Știri
Știri din categoria Externe

Prelungirea pe termen nelimitat a armistițiului SUA–Iran mută presiunea pe canalul de negociere din Pakistan, după ce premierul pakistanez Shehbaz Sharif a salutat decizia anunțată de Donald Trump, potrivit Agerpres.
Sharif a transmis pe platforma X că îi „mulțumește sincer” președintelui american pentru acceptarea cererii Islamabadului de a prelungi armistițiul „pentru a permite continuarea eforturilor diplomatice în curs”, precizând că vorbește și în numele șefului de stat major, mareșalul Asim Munir. Premierul a adăugat că Pakistanul își va continua eforturile pentru o soluționare negociată a conflictului.
Donald Trump a anunțat marți prelungirea pe termen nelimitat a armistițiului, care anterior urma să expire miercuri seara, motivând că vrea să ofere mai mult timp diplomației.
În același timp, o nouă rundă de discuții, anunțată inițial pentru începutul săptămânii la Islamabad, a fost amânată pe termen nelimitat, conform informațiilor transmise.
Sharif și-a exprimat speranța că ambele părți vor respecta armistițiul și vor ajunge la un „acord de pace” cuprinzător în cadrul celei de-a doua runde de negocieri programate la Islamabad, pentru a pune capăt definitiv conflictului.
Recomandate

Expirarea armistițiului SUA–Iran la 00:00 GMT menține blocada porturilor iraniene și prelungește incertitudinea pentru comerț , în condițiile în care Teheranul nu a decis încă dacă trimite o delegație la negocieri în Pakistan , potrivit Agerpres . Televiziunea de stat iraniană a anunțat că armistițiul de două săptămâni dintre Statele Unite și Iran „se va încheia miercuri la ora 3:30 a.m., ora Teheranului (00:00 GMT)”. Armistițiul intrase în vigoare pe 8 aprilie și, teoretic, urma să se încheie în noaptea de marți spre miercuri în Iran. Negocierile rămân incerte, cu termene diferite anunțate public Președintele american Donald Trump a exprimat îndoiala luni, afirmând că armistițiul s-ar încheia cu o zi mai târziu, miercuri seară, ora Washingtonului, și a spus într-o declarație pentru Bloomberg că este „foarte puțin probabil” să îl prelungească. Pakistanul, care mediază discuțiile, stabilise anterior un termen limită aproape identic cu cel anunțat de Iran. Ministrul pakistanez al informațiilor, Attaullah Tarar, a transmis pe X că armistițiul expiră la ora 04:50 PST pe 22 aprilie (23:50 GMT) și că Islamabadul așteaptă încă un răspuns din partea Iranului privind trimiterea unei delegații pentru o nouă rundă de negocieri cu Statele Unite. Teheranul invocă „mesaje contradictorii” și blocada porturilor Purtătorul de cuvânt al Ministerului iranian de Externe, Esmail Baghaei, a reiterat că „nu s-a luat încă nicio decizie finală” privind participarea la discuții. El a motivat lipsa unei decizii prin „mesaje și comportamente contradictorii” și „acțiuni inacceptabile” ale Statelor Unite, menționând în special blocada americană a porturilor iraniene. [...]

Donald Trump prelungește armistițiul cu Iran, dar menține blocada navală, prelungind incertitudinea pentru rutele energetice din regiune , potrivit Adevărul . Președintele SUA spune că amână eventuale acțiuni ofensive și invocă atât fragmentarea internă a guvernului iranian, cât și o solicitare venită din Pakistan. Decizia a fost anunțată marți, într-un mesaj publicat de Trump pe platforma Truth Social . În același mesaj, liderul de la Casa Albă afirmă că armata americană rămâne în stare de alertă, iar blocada navală impusă Iranului va continua, în pofida prelungirii încetării focului, notează Mediafax. Ce schimbă prelungirea: pauză la ofensivă, nu la presiune Mesajul lui Trump indică o amânare a unei escaladări militare, însă nu și o relaxare a măsurilor de presiune asupra Iranului. Președintele SUA leagă prelungirea armistițiului de posibilitatea ca liderii iranieni să vină cu „o propunere unificată”, în condițiile în care, susține el, guvernul de la Teheran este „serios divizat”. „Prin urmare, am ordonat armatei noastre să continue blocada și, în toate celelalte privințe, să rămână pregătite și capabile și, prin urmare, voi prelungi încetarea focului până când propunerea lor va fi prezentată și discuțiile vor fi încheiate, într-un fel sau altul.” Context: termenul-limită invocat anterior și rolul Pakistanului Anterior, Trump declarase într-un interviu pentru Bloomberg că acordul de încetare a focului dintre SUA și Iran urma să expire „miercuri seara, ora Washingtonului” (joi dimineața, ora României) și că șansele unei prelungiri sunt reduse dacă nu se ajunge la o înțelegere până atunci. Potrivit mesajului de pe Truth Social, prelungirea ar fi venit „la cererea” mareșalului Asim Munir și a premierului pakistanez Shehbaz Sharif, care ar fi solicitat oprirea atacului până la conturarea unei poziții comune a părții iraniene în negocieri. La ce să ne așteptăm în continuare Din informațiile prezentate, armistițiul rămâne condiționat de evoluția discuțiilor și de prezentarea unei propuneri „unificate” din partea Iranului, în timp ce blocada navală și starea de alertă a armatei americane rămân în vigoare. Publicația notează și că, înainte de acest anunț, Trump sugerase că o prelungire ar fi improbabilă în lipsa unei înțelegeri. [...]

Escaladarea tensiunilor în Strâmtoarea Ormuz riscă să prelungească blocada navală și să țină sub presiune transporturile maritime , după ce Donald Trump a avertizat că SUA ar putea relua bombardamentele dacă nu apar „progrese în negocieri”, iar Teheranul transmite că nu acceptă discuții „sub amenințarea forței”, potrivit Știrile Pro TV . În material se arată că amenințarea lui Trump vine cu 24 de ore înainte să expire armistițiul cu Iranul. În paralel, o nouă rundă de negocieri la Islamabad este incertă: delegația americană, condusă de vicepreședintele JD Vance, ar fi fost pregătită să plece încă de luni, însă iranienii susțin că nu s-au decis dacă participă. Blocada navală: nave întoarse din drum și capturi pe mare Pe fondul avertismentelor privind o „blocadă militară”, armata americană susține că 27 de nave care urmau să ajungă sau au plecat din porturi iraniene au fost forțate să se întoarcă, conform informațiilor prezentate. Comandamentul Central al SUA a distribuit imagini cu capturarea cargobotului iranian Touska, care plecase din China pe 25 martie. Nava ar fi ignorat timp de șase ore somațiile, a fost oprită după ce a fost produsă „o gaură în sala motoarelor”, iar apoi a fost abordată de pușcași marini coborâți în rapel din elicoptere. Ministerul de Externe de la Teheran a condamnat acțiunea, pe care a numit-o „brutală și ilegală”, și a cerut eliberarea imediată a echipajului. Surse din domeniul securității maritime, citate de Reuters în articol, afirmă că Touska ar fi avut la bord articole cu dublă utilizare (bunuri ce pot avea și întrebuințare civilă, și militară), inclusiv țevi și componente electronice. Separat, Pentagonul a difuzat imagini cu preluarea controlului asupra unui petrolier despre care susține că era folosit de iranieni pentru a eluda sancțiunile și blocada, într-o acțiune desfășurată în Oceanul Indian. Miza: prelungirea blocadei și riscul reluării loviturilor Trump insistă că blocada navală nu va fi ridicată până la încheierea unui acord cu Teheranul și avertizează că armistițiul expiră „mâine seara, ora Washingtonului” (în România, în dimineața zilei următoare) și că este „foarte puțin probabil” să îl prelungească. „Dacă nu încheiem un acord, atunci reîncepe războiul. Suntem gata să reluăm bombardamentele, adică armata e pregătită. Dar cred că vom ajunge să semnăm un acord grozav pentru că nu au de ales (iranienii)” Secretarul american al Energiei, Chris Wright, spune că președintele SUA „folosește toate pârghiile posibile” și „se folosește cu abilitate de incertitudine” pentru a pune presiune pe Iran. De cealaltă parte, președintele parlamentului iranian a transmis că Teheranul s-a „pregătit să arate cărți noi pe câmpul de luptă” și că nu va accepta negocieri sub amenințarea forței. „Atu strategic” în Ormuz și negocierea prin presiune În material este citat și generalul (r) Wesley Clark, fost comandant suprem al forțelor aliate NATO în Europa, care afirmă că Strâmtoarea Ormuz a fost fortificată de ani de zile și că Iranul ar dispune de tehnologie chineză, ceea ce i-ar permite să observe în timp real mișcările flotei americane. „Iranienii știu acum că au un atu strategic real, mai util decât o armă nucleară, și l-au folosit. Și nu cred că noi avem un răspuns pentru asta” Într-un alt mesaj pe Truth Social, Trump a reluat tema rezervelor de uraniu îmbogățit ale Iranului și a susținut că „Operațiunea Midnight Hammer” (iunie 2025) a dus la „distrugere completă și totală” a siturilor nucleare iraniene, adăugând că excavarea acestora ar fi „un proces lung și dificil”. Concluzia prezentată de comentatorii citați în articol este că schimbul de amenințări, somații și acuzații, inclusiv escaladarea tensiunilor în Strâmtoarea Ormuz, funcționează în primul rând ca manevre de negociere pentru obținerea de concesii, dar că retorica și „jocul la cacealma” pot compromite șansele unui acord. [...]

Donald Trump sugerează că China ar fi ajutat Iranul să-și refacă stocurile de armament, o acuzație care poate complica relația SUA–China și negocierile cu Teheranul , potrivit Digi24 , care citează un interviu acordat de președintele american postului CNBC News . Trump a afirmat că iranienii „probabil și-au refăcut puțin stocurile” după intrarea în vigoare a armistițiului și a invocat capturarea, „ieri (luni)”, a unei nave care transporta „anumite lucruri”. În același context, el a sugerat că ar putea fi vorba despre „un cadou al Chinei”, adăugând că a fost „puțin surprins”. Ce spune Trump despre rolul Chinei În interviu, Trump a indicat că se aștepta la o înțelegere cu președintele chinez Xi Jinping , însă a relativizat episodul, spunând că „asta nu e grav” și că „așa e la război”. Negocierile cu Iranul și armistițiul Întrebat despre negocierile cu Iranul, Trump a spus că Washingtonul se află într-o „poziție de forță” și că este probabil să se ajungă la un acord, pe motiv că Teheranul „nu are de ales”. Totodată, el a declarat că nu dorește prelungirea armistițiului cu Iranul, motivând că „nu avem atât de mult timp la dispoziție” și susținând că Iranul ar putea obține „o poziție foarte favorabilă” dacă acceptă un acord. [...]

Escaladarea militară atribuită lui Donald Trump „perturbă economia globală” , iar președintele nicaraguan Daniel Ortega folosește acest argument pentru a-l ataca public, într-un nou episod de tensiune politică cu potențial de amplificare a incertitudinii internaționale, potrivit TVR Info . Ortega a declarat luni, 20 aprilie, la Managua, în cadrul unei ceremonii transmise în direct de presa de stat, că ofensiva militară a președintelui american în „Asia de Vest” a dus la o „perturbare a economiei globale”. În același context, liderul nicaraguan l-a numit pe Trump „instabil mintal” și a susținut că războiul ar fi „tipic” pentru „cineva care și-a pierdut mințile”. „Războiul purtat în acest fel de către preşedintele american este tipic cuiva care şi-a pierdut raţiunea şi crede că poate comite orice act, orice cruzime.” „Aceasta este o problemă, s-o spunem, de dezechilibru mental. Aşa cum se zice aici, el nu e întreg la cap.” De ce contează: mesaj politic legat direct de șocuri economice Dincolo de invectivele politice, miza declarațiilor este legarea explicită a conflictului de efecte economice la nivel global. În formularea prezentată, Ortega indică faptul că operațiunile militare ar fi produs deja o perturbare a economiei globale, ceea ce poate alimenta percepția de risc geopolitic în piețe și în deciziile de investiții. Materialul nu oferă însă detalii sau indicatori economici care să cuantifice această „perturbare”. Contextul declarațiilor și elemente suplimentare În aceeași intervenție, Ortega a făcut referire la o imagine în care Trump ar fi apărut „îmbrăcat în Cristos” și ar „face vindecări”, folosind episodul ca argument în critica sa. „El a publicat o imagine în care era îmbrăcat în Cristos şi face vindecări. Câţi a vindecat de fapt? Poporul american şi popoarele lumii îi vor cere socoteală pentru câţi a ucis.” În text este inclusă și o postare pe X care redă mesajul, atribuită contului CharlieNoticias , cu mențiuni către mai multe conturi oficiale și politice americane, inclusiv @USEmbNicaragua și @USAmbNicaragua . [...]

Iran avertizează că are „noi cărți” militare dacă armistițiul se rupe , pe fondul incertitudinii privind prelungirea încetării focului și al pregătirii unor noi discuții în Islamabad, potrivit Daily Mail . Mesajul vine cu o zi înainte ca armistițiul temporar să expire, iar președintele SUA, Donald Trump, a spus că este „foarte puțin probabil” ca înțelegerea să fie extinsă. Unghiul principal: riscul de escaladare care menține blocajul Strâmtorii Hormuz și amplifică presiunea pe aprovizionarea cu combustibili , cu efecte directe asupra transportului și aviației, inclusiv în Europa. Ce spune Teheranul și de ce contează acum Președintele Parlamentului iranian, Mohammad-Bagher Ghalibaf , a acuzat SUA că „impune un asediu” și că ar încălca încetarea focului, susținând că Washingtonul ar încerca să transforme negocierile într-o „capitulare”. Într-o postare pe X, el a afirmat că Iranul nu acceptă negocieri „sub umbra amenințărilor” și a avertizat că, „în ultimele două săptămâni”, Teheranul s-a pregătit să dezvăluie „noi cărți pe câmpul de luptă”. În paralel, ambele părți se acuză reciproc de încălcări ale armistițiului, în timp ce SUA continuă blocada Strâmtorii Hormuz după ce a confiscat duminică o navă cargo sub pavilion iranian, conform relatării. Negocieri în Pakistan: Vance, așteptat la Islamabad Donald Trump a indicat că se așteaptă să trimită echipa de negociere, condusă de vicepreședintele JD Vance , la Islamabad pentru discuții, chiar dacă Iranul insistă că nu va participa până când liderul american nu își reduce cererile. În același timp, presa americană a relatat că JD Vance va călători astăzi în Pakistan, iar surse citate de CNN au spus că o a doua rundă de negocieri între delegațiile SUA și Iran este planificată pentru miercuri, tot la Islamabad. (Daily Mail citează Axios și CNN pentru aceste informații.) Efecte economice: combustibili și transport, sub presiune Pe fondul închiderii Strâmtorii Hormuz și al războiului cu Iranul, comisarul european pentru energie, Dan Jorgensen, a avertizat că vara ar putea fi „dificilă” pentru Europa din cauza penuriilor de combustibil, inclusiv în scenariul „cel mai bun”. El a spus că UE pregătește măsuri pentru a limita impactul asupra aprovizionării cu combustibil pentru aviație (kerosen), inclusiv posibilitatea de a redistribui și împărți resursele disponibile. Publicația notează și avertismentele companiilor aeriene europene privind posibile penurii „în câteva săptămâni”, în condițiile în care aproximativ 75% din aprovizionarea Europei cu combustibil pentru aviație ar proveni din Orientul Mijlociu. Alte evoluții menționate Firma de management al riscurilor maritime MARISKS a identificat o fraudă în care companiilor de shipping li se promit „treceri sigure” prin Hormuz contra unor plăți în criptomonede; firma a transmis că mesajele sunt o înșelătorie. Netblocks a spus că Iranul se află în a 53-a zi de „aproape total” blackout (întrerupere) al internetului impus de regim. Ministrul german de externe Johann Wadephul a îndemnat Iranul să poarte discuții „constructive” cu SUA la Islamabad, înaintea unei reuniuni a miniștrilor de externe ai UE programată miercuri la Bruxelles. Ce urmează Punctul imediat de urmărit este expirarea armistițiului temporar și dacă discuțiile din Islamabad vor avea loc în formatul anunțat în presa americană. În lipsa unei prelungiri, riscul major rămâne o escaladare care ar prelungi blocajul Strâmtorii Hormuz , cu efecte în lanț asupra transportului maritim și a costurilor/ disponibilității combustibililor pentru aviație. [...]