Știri
Știri din categoria Externe
Germania își mută recrutarea militară în spații de consum uzual, folosind ambalaje de kebab cu coduri QR pentru a direcționa potențiali candidați către oportunități din serviciul medical al Bundeswehr, într-o încercare de a accelera creșterea efectivelor, potrivit Antena 3.
Campania se adresează cetățenilor germani interesați de o carieră în componenta medicală a armatei, care pot scana codurile QR tipărite pe ambalajele produselor vândute în localuri din întreaga țară. Inițiativa vine în contextul în care Germania încearcă să recruteze aproximativ 73.000 de militari activi în următorii zece ani, notează Politico, citat de Antena 3.
Ministerul german al Apărării descrie această abordare drept publicitate „ambientală” – adică plasarea mesajelor de recrutare în locuri în care potențialii candidați își petrec, în mod obișnuit, timpul. Un purtător de cuvânt al ministerului a declarat pentru Berliner Kurier că ținta nu sunt doar tinerii aflați la început de drum, ci și persoane care iau în calcul o schimbare de carieră, inclusiv muncitori calificați.
Restaurantele participante nu sunt plătite, iar implicarea este voluntară. Ministerul a precizat că ambalajele inscripționate sunt oferite gratuit localurilor.
Strategia apare pe fondul planurilor Berlinului de a-și extinde rapid forțele armate. La sfârșitul lunii iulie, Bundeswehr avea 186.705 militari activi, cel mai mare număr din ultimii 13 ani. Până în 2035, Germania vrea să depășească pragul de 260.000 de militari, pentru a îndeplini obiectivele de capacitate stabilite de NATO.
În articol sunt menționate și alte exemple europene de recrutare neconvențională: o campanie a armatei britanice din 2019 cu mesaje provocatoare, o campanie națională lansată de Franța în 2024 și un program din Țările de Jos (din 2023) care oferă tinerilor posibilitatea de a petrece un an plătit în uniformă.
Recomandate
Extinderea virusului West Nile în 12 țări europene pune presiune pe autorități să întărească rapid controlul țânțarilor , pe fondul creșterii numărului de regiuni afectate față de anul trecut, potrivit G4Media , care citează date ale Centrului European pentru Prevenirea și Controlul Bolilor (ECDC) . ECDC anunță că, în 2026, 12 țări din Europa au raportat cazuri de infecții cu virusul West Nile , cu 99 de regiuni în care a fost semnalată boala. Țările menționate sunt: Albania, Austria, Franța, Germania, Grecia, Italia, Kosovo, Olanda, Macedonia de Nord, România, Serbia și Spania. Cele mai multe cazuri au fost raportate în Italia (311) și Grecia (157) , iar 21 de regiuni au înregistrat primul lor caz. Prin comparație, în aceeași perioadă din 2025, 67 de regiuni din 9 țări raportaseră cazuri. De ce contează: sezonul de vârf și lipsa tratamentelor În Europa, majoritatea infecțiilor apar între vară și toamnă, cu un vârf între iulie și septembrie. Virusul West Nile este un arbovirus transmis în principal de țânțari și poate provoca leziuni neurologice; simptomele pot semăna cu cele ale gripei, dar în forme severe poate duce la comă și meningită. Potrivit Organizației Mondiale a Sănătății, nu există vaccinuri sau tratamente pentru acest virus. Mesajul ECDC: control integrat și cooperare între țări ECDC cere măsuri consolidate de control la nivel continental, argumentând că extinderea transmiterii virusului și răspândirea speciilor invazive de țânțari indică nevoia de întărire a capacității de intervenție. „Răspândirea transmiterii virusului West Nile, precum şi cea a speciilor de ţânţari invazivi, arată că Europa trebuie să îşi consolideze capacitatea de control al ţânţarilor.” „Pentru un control eficient al ţânţarilor, avem nevoie de o cooperare strânsă în întreaga Europă şi de o abordare integrată care să combine supravegherea ţânţarilor, implicarea comunităţii şi soluţii de control specifice care includ evaluări ale impactului asupra mediului.” În paralel, ECDC indică și extinderea țânțarilor tigru în Europa, vectori pentru dengue și chikungunya: aceștia sunt prezenți în 16 țări europene , „de două ori mai mulți decât acum 12 ani”, conform instituției. [...]
Atacurile asupra infrastructurii portuare ucrainene încep să se traducă în presiuni de preț pe piețe externe , potrivit Mediafax , care relatează despre discuția dintre președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski , și secretarul general al ONU, António Guterres , pe tema atacurilor rusești și a eforturilor de oprire a războiului. Convorbirea a avut loc vineri, 21 august, după atacul rusesc asupra unui centru comercial din Krîvîi Rih, soldat cu cel puțin 14 morți și peste 121 de răniți. Printre victime se află și copii, iar autoritățile continuă verificările pentru a stabili dacă mai sunt persoane prinse sub dărâmături. Zelenski a spus că l-a informat pe Guterres despre „atacurile continue ale Rusiei”, iar președintele ucrainean a precizat că secretarul general al ONU „a condamnat atacurile la scară largă” asupra Kievului și a altor orașe și comunități ucrainene. Cei doi au discutat și despre continuarea eforturilor internaționale pentru identificarea unei soluții care să ducă la oprirea războiului; Zelenski a afirmat că au convenit să caute în continuare soluții și că ONU „se va alătura efortului comun”. Miza economică: efecte în lanț prin porturi și transport maritim Potrivit declarațiilor citate, în discuția cu Guterres a fost abordat și impactul atacurilor asupra infrastructurii portuare și asupra navelor ucrainene. Zelenski a susținut că efectele „se resimt deja” în mai multe regiuni, inclusiv: Africa Orientul Mijlociu Asia În aceste zone, „prețurile au început să crească”, a afirmat președintele Ucrainei, fără a oferi în material date sau indicatori cantitativi. Reacția Kievului după atacul din Krîvîi Rih După lovirea centrului comercial, Zelenski a acuzat Rusia că a vizat deliberat un obiectiv civil și a cerut partenerilor Ucrainei să răspundă prin „exercitarea unei presiuni reale asupra agresorului”. „Rușii au lansat un atac extrem de cinic și abject asupra unui centru comercial obișnuit.” „Astfel de atacuri sunt acte de terorism.” Ulterior, Zelenski a revenit cu o formulare și mai dură: „Aceasta este o brutalitate absolută din partea rușilor. Sunt pur și simplu niște animale. Vom riposta.” [...]
China a creat în mai puțin de un an o insulă artificială de circa 1.500 de acri, cu infrastructură care poate susține o bază militară , potrivit unei analize TWZ bazate pe imagini satelitare furnizate de compania Vantor. Miza operațională este extinderea rapidă a capacității Beijingului de supraveghere și proiecție de forță în Marea Chinei de Sud, într-o zonă disputată. Noua formațiune a fost construită pe Antelope Reef , un recif care, în urmă cu un an, era în mare parte submers. După aproximativ 10 luni de dragare continuă, imaginile din 11 august arată un teritoriu recuperat de aproape 1.500 de acri, cu port de apă adâncă, cheu de peste 2.000 de picioare (aprox. 610 metri) capabil să primească nave militare și începutul unei piste „de standard militar” de 10.000 de picioare (aprox. 3.050 metri). Ce se vede în teren: pistă, cheu și primele zone „funcționale” În evaluarea citată de TWZ, mai multe elemente indică pregătirea pentru utilizare militară, chiar dacă unele lucrări sunt încă în fază incipientă: Pistă în pregătire : în partea de nord-vest se lucrează la o pistă care ar urma să aibă 10.000 de picioare (aprox. 3.050 metri) lungime și 180 de picioare (aprox. 55 metri) lățime; nivelarea ar fi „aproape la jumătate”, fără turnare de beton, conform analizei. Structură de tip hangar : Asia Maritime Transparency Initiative (AMTI) a identificat excavații pentru o construcție de 200 x 200 de picioare (aprox. 61 x 61 metri), similară ca amprentă cu hangare mari de pe alte insule artificializate de China. Cheu de 680 metri (aprox. 2.200 de picioare) : în sudul insulei, în interiorul lagunei, este vizibil un cheu unde pot acosta nave militare și civile; Reuters a notat că o navă a Gărzii de Coastă chineze a fost observată recent la cheu. Zonă deja utilizată : pe latura estică apar spații verzi, un heliport, parcări și clădiri administrative/locuire; sunt vizibile și dane temporare în punctele principale. Capacități de construcție la fața locului : două stații de beton (conform descrierii TWZ) susțin lucrările. TWZ precizează că nu a confirmat independent evaluările AMTI. De ce contează: un nou nod pentru supraveghere și „anti-acces” în regiune Antelope Reef este situat în nord-vestul Mării Chinei de Sud, la aproximativ 160 mile marine (aprox. 296 km) sud de Hainan și 200 mile marine (aprox. 370 km) est de Da Nang (Vietnam). Poziționarea îl face relevant pentru dispozitivul militar chinez din jurul insulei Hainan, unde se află portul Sanya, baza navală Yulin și baza de submarine Longpo, iar TWZ notează că o bază aici ar putea: extinde acoperirea de radar și supraveghere electronică ; adăuga un aerodrom dispersat pentru lansarea de misiuni; crea un port suplimentar pentru acostarea navelor; întări „umbrela” de apărare aeriană și arhitectura de anti-acces/negare a zonei (A2/AD) – concept militar prin care un actor încearcă să limiteze libertatea de manevră a adversarului într-o regiune. Într-un citat redat de TWZ dintr-un podcast, Greg Poling (senior fellow care coordonează AMTI) spune că beneficiul principal ar fi componenta de ISR (informații, supraveghere, recunoaștere), adică „senzorii la sol” pe care îi obții „doar construind”. Contextul politic și disputa teritorială Antelope Reef (Lingyang Jiao în chineză, Đá Hải Sâm în vietnameză) face parte din arhipelagul Crescent din lanțul Insulelor Paracel. China ocupă Paracelurile din 1974, însă teritoriul este disputat de Vietnam și Taiwan. Beijingul susține, potrivit materialului, că Antelope va fi folosită și pentru scopuri comerciale și civile, o linie de comunicare similară cu cea folosită în trecut pentru alte avanposturi. TWZ amintește și declarația din 2015 a președintelui Xi Jinping, potrivit căreia China „nu intenționează să urmărească militarizarea” în Marea Chinei de Sud, în contrast cu consolidarea ulterioară a insulelor artificiale. Ce urmează Reuters a relatat că „prima fază” ar fi fost finalizată după plecarea unei flote de dragare, însă imaginile descrise de TWZ indică lucrări în curs în mai multe puncte-cheie, inclusiv la viitoarea pistă. Dacă ritmul de execuție rămâne similar, Antelope Reef ar putea deveni, în timp scurt, încă un avanpost capabil să susțină prezență navală și aeriană persistentă într-una dintre cele mai sensibile rute maritime din lume. [...]
Turcia a emis un mandat internațional de arestare pe numele lui Benjamin Netanyahu , într-o escaladare cu potențial de consecințe juridice și diplomatice pentru deplasările externe ale premierului israelian, potrivit news.ro . Măsura vine pe fondul unui schimb dur de acuzații între Israel și Turcia, în contextul tensiunilor legate de Siria și Gaza. Mandatul, legat de „Flota pentru Gaza” Ankara a anunțat vineri emiterea unui mandat internațional de arestare împotriva lui Netanyahu, în cadrul unei anchete privind interceptarea „Flotei pentru Gaza” și reținerea militanților aflați la bord. Potrivit relatării, aproximativ 430 de membri ai echipajelor de pe circa 50 de nave, reținute de armata israeliană în Marea Mediterană, la vest de Cipru, au fost duși cu forța în Israel, reținuți și apoi expulzați în luna mai. Sursa nu oferă detalii despre instituția turcă ce a emis mandatul sau despre mecanismul juridic internațional invocat, astfel că rămâne neclar cum ar urma să fie pus în aplicare în practică. Schimb de acuzații la nivel înalt În paralel, biroul premierului israelian l-a atacat public pe președintele turc Recep Tayyip Erdogan , pe care l-a numit „dictator antisemit”, susținând că Israelul va lua măsuri împotriva „încercărilor Turciei de a destabiliza regiunea”. „De multă vreme, Israelul nu mai este deloc impresionat de ipocrizia Turciei. Erdogan este un dictator antisemit care a masacrat kurzii, a susţinut masacrul comis de organizaţia teroristă Hamas şi îşi oprimă propriul popor.” De cealaltă parte, departamentul de comunicare al Președinției Turciei a acuzat guvernul israelian că încearcă să prezinte Turcia drept „o nouă amenințare”, într-o „manevră politică meschină” cu miză electorală. „Încercarea guvernului (israelian) al lui Netanyahu de a prezenta Turcia ca o nouă ameninţare face, de asemenea, parte din această manevră politică meschină.” Contextul: atacuri în Siria și disputa privind prezența turcă Schimbul de replici are loc după atacurile de marți asupra unei baze aeriene din provincia Idlib (nord-vestul Siriei), revendicate implicit de Netanyahu, conform materialului. Premierul israelian a declarat miercuri că Israelul nu va tolera extinderea unei prezențe militare turce spre sud, pe motiv că ar reprezenta o amenințare, în timp ce Turcia neagă orice prezență la fața locului. Siria a acuzat Israelul că a lovit baza aeriană, descrisă ca fiind grav avariată în timpul războiului civil și scoasă din funcțiune. Israelul a avertizat că nu va accepta desfășurarea trupelor turce în Siria, iar Ankara a transmis că va continua „cu hotărâre” să protejeze integritatea și suveranitatea Siriei, precizând totodată că nu are în vedere o ripostă și că nu va cădea „în capcana” întinsă de Netanyahu. [...]
Noile sancțiuni americane anunțate pentru luni riscă să lovească și partenerii comerciali ai Iranului, inclusiv China , pe fondul blocajului aproape total al traficului de petrol prin Strâmtoarea Hormuz și al creșterii prețurilor la țiței, potrivit Reuters . Statele Unite și Iranul au schimbat mesaje sfidătoare înaintea anunțului programat, în condițiile în care războiul se apropie de șase luni. Deși cele două părți nu mai fac schimb de focuri, nici nu urmăresc negocieri de pace, iar Teheranul își păstrează pârghia strategică amenințând că va lovi petrolierele „neautorizate” care încearcă să tranziteze strâmtoarea. Secretarul Trezoreriei SUA, Scott Bessent , urmează să susțină luni o conferință de presă la ora 18:00 (ora României), după ce a promis „cele mai dure sancțiuni din istorie” împotriva Iranului și a cerut Chinei să coopereze cu Washingtonul. China cumpără peste 80% din petrolul iranian exportat pe mare, potrivit datelor din 2025 ale firmei de analiză Kpler, iar Beijingul a cerut diplomație. Iranul a respins din start măsurile, prin vocea purtătorului de cuvânt al Ministerului de Externe, Esmaeil Baghaei, care a calificat iminentele sancțiuni drept o „afirmare a suveranității extraterritoriale” și a susținut că sancțiunile secundare nu au fundament în dreptul internațional. Strâmtoarea Hormuz, aproape blocată: presiune directă pe piața petrolului Traficul prin Hormuz a ajuns la minime, cu mii de navigatori blocați pe sute de nave. Datele de urmărire a navelor citate de Reuters arată că doar patru nave de mărfuri au traversat strâmtoarea joi, niciuna dintre ele nefiind petrolier de mare capacitate sau transportator de gaze naturale lichefiate. Secretarul Energiei din SUA, Chris Wright, a declarat că armata americană a ajutat la tranzitul unei medii pe șapte zile de 8 milioane de barili pe zi, în scădere de la peste 20 de milioane de barili pe zi înainte de război — volum echivalent cu aproximativ unul din cinci barili consumați la nivel global. Mesaje contradictorii la Teheran: amenințări militare, dar și apel la diplomație În timp ce șeful Statului Major al forțelor armate iraniene, generalul-maior Ali Abdollahi, a promis răspunsuri „zdrobitoare” la amenințările inamice, președintele Masoud Pezeshkian a cerut o soluție diplomatică. „Ar fi mai bine să încheiem războiul astăzi, când suntem puternici și avem demnitate...”, a spus Pezeshkian, potrivit agenției ISNA. În paralel, președintele Parlamentului, Mohammad Baqer Qalibaf, a recunoscut presiunea economică, avertizând că puterea militară nu este suficientă dacă populația rămâne fără resurse și economia nu mai funcționează. „Indiferent câtă putere militară avem, nu vom supraviețui dacă oamenii sunt flămânzi...”, a declarat Qalibaf, potrivit agenției IRNA. Contextul conflictului și ce urmărește Washingtonul Reuters notează că atacurile SUA au afectat sever economia Iranului și i-au devastat marina și forțele aeriene, însă Teheranul păstrează suficiente capabilități cu rachete și drone pentru a bloca traficul petrolier și a ataca rivali regionali. În același timp, președintele Donald Trump nu și-a atins încă obiectivele anunțate la începutul războiului, inclusiv dezmembrarea programului nuclear iranian, a cărui stare rămâne incertă după ce inspectorii ONU nu mai au acces din 2025. Bilanțul uman menționat de Reuters indică mii de morți, inclusiv 168 de copii iranieni uciși în prima zi a războiului. SUA au raportat peste 750 de militari răniți și 18 uciși. În perioada imediat următoare, atenția se mută pe detaliile sancțiunilor de luni și pe modul în care vor fi aplicate măsuri secundare asupra partenerilor comerciali ai Iranului, într-un moment în care blocajul din Hormuz amplifică riscurile pentru aprovizionarea globală cu petrol. [...]
Eșecul negocierilor comerciale dintre SUA și Canada prelungește incertitudinea pentru exportatorii canadieni , după ce Washingtonul a menținut tarife de 50% pentru produse canadiene în valoare de 20 de miliarde de dolari, iar Ottawa a anunțat o ripostă „dolar cu dolar”, potrivit HotNews . Negocierile nu au produs un acord, deși calendarul a fost prelungit cu încă trei zile. Reprezentantul comercial al SUA, Jamieson Greer, a spus că „Canada a refuzat să finalizeze acordul comercial în condițiile convenite la începutul acestei săptămâni” și a acuzat „noi cerințe” și renunțarea la angajamente care ar fi destabilizat „echilibrul fragil” obținut în ultimele zile. Miza economică: tarife de 50% pe exporturi de 20 mld. dolari Washingtonul aplică tarife de 50% pe produse canadiene evaluate la 20 de miliarde de dolari (aprox. 92 miliarde lei). Conform informațiilor citate de publicație din The Guardian , măsura afectează aproximativ 5% din exporturile anuale ale Canadei către SUA. În fundal, relația comercială rămâne una masivă: anul trecut, schimburile de bunuri și servicii dintre cele două țări au totalizat 880 de miliarde de dolari (aprox. 4.048 miliarde lei). Ce produse intră pe lista vizată Lista mărfurilor afectate include produse din lemn, într-o plajă largă, „de la crose de hochei până la banalele bețișoare medicale”, potrivit aceleiași surse. Răspunsul Canadei: „dolar cu dolar” și acuzații de condiții „nedrepte” Premierul canadian Mark Carney a anunțat că Ottawa va răspunde imediat, „dolar cu dolar”. Într-un comunicat, el a acuzat schimbări de ultim moment ale condițiilor propuse de SUA. „Modificările de ultim moment aduse condițiilor propuse de SUA au fost nedrepte, neeconomice și au pus sub semnul întrebării fiabilitatea oricărui acord.” Ce urmează Termenul inițial pentru intrarea în vigoare a noilor taxe era miercuri, la ora 00:01, dar președintele Donald Trump l-a extins cu trei zile pentru continuarea discuțiilor. Cum delegațiile nu au ajuns la un numitor comun, disputa intră într-o nouă etapă, cu tarifele deja aplicate și cu o ripostă canadiană anunțată, ceea ce crește riscul de escaladare și costuri suplimentare în lanțurile de aprovizionare dintre cele două economii. [...]
