Știri
Știri din categoria Externe
Donald Trump prelungește armistițiul cu Iran, dar menține blocada navală, prelungind incertitudinea pentru rutele energetice din regiune, potrivit Adevărul. Președintele SUA spune că amână eventuale acțiuni ofensive și invocă atât fragmentarea internă a guvernului iranian, cât și o solicitare venită din Pakistan.
Decizia a fost anunțată marți, într-un mesaj publicat de Trump pe platforma Truth Social. În același mesaj, liderul de la Casa Albă afirmă că armata americană rămâne în stare de alertă, iar blocada navală impusă Iranului va continua, în pofida prelungirii încetării focului, notează Mediafax.
Mesajul lui Trump indică o amânare a unei escaladări militare, însă nu și o relaxare a măsurilor de presiune asupra Iranului. Președintele SUA leagă prelungirea armistițiului de posibilitatea ca liderii iranieni să vină cu „o propunere unificată”, în condițiile în care, susține el, guvernul de la Teheran este „serios divizat”.
„Prin urmare, am ordonat armatei noastre să continue blocada și, în toate celelalte privințe, să rămână pregătite și capabile și, prin urmare, voi prelungi încetarea focului până când propunerea lor va fi prezentată și discuțiile vor fi încheiate, într-un fel sau altul.”
Anterior, Trump declarase într-un interviu pentru Bloomberg că acordul de încetare a focului dintre SUA și Iran urma să expire „miercuri seara, ora Washingtonului” (joi dimineața, ora României) și că șansele unei prelungiri sunt reduse dacă nu se ajunge la o înțelegere până atunci.
Potrivit mesajului de pe Truth Social, prelungirea ar fi venit „la cererea” mareșalului Asim Munir și a premierului pakistanez Shehbaz Sharif, care ar fi solicitat oprirea atacului până la conturarea unei poziții comune a părții iraniene în negocieri.
Din informațiile prezentate, armistițiul rămâne condiționat de evoluția discuțiilor și de prezentarea unei propuneri „unificate” din partea Iranului, în timp ce blocada navală și starea de alertă a armatei americane rămân în vigoare. Publicația notează și că, înainte de acest anunț, Trump sugerase că o prelungire ar fi improbabilă în lipsa unei înțelegeri.
Recomandate
Expirarea armistițiului SUA–Iran la 00:00 GMT menține blocada porturilor iraniene și prelungește incertitudinea pentru comerț , în condițiile în care Teheranul nu a decis încă dacă trimite o delegație la negocieri în Pakistan , potrivit Agerpres . Televiziunea de stat iraniană a anunțat că armistițiul de două săptămâni dintre Statele Unite și Iran „se va încheia miercuri la ora 3:30 a.m., ora Teheranului (00:00 GMT)”. Armistițiul intrase în vigoare pe 8 aprilie și, teoretic, urma să se încheie în noaptea de marți spre miercuri în Iran. Negocierile rămân incerte, cu termene diferite anunțate public Președintele american Donald Trump a exprimat îndoiala luni, afirmând că armistițiul s-ar încheia cu o zi mai târziu, miercuri seară, ora Washingtonului, și a spus într-o declarație pentru Bloomberg că este „foarte puțin probabil” să îl prelungească. Pakistanul, care mediază discuțiile, stabilise anterior un termen limită aproape identic cu cel anunțat de Iran. Ministrul pakistanez al informațiilor, Attaullah Tarar, a transmis pe X că armistițiul expiră la ora 04:50 PST pe 22 aprilie (23:50 GMT) și că Islamabadul așteaptă încă un răspuns din partea Iranului privind trimiterea unei delegații pentru o nouă rundă de negocieri cu Statele Unite. Teheranul invocă „mesaje contradictorii” și blocada porturilor Purtătorul de cuvânt al Ministerului iranian de Externe, Esmail Baghaei, a reiterat că „nu s-a luat încă nicio decizie finală” privind participarea la discuții. El a motivat lipsa unei decizii prin „mesaje și comportamente contradictorii” și „acțiuni inacceptabile” ale Statelor Unite, menționând în special blocada americană a porturilor iraniene. [...]
Donald Trump sugerează că China ar fi ajutat Iranul să-și refacă stocurile de armament, o acuzație care poate complica relația SUA–China și negocierile cu Teheranul , potrivit Digi24 , care citează un interviu acordat de președintele american postului CNBC News . Trump a afirmat că iranienii „probabil și-au refăcut puțin stocurile” după intrarea în vigoare a armistițiului și a invocat capturarea, „ieri (luni)”, a unei nave care transporta „anumite lucruri”. În același context, el a sugerat că ar putea fi vorba despre „un cadou al Chinei”, adăugând că a fost „puțin surprins”. Ce spune Trump despre rolul Chinei În interviu, Trump a indicat că se aștepta la o înțelegere cu președintele chinez Xi Jinping , însă a relativizat episodul, spunând că „asta nu e grav” și că „așa e la război”. Negocierile cu Iranul și armistițiul Întrebat despre negocierile cu Iranul, Trump a spus că Washingtonul se află într-o „poziție de forță” și că este probabil să se ajungă la un acord, pe motiv că Teheranul „nu are de ales”. Totodată, el a declarat că nu dorește prelungirea armistițiului cu Iranul, motivând că „nu avem atât de mult timp la dispoziție” și susținând că Iranul ar putea obține „o poziție foarte favorabilă” dacă acceptă un acord. [...]
Escaladarea tensiunilor în Strâmtoarea Ormuz riscă să prelungească blocada navală și să țină sub presiune transporturile maritime , după ce Donald Trump a avertizat că SUA ar putea relua bombardamentele dacă nu apar „progrese în negocieri”, iar Teheranul transmite că nu acceptă discuții „sub amenințarea forței”, potrivit Știrile Pro TV . În material se arată că amenințarea lui Trump vine cu 24 de ore înainte să expire armistițiul cu Iranul. În paralel, o nouă rundă de negocieri la Islamabad este incertă: delegația americană, condusă de vicepreședintele JD Vance, ar fi fost pregătită să plece încă de luni, însă iranienii susțin că nu s-au decis dacă participă. Blocada navală: nave întoarse din drum și capturi pe mare Pe fondul avertismentelor privind o „blocadă militară”, armata americană susține că 27 de nave care urmau să ajungă sau au plecat din porturi iraniene au fost forțate să se întoarcă, conform informațiilor prezentate. Comandamentul Central al SUA a distribuit imagini cu capturarea cargobotului iranian Touska, care plecase din China pe 25 martie. Nava ar fi ignorat timp de șase ore somațiile, a fost oprită după ce a fost produsă „o gaură în sala motoarelor”, iar apoi a fost abordată de pușcași marini coborâți în rapel din elicoptere. Ministerul de Externe de la Teheran a condamnat acțiunea, pe care a numit-o „brutală și ilegală”, și a cerut eliberarea imediată a echipajului. Surse din domeniul securității maritime, citate de Reuters în articol, afirmă că Touska ar fi avut la bord articole cu dublă utilizare (bunuri ce pot avea și întrebuințare civilă, și militară), inclusiv țevi și componente electronice. Separat, Pentagonul a difuzat imagini cu preluarea controlului asupra unui petrolier despre care susține că era folosit de iranieni pentru a eluda sancțiunile și blocada, într-o acțiune desfășurată în Oceanul Indian. Miza: prelungirea blocadei și riscul reluării loviturilor Trump insistă că blocada navală nu va fi ridicată până la încheierea unui acord cu Teheranul și avertizează că armistițiul expiră „mâine seara, ora Washingtonului” (în România, în dimineața zilei următoare) și că este „foarte puțin probabil” să îl prelungească. „Dacă nu încheiem un acord, atunci reîncepe războiul. Suntem gata să reluăm bombardamentele, adică armata e pregătită. Dar cred că vom ajunge să semnăm un acord grozav pentru că nu au de ales (iranienii)” Secretarul american al Energiei, Chris Wright, spune că președintele SUA „folosește toate pârghiile posibile” și „se folosește cu abilitate de incertitudine” pentru a pune presiune pe Iran. De cealaltă parte, președintele parlamentului iranian a transmis că Teheranul s-a „pregătit să arate cărți noi pe câmpul de luptă” și că nu va accepta negocieri sub amenințarea forței. „Atu strategic” în Ormuz și negocierea prin presiune În material este citat și generalul (r) Wesley Clark, fost comandant suprem al forțelor aliate NATO în Europa, care afirmă că Strâmtoarea Ormuz a fost fortificată de ani de zile și că Iranul ar dispune de tehnologie chineză, ceea ce i-ar permite să observe în timp real mișcările flotei americane. „Iranienii știu acum că au un atu strategic real, mai util decât o armă nucleară, și l-au folosit. Și nu cred că noi avem un răspuns pentru asta” Într-un alt mesaj pe Truth Social, Trump a reluat tema rezervelor de uraniu îmbogățit ale Iranului și a susținut că „Operațiunea Midnight Hammer” (iunie 2025) a dus la „distrugere completă și totală” a siturilor nucleare iraniene, adăugând că excavarea acestora ar fi „un proces lung și dificil”. Concluzia prezentată de comentatorii citați în articol este că schimbul de amenințări, somații și acuzații, inclusiv escaladarea tensiunilor în Strâmtoarea Ormuz, funcționează în primul rând ca manevre de negociere pentru obținerea de concesii, dar că retorica și „jocul la cacealma” pot compromite șansele unui acord. [...]
Prelungirea pe termen nelimitat a armistițiului SUA–Iran mută presiunea pe canalul de negociere din Pakistan , după ce premierul pakistanez Shehbaz Sharif a salutat decizia anunțată de Donald Trump, potrivit Agerpres . Sharif a transmis pe platforma X că îi „mulțumește sincer” președintelui american pentru acceptarea cererii Islamabad ului de a prelungi armistițiul „pentru a permite continuarea eforturilor diplomatice în curs”, precizând că vorbește și în numele șefului de stat major, mareșalul Asim Munir. Premierul a adăugat că Pakistanul își va continua eforturile pentru o soluționare negociată a conflictului. Donald Trump a anunțat marți prelungirea pe termen nelimitat a armistițiului, care anterior urma să expire miercuri seara, motivând că vrea să ofere mai mult timp diplomației. Negocierile de la Islamabad, amânate „pe termen nelimitat” În același timp, o nouă rundă de discuții, anunțată inițial pentru începutul săptămânii la Islamabad, a fost amânată pe termen nelimitat, conform informațiilor transmise. Sharif și-a exprimat speranța că ambele părți vor respecta armistițiul și vor ajunge la un „acord de pace” cuprinzător în cadrul celei de-a doua runde de negocieri programate la Islamabad, pentru a pune capăt definitiv conflictului. [...]
Scăderea cotațiilor petrolului a fost unul dintre primele efecte vizibile după ce SUA au anunțat o nouă rundă de discuții menită să prelungească armistițiul Israel–Liban , într-un context regional în care orice reluare a conflictului ar putea reaprinde riscul de întreruperi de aprovizionare, potrivit Libertatea . Statele Unite vor organiza joi, 23 aprilie, noi negocieri între Israel și Liban, pentru a evita reluarea ostilităților după un armistițiu descris ca fragil. Un oficial al Departamentului de Stat , citat sub protecția anonimatului, a spus că Washingtonul va continua să faciliteze discuții directe „purtate cu bună-credință” între cele două guverne. Informația este transmisă de News.ro, care citează France24. Reacția pieței: petrolul a coborât pe fondul așteptărilor legate de Iran În paralel cu efortul diplomatic Israel–Liban, piața petrolului a reacționat la așteptările că negocierile dintre SUA și Iran ar putea duce la creșterea ofertei din Orientul Mijlociu, ceea ce, în mod obișnuit, pune presiune de scădere pe prețuri. Concret, marți: petrolul Brent a scăzut cu 95 de cenți, la 94,53 dolari/baril (aprox. 435 lei); petrolul american WTI a coborât cu 1,54 dolari, la 88,07 dolari/baril (aprox. 405 lei). Tensiuni SUA–Iran și incertitudine asupra negocierilor Libertatea notează că relația SUA–Iran s-a tensionat, după ce ambele părți au avertizat că sunt pregătite inclusiv pentru un conflict, pe fondul incertitudinilor privind negocierile anunțate de președintele Donald Trump. Casa Albă a transmis că vicepreședintele J.D. Vance este pregătit să revină la Islamabad (Pakistan), unde ar urma să aibă loc o nouă rundă de negocieri, însă Iranul nu confirmă participarea. Totodată, autoritățile de la Teheran acuză Washingtonul că a încălcat armistițiul. „Prin impunerea unui blocaj şi încălcarea armistiţiului, Trump doreşte să transforme această masă de negocieri într-o masă de capitulare sau să justifice reluarea ostilităţilor”, a declarat Mohammad Bagher Ghalibaf, președintele parlamentului iranian. Ce urmează și de ce contează economic Pentru companii și investitori, miza imediată rămâne volatilitatea prețului petrolului: o prelungire a armistițiului Israel–Liban și un progres (chiar și limitat) pe canalul SUA–Iran pot reduce prima de risc geopolitic din cotații, în timp ce un eșec al discuțiilor ar putea produce mișcări rapide în sens invers. Separat, în Europa, guvernul britanic urmează să anunțe un plan de accelerare a energiei curate: ministrul energiei Ed Miliband va prezenta măsuri pentru extinderea surselor regenerabile (panouri solare și turbine eoliene pe terenuri industriale și feroviare), cu o capacitate indicată ca suficientă pentru alimentarea a aproximativ cinci milioane de locuințe. [...]
Volodimir Zelenski respinge retragerea din Donbas ca opțiune de negociere , argumentând că o astfel de mișcare ar slăbi poziția militară a Ucrainei și ar afecta direct capacitatea de apărare pe termen scurt, în contextul intensificării discuțiilor despre pace, potrivit Digi24 . Președintele ucrainean a spus că retragerea din anumite părți ale Donbasului – din zone ale regiunii Donețk și dintr-o mică porțiune a regiunii Lugansk – ar fi „iresponsabilă” și ar echivala cu o „înfrângere strategică” pentru Forțele Armate ale Ucrainei, relatează Ukrinform , citat de Digi24. În logica prezentată de Zelenski, o retragere ar însemna pierderea unor poziții care oferă avantaje defensive, inclusiv prin utilizarea zonelor urbanizate. El a susținut că, deși pot fi construite noi fortificații, acest lucru „necesită timp”, iar apărarea în localități este, în opinia sa, mai solidă decât liniile defensive ridicate în câmp deschis. Totodată, Zelenski a invocat impactul asupra moralului armatei și faptul că în zonă trăiesc aproximativ 200.000 de oameni. „Cred că un astfel de pas astăzi ar fi iresponsabil”, a spus Zelenski. Ce transmite Kievul despre formatul de oprire a luptelor Zelenski a mai afirmat că, în convorbiri telefonice, Statele Unite și-au exprimat dorința de a continua comunicarea și negocierile, în timp ce Rusia „nu dă semne” că ar fi dispusă să pună capăt războiului, nici măcar într-un format de „menținere a statu-quo-ului”. În viziunea sa, cea mai rapidă cale de a opri uciderile ar fi un format comun de negociere, cu un prim pas: un armistițiu pe termen lung, care ar putea marca finalul fazei de luptă, urmat apoi de pași diplomatici. Vizite ale negociatorilor americani: miza simbolică a traseului Comentând o posibilă vizită a negociatorilor americani în Ucraina, Zelenski a spus că o astfel de deplasare ar fi „mai necesară” pentru Statele Unite, argumentând că ar fi „lipsit de respect” să se meargă la Moscova fără o oprire la Kiev. El a adăugat că, dacă nu este posibilă o vizită în Ucraina, întâlnirile pot avea loc și în alte țări, iar esențial este „rezultatul”, nu locația. [...]
