Știri
Știri din categoria Externe
Secretarul general al NATO, Mark Rutte, este așteptat marți la Kiev, unde ar urma să susțină un discurs în Parlamentul Ucrainei, potrivit Știrile ProTV.
Vizita este indicată de doi deputați din opoziție, citați de Ukrainska Pravda, în contextul deschiderii, pe 3 februarie, a celei de-a 15-a sesiuni a Radei Supreme (parlamentul unicameral). Pe ordinea de zi ar fi inclusă intervenția secretarului general al NATO, au spus Iaroslav Jelezniak (Holos) și Oleksii Honcearenko (Blocul Petro Poroșenko).
Honcearenko a scris pe Telegram că „mâine, în Rada Supremă a Ucrainei va lua cuvântul secretarul general al NATO, Mark Rutte”, iar Jelezniak a menționat că programul ar include deschiderea sesiunii, discursul lui Rutte și „o serie de momente procedurale”. Până la momentul relatării, sosirea lui Mark Rutte la Kiev nu fusese anunțată oficial.
Miza politică a vizitei ține de coordonarea sprijinului pentru Ucraina și de mesajul de unitate al Alianței într-un moment în care discuțiile despre finanțare și achiziții militare rămân sensibile în Europa. În declarații recente, Rutte a cerut Uniunii Europene să renunțe la regula „cumpărați produse europene” în achizițiile de arme pentru Ucraina și a pledat împotriva unei apărări europene fără Statele Unite.
Totodată, el a îndemnat statele UE care „dețin stocuri de interceptori” să transfere aceste rachete Ucrainei, potrivit informațiilor prezentate în articol. Dacă vizita și discursul vor fi confirmate oficial, mesajele transmise la Kiev ar putea clarifica așteptările NATO privind ritmul livrărilor și coordonarea cu partenerii europeni în perioada următoare.
Recomandate
Rusia nu va participa la negocierile Ucraina-SUA programate pe 21 martie , potrivit Știrile ProTV , care citează declarațiile purtătorului de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov. Discuțiile sunt programate sâmbătă, 21 martie, în Statele Unite. Peskov a spus că întâlnirea va fi una bilaterală, între delegațiile ucraineană și americană, iar Moscova nu va fi parte a acestei runde. Totuși, oficialul rus susține că formatul trilateral ar putea fi reluat „în viitorul apropiat”, deși, în acest moment, nu există o locație stabilită pentru astfel de discuții. „Această pauză în negocierile privind Ucraina este temporară. Sperăm că este temporară. Mă refer la continuarea formatului trilateral. Sperăm că în viitorul apropiat vom putea relua aceste negocieri”, a spus el, citat de Ukrainska Pravda. În același context, Știrile ProTV notează că președintele ucrainean Volodimir Zelenski a anunțat joi că o reuniune a echipei de negociatori ucrainene privind încetarea războiului ruso-ucrainean va avea loc în SUA pe 21 martie. Peskov a mai afirmat că pauza din negocierile Ucraina-SUA-Rusia s-ar putea încheia după sincronizarea agendelor, „în primul rând” a celei americane, în timp ce în spațiul public au apărut și speculații potrivit cărora președintele SUA, Donald Trump, și-ar fi mutat atenția către Iran. [...]
Franța ar urma să trimită Ucrainei sute de vehicule blindate și rachete , potrivit NEXTA , care indică o nouă tranșă de sprijin militar pentru Kiev. În materialul publicat de NEXTA, informația este prezentată la nivel de anunț, fără detalii operaționale despre calendarul livrărilor, tipurile exacte de vehicule sau rachete ori valoarea pachetului. Pentru Ucraina, o astfel de livrare ar conta atât pe termen scurt, prin completarea stocurilor și susținerea capacității de apărare, cât și pe termen mediu, prin diversificarea surselor de echipamente și muniții în condițiile unui război de uzură. Din perspectiva Franței și a partenerilor europeni, transferul se înscrie în efortul de menținere a sprijinului militar pentru Ucraina, în paralel cu dezbaterile privind ritmul producției de armament și capacitatea industriei de apărare de a susține livrări repetate. NEXTA nu oferă, în textul disponibil, informații despre pașii următori (de exemplu, aprobări, contracte sau rute logistice), astfel că rămâne de urmărit dacă autoritățile franceze vor publica detalii suplimentare despre conținutul și termenele acestui pachet. [...]
Viktor Orban susține că UE și Ucraina încearcă să-i schimbe guvernul la alegerile parlamentare din 12 aprilie, potrivit Antena 3 CNN . Declarațiile au fost făcute sâmbătă, la Budapesta, într-un discurs adresat liderilor și activiștilor ultraconservatori reuniți la Conferința de Acțiune Politică Conservatoare (CPAC), eveniment organizat pentru a cincea oară în capitala Ungariei. Orban a legat acuzațiile de un tablou mai larg despre starea democrației în Uniunea Europeană, invocând presiuni politice și intervenții în procese electorale naționale. În discurs, premierul ungar a susținut că Bruxelles-ul și Kievul ar cere „deschis” instalarea la Budapesta a unui executiv favorabil lor și a atacat rolul Comisiei Europene, pe care a acuzat-o că nu mai acționează ca „gardian al tratatelor”. „Democraţia europeană este pe moarte pentru că economia sa nu are succes, din cauza cenzurii politice şi pentru că se amestecă deschis în alegerile naţionale”, a declarat Orban. Conform relatării, CPAC a reunit 667 de participanți din 51 de țări, între invitați fiind președintele Argentinei, Javier Milei, și liderul partidului spaniol de extremă dreapta Vox, Santiago Abascal. Orban i-a elogiat pe ambii, afirmând despre Milei că ar fi dovedit că „bunul simț” este cheia succesului, iar despre Argentina că ar fi devenit „un bastion al forțelor de dreapta”. Înaintea discursului lui Orban, președintele SUA, Donald Trump, a transmis un mesaj video de susținere pentru premierul ungar la scrutinul din 12 aprilie. Articolul mai arată că Orban, aflat la putere din 2010, își concentrează campania pe presupuse interferențe din partea Ucrainei și îl acuză pe președintele Volodimir Zelenski că a împiedicat reluarea traficului de petrol rusesc prin conducta Drujba, afectată de atacurile Moscovei. Pe plan intern, sondajele citate în material indică riscul unei înfrângeri pentru Fidesz, partidul lui Orban, în fața rivalului său, conservatorul Peter Magyar , liderul partidului Tisza. În același context, este menționată evaluarea Freedom House, care consideră Ungaria o țară „parțial liberă”, nu o democrație deplină, după 16 ani de guvernare Orban și schimbări legislative și constituționale adoptate de majoritatea sa. [...]
Viktor Orban le cere statelor UE să împrumute direct Ucraina 90 de miliarde de euro , în loc ca finanțarea să fie acordată printr-un mecanism comun al Uniunii, potrivit Economica.net . Declarațiile au fost făcute la finalul unui summit european, în contextul în care premierul ungar nu a renunțat la veto-ul său față de noul pachet de asistență financiară pentru Ucraina. Orban a susținut că Uniunea nu ar trebui să fie folosită pentru finanțarea conflictelor din afara blocului comunitar și a acuzat liderii europeni că încearcă să „mascheze” costurile politice interne ale sprijinului pentru Kiev. „Uniunea Europeană nu a fost creată pentru a finanţa războaiele ţărilor terţe”, a remarcat Orban în declaraţii acordate presei la finalul unui summit european. În timp ce Bruxelles-ul și capitalele europene caută soluții pentru a ocoli veto-ul Ungariei, Orban a indicat ca alternativă acordarea împrumutului de 90 de miliarde de euro direct de către state, nu prin UE. El a afirmat că un împrumut comun ar avea rolul de a ascunde față de cetățeni faptul că banii provin, în ultimă instanță, din resursele statelor membre. Contextul disputei include și oprirea livrărilor de petrol rusesc către Ungaria și Slovacia prin conducta Drujba, de la 27 ianuarie, după ce Ucraina a indicat că întreruperea a fost cauzată de un atac cu drone al Rusiei. Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a spus că reparațiile necesită timp, însă Orban și premierul slovac Robert Fico acuză Kievul că tergiversează lucrările ca formă de presiune, pe fondul refuzului lor de a susține Ucraina și, în cazul lui Orban, al opoziției față de aderarea Ucrainei la UE. Ajutorul blocat de Budapesta este descris ca un împrumut finanțat prin emiterea de datorie comună și garantat de bugetul UE, adică de statele membre. Conform mecanismului menționat, Ucraina ar urma să ramburseze împrumutul doar dacă Rusia ar plăti eventuale „reparații de război”; în caz contrar, nota de plată ar reveni statelor UE, cu excepția Ungariei, Republicii Cehe și Slovaciei, care au refuzat să participe la mecanismul de garantare. Comisia Europeană ar fi cerut Ucrainei să repare conducta și i-a oferit sprijin financiar pentru lucrări, dar nu este precizat când va fi repusă în funcțiune și nici ce decizie vor lua liderii europeni pentru deblocarea fondurilor, una dintre opțiuni fiind așteptarea alegerilor din Ungaria din 12 aprilie. [...]
Un raport intern al SVR ar fi propus înscenarea unei tentative de asasinat asupra lui Viktor Orban , potrivit HotNews.ro , care citează o analiză a The Washington Post bazată pe un document obținut și autentificat de un serviciu european de informații. Scenariul ar fi fost discutat în contextul alegerilor parlamentare din Ungaria, programate pentru 12 aprilie. Documentul descrie o strategie denumită „the Gamechanger”, prezentată ca o modalitate de a „modifica fundamental” campania electorală, prin mutarea dezbaterii din zona temelor socio-economice într-una dominată de emoție, cu accent pe securitatea statului, stabilitate și apărarea sistemului politic. Raportul ar fi fost pregătit pentru unitatea SVR responsabilă de operațiuni de influență politică, cunoscută ca Directoratul MS sau Departamentul „Măsuri Active”. Viktor Orban și partidul său, Fidesz, s-ar afla în majoritatea sondajelor în urma lui Peter Magyar, fost apropiat al guvernului devenit principalul opozant, și a formațiunii acestuia, Tisza. În raportul atribuit SVR sunt incluse și evaluări despre starea de spirit din Ungaria, ofițerii ruși susținând că „majoritatea (52,3%) este nemulțumită” de situația din țară, inclusiv în mediul rural. Materialul mai arată că, deși nu au existat atacuri fizice asupra lui Orban, simpla propunere de a înscena o tentativă de asasinat indică miza pe care Moscova ar vedea-o în alegerile din Ungaria, pe fondul dificultăților economice și al scumpirilor la energie. În același timp, textul notează că și alte puteri externe ar putea încerca să influențeze contextul politic: secretarul de stat american Marco Rubio a fost la Budapesta în februarie și și-a exprimat public susținerea pentru Orban, iar ministrul ungar de externe a declarat vineri că vicepreședintele SUA, JD Vance, ar urma să viziteze țara. Nu este limpede până la ce nivel în guvernul rus ar fi circulat raportul SVR. Purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov , a respins întrebările The Washington Post, calificând documentul drept „încă un exemplu de dezinformare”, iar SVR a refuzat să comenteze. Nici purtătorul de cuvânt al lui Viktor Orban, Zoltan Kovacs, nu a răspuns solicitărilor de comentarii privind raportul și presupusul amestec al Rusiei în alegeri. [...]
Aproximativ 250.000 de cehi au protestat împotriva Guvernului Babis , potrivit Reuters , la un miting organizat pe câmpia Letna din Praga, unde participanții au fluturat steaguri ale Cehiei și ale Uniunii Europene. Manifestația a fost convocată pe fondul nemulțumirilor față de direcția politică a executivului condus de Andrej Babis și față de o propunere de lege care ar introduce reguli mai stricte pentru organizațiile neguvernamentale (ONG). Participanții au început să se adune cu câteva ore înainte de începerea mitingului, iar organizatorii au estimat prezența la circa 250.000 de persoane. „Sunt aici pentru că îmi pasă de viitorul ţării mele. Mă supără faptul că actualul guvern încearcă să manipuleze mass-media liberă şi independentă, iar libertatea şi democraţia sunt esenţiale”, a spus Tomas Chaloupka, un tânăr în vârstă de 22 de ani. Andrej Babis (71 de ani) și partidul său populist de dreapta ANO au revenit la putere în decembrie 2025, după patru ani în opoziție, conducând un guvern format din partide de dreapta și de extremă dreapta. Organizatorii protestului, Milion Chvilek („Un milion de momente pentru democraţie”), au avertizat că Babis ar putea împinge Cehia pe o traiectorie similară cu cea a Slovaciei conduse de Robert Fico sau a Ungariei conduse de Viktor Orban, țări aflate în conflict cu UE pe tema statului de drept. Nemulțumirile vizează, între altele, reducerea cheltuielilor pentru apărare și planurile de modificare a finanțării televiziunii publice, despre care opozanții spun că ar putea afecta independența acesteia. În plus, Guvernul ar urmări să reglementeze mai strict activitatea ONG-urilor, obligându-le să se înscrie într-un registru special în cazul unor contacte sau finanțări cu entități străine, un tip de legislație asociat inițial cu Rusia și adoptat ulterior și în alte state. În context, publicația amintește că un protest similar, organizat în februarie în sprijinul președintelui Petr Pavel , care a intrat în conflict cu Guvernul Babis pe tema numirilor ministeriale și a cheltuielilor pentru apărare, a adunat până la 90.000 de persoane. Totodată, Katerina Safarikova, editorialistă pentru site-ul de știri Seznam Zpravy, a avertizat că ONG-urile vizate de propunerea de lege ar putea fi expuse presiunilor administrative dacă autoritățile ar decide acest lucru. [...]
