în viața sa atât de multe candidaturi pentru un post”. În același context, el l-a menționat pe Scott Jennings, strateg conservator și comentator la CNN, despre care a spus că este „bun”, și a amintit-o și pe una dintre asistentele sale, Margo Martin. Leavitt, care a născut la începutul lunii mai al doilea copil, a anunțat pe 12 august că pleacă din funcție pentru a se dedica mai mult familiei. [...]
