Comisia Europeană pregătește măsuri mai dure față de importurile din China - deficitul comercial UE a urcat la 359,9 miliarde de euro, iar Beijingul amenință cu represalii

Uniunea Europeană pregătește înăsprirea apărării comerciale față de China , pe fondul unui deficit record și al presiunii tot mai mari asupra industriei, potrivit Digi24 . Bruxelles-ul discută un pachet mai „sistemic” de măsuri – de la taxe și investigații sectoriale până la condiționarea investițiilor și excluderi din infrastructuri critice – în timp ce Beijingul avertizează că va răspunde cu represalii. Comisia Europeană a convocat vineri o reuniune cu majoritatea comisarilor, într-o „dezbatere de orientare”, pentru a reevalua relația cu Beijingul. Mesajul oficial a fost că dialogul va continua, dar că „starea actuală a relației comerciale și investiționale nu este sustenabilă”. Potrivit Comisiei Europene, deficitul comercial al UE cu China a ajuns anul trecut la 359,9 miliarde de euro, alimentând apelurile pentru protejarea pieței europene de importurile chineze ieftine, care ar pune presiune pe sectoare precum metalurgia, chimia și industria auto. În același timp, UE insistă că strategia rămâne „reducerea riscurilor, nu decuplare” – adică diminuarea dependențelor fără ruperea legăturilor economice. Ce instrumente ia în calcul Bruxelles-ul Pe linia de reglementare și control economic, UE a acumulat deja măsuri care au iritat Beijingul, iar acum discută extinderea lor, pe fondul temerilor privind supracapacitățile industriale ale Chinei și efectele asupra producției europene. În materialul citat de Digi24, Euronews enumeră mai multe direcții: controale mai stricte asupra investițiilor străine directe; intensificarea măsurilor anti-dumping (vânzări la prețuri sub nivelul pieței, facilitate de subvenții); taxe vamale pentru vehicule electrice și investigații sectoriale în derulare; amendarea platformei Temu cu 200 de milioane de euro pentru produse considerate nesigure și deschiderea unei investigații privind achiziția MediaMarkt de către JD.com; discuții despre Legea Acceleratorului Industrial , care ar impune condiții stricte pentru investiții în baterii, vehicule electrice, panouri solare și materii prime critice din țări care controlează peste 40% din piața globală a unui sector; o propunere de Lege privind securitatea cibernetică, care ar putea exclude furnizori chinezi precum Huawei și ZTE din infrastructuri critice. Separat, UE a decis în aprilie să dubleze taxele pentru importurile de oțel care depășesc cotele europene, iar mai multe state membre – inclusiv Franța, Italia, Spania, Olanda și Lituania – cer extinderea protecției și către alte sectoare. Miza economică: locuri de muncă și lanțuri de aprovizionare În discuțiile de la Bruxelles, presiunea vine și din piața muncii: potrivit estimărilor citate, aproximativ 200.000 de locuri de muncă din industria europeană ar fi fost pierdute din 2024, mai ales în sectoare energointensive și în auto, iar alte 600.000 de locuri de muncă din industria auto ar putea dispărea până la finalul deceniului. Un alt punct sensibil este dependența de componente critice. Cazul Nexperia (producător de cipuri din Olanda controlat de grupul chinez Wingtech) este prezentat ca exemplu de perturbări în industria auto, pe fondul tensiunilor comerciale SUA–China. Comisia ar intenționa să oblige anumite sectoare, inclusiv auto, să își diversifice furnizorii de cipuri și să includă explicit riscurile din lanțurile de aprovizionare. Riscul de represalii și diviziunile din UE Beijingul a avertizat în repetate rânduri că va reacționa dacă UE își restricționează piața. După taxele UE pentru vehicule electrice chineze în 2024, China a impus taxe pentru carnea de porc, băuturile spirtoase și produsele lactate din UE. Purtătoarea de cuvânt a Ministerului chinez de Externe, Mao Ning, a susținut că relațiile comerciale sunt „reciproc avantajoase” și a avertizat că Beijingul își va apăra interesele. În interiorul UE, consensul rămâne fragil. Germania a fost mult timp în favoarea unei abordări cooperative, concentrată pe accesul companiilor germane pe piața chineză, iar ministrul Economiei, Katherina Reiche, a indicat ca prioritate evitarea afectării exporturilor către China. Spania, de asemenea, este descrisă ca reticentă față de măsuri dure, pe fondul atractivității pentru investițiile chineze; ministrul Comerțului, Carlos Cuerpo, a insistat asupra necesității dialogului. Ce urmează Reevaluarea strategică este prezentată ca primul pas într-un proces mai amplu, cu rezultat încă incert din cauza diviziunilor interne și a riscului de represalii. Concluziile ar urma să fie discutate la reuniunea Consiliului European din 18–19 iunie, unde securitatea economică va fi pe agenda principală. În paralel, rămâne deschisă întrebarea dacă UE va folosi efectiv instrumentele pe care le are deja, inclusiv instrumentul anti-coerciție, care – potrivit unui oficial european citat – nu a fost utilizat până acum. [...]