Știri
Știri din categoria Externe
Escaladarea retoricii nucleare a Rusiei, dublată de exerciții militare ample în Baltica, crește riscul de incident pe flancul estic al NATO, într-un context în care Moscova acuză Occidentul că „împinge” Ucraina spre atacuri cu drone, potrivit Profit.
Presa rusă de stat a promovat o narațiune despre „panică și haos” în statele baltice, folosind comentatori occidentali precum Alexander Mercouris și Scott Ritter pentru a susține ideea că Occidentul ar fi depășit o „ultimă linie roșie”. În paralel, Rusia a anunțat exerciții ale forțelor nucleare, cu submarine purtătoare de rachete balistice, aviație strategică și trupe de rachete.
RIA Novosti a prezentat incidente din Letonia, Lituania și Estonia ca parte a unei escaladări provocate de Ucraina și tolerate de state NATO. Conform relatării ruse, drone ucrainene ar fi intrat de mai multe ori, de la sfârșitul lunii martie, în spațiul aerian al statelor baltice, iar Moscova ar fi transmis un „avertisment special” acestor țări.
Într-unul dintre episoadele invocate, un avion românesc F-16 aflat în misiune NATO de poliție aeriană ar fi doborât o dronă ucraineană deasupra Estoniei (detalii în Profit). Relatări occidentale au confirmat incidentul, dar au indicat o explicație diferită: oficiali baltici au spus că dronele ar fi fost deviate de bruiaj electronic rusesc, iar Polonia a cerut Ucrainei mai multă precizie în folosirea dronelor pentru a evita încălcarea spațiului aerian al aliaților.
Pe acest fond, Rusia a introdus explicit tema nucleară în discurs. Scott Ritter, citat de RIA, a spus că Occidentul trebuie să asculte avertismentele Moscovei și a cerut să nu se uite că Rusia deține arme nucleare. Publicația notează că formularea nu este o amenințare directă de atac nuclear, dar funcționează ca presiune: acuzația este că statele occidentale permit Ucrainei să lovească Rusia, iar avertismentul este că Moscova poate răspunde când consideră necesar.
Mesajul este întărit de exercițiile anunțate de Ministerul rus al Apărării pentru perioada 19–21 mai, la care participă:
Rusia a anunțat peste 64.000 de militari, peste 200 de lansatoare de rachete, peste 140 de aeronave, 73 de nave de suprafață și 13 submarine, inclusiv submarine strategice. Exercițiile includ pregătirea și folosirea forțelor nucleare „în cazul unei agresiuni”, potrivit relatărilor bazate pe comunicatul Ministerului rus al Apărării.
Separat, Reuters a relatat că Rusia a livrat muniții nucleare către facilități de depozitare din Belarus, în cadrul unui exercițiu nuclear comun ruso-belarus. Exercițiul implică sisteme Iskander-M, capabile să transporte focoase convenționale sau nucleare, cu rază de acțiune de până la 500 de kilometri.
În același timp, Kremlinul a reacționat dur la declarații ale ministrului lituanian de Externe, Kęstutis Budrys, privind capacitatea NATO de a pătrunde în regiunea Kaliningrad, exclava rusă dintre Lituania și Polonia, calificându-le drept aproape „nebunești”.
În Ucraina, SBU și forțele de apărare desfășoară măsuri de securitate sporite în regiunile nordice, la ordinul conducerii de la Kiev, în zonele de frontieră cu Rusia și Belarus, ca descurajare împotriva unor posibile acțiuni agresive, sabotaj, infiltrări, spionaj sau atacuri teroriste.
Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a declarat că amenințările Rusiei împotriva statelor baltice sunt „complet inacceptabile” și că Europa va reacționa „cu unitate și fermitate”.
„Amenințările publice ale Rusiei împotriva statelor baltice sunt complet inacceptabile.”
„Să nu existe nicio îndoială. O amenințare împotriva unui stat membru este o amenințare împotriva întregii noastre Uniuni.”
„Rusia și Belarus poartă responsabilitatea directă pentru dronele care pun în pericol viețile și securitatea oamenilor de pe flancul nostru estic.”
„Europa va răspunde cu unitate și fermitate. Vom continua să întărim securitatea flancului nostru estic printr-o apărare colectivă solidă și pregătire la fiecare nivel.”
Recomandate
Rusia ridică miza descurajării militare în regiune după ce Vladimir Putin a anunțat că exercițiile nucleare comune cu Belarus vor include lansări de rachete balistice și de croazieră, pe fondul tensiunilor în creștere cu state europene, potrivit Mediafax . Putin a făcut declarațiile joi, în timp ce urmărea testele prin legătură video, alături de președintele Belarusului, Aleksandr Lukașenko . În același context, liderul rus a reluat ideea că „triada nucleară” a Rusiei trebuie să funcționeze ca garanție a suveranității Rusiei și a Belarusului. Ce presupun exercițiile anunțate Conform informațiilor din articol, exercițiile comune vor include: lansări de rachete balistice; lansări de rachete de croazieră. Moscova prezintă aceste exerciții drept parte a pregătirii strategice a forțelor nucleare, într-o perioadă descrisă ca fiind de confruntare geopolitică intensă. Contextul regional: tensiuni cu state europene Anunțul vine în condițiile în care tensiunile dintre Rusia și mai multe state europene se amplifică, cu o mențiune specială pentru țările baltice, pe fondul continuării războiului din Ucraina. Din informațiile disponibile în sursă nu reiese un calendar detaliat al exercițiilor sau amploarea exactă a acestora, dincolo de includerea lansărilor de rachete balistice și de croazieră. [...]
Lituania ridică miza pe flancul estic al NATO, acuzând că Rusia „împinge” deliberat drone ucrainene în spațiul aerian baltic , un tip de incident care poate forța costuri operaționale suplimentare și o postură de alertă mai frecventă pentru apărarea aeriană aliată, potrivit Mediafax . Ministrul de externe lituanian, Kęstutis Budrys , susține că Rusia redirecționează intenționat drone ucrainene către spațiul aerian al statelor baltice „pentru a crea haos”, în paralel cu „campanii de denigrare” împotriva Lituaniei, Letoniei și Estoniei. Declarațiile au fost publicate pe platforma X și sunt atribuite de Mediafax agenției Ukrinform. „Rusia redirecționează în mod deliberat dronele ucrainene în spațiul aerian baltic, în timp ce desfășoară campanii de denigrare împotriva Lituaniei, Letoniei și Estoniei.” Ce înseamnă pentru operațiunile NATO în regiune În același context, Budrys afirmă că scopul ar fi „distragerea atenției” de la pierderile suferite de armata rusă în urma atacurilor ucrainene și descrie situația drept o încercare de „a semăna haos”. „Acesta este un act clar de disperare, o încercare de a semăna haos și de a distrage atenția de la simpla realitate că Ucraina dă lovituri serioase mașinii militare a Rusiei.” Mesajul său către Kremlin include și o referire directă la postura de apărare colectivă a Alianței. „NATO este unit. Suntem gata să apărăm fiecare centimetru din teritoriul aliat – în aer, pe uscat și pe mare.” Incidentul invocat: dronă doborâtă după intrarea în spațiul aerian al Estoniei Reacția oficialului lituanian vine după ce ministrul estonian al Apărării, Hanno Pevkur , a anunțat că o dronă a intrat în spațiul aerian al Estoniei și a fost ulterior doborâtă de un avion românesc F-16. Potrivit oficialului estonian, drona ar fi fost „cel mai probabil” de origine ucraineană și se îndrepta spre ținte aflate pe teritoriul Rusiei. Autoritățile din Estonia – inclusiv Forțele Aeriene și Poliția de Securitate – urmează să stabilească exact circumstanțele incidentului. Separat, purtătorul de cuvânt al diplomației ucrainene, Heorhii Tykhyi, a declarat că Ucraina și-a cerut scuze Estoniei pentru incidentul „neintenționat”, despre care Kievul spune că a fost provocat de sistemele rusești de război electronic (tehnologii folosite pentru a bruia sau perturba echipamente și semnale). [...]
Ucraina își întărește apărarea la granița cu Belarus și pregătește presiune diplomatică suplimentară asupra Minskului, pe fondul unor informații despre posibile operațiuni ofensive rusești din nord, potrivit Digi24 . Președintele ucrainean Volodimir Zelenski avertizează că Belarusul va suporta „consecințe semnificative” dacă se lasă atras în războiul Rusiei. Zelenski a transmis că a analizat informații de „intelligence” privind planurile Rusiei pentru o ofensivă dinspre zona de frontieră cu Belarus și a anunțat consolidarea pozițiilor armatei ucrainene de-a lungul axei Cernihiv–Kiev. Mesajul a fost publicat miercuri, după o întâlnire cu staff-ul său, la care au participat și comandanți militari. În același timp, liderul de la Kiev spune că a cerut Ministerului de Externe ucrainean să pregătească măsuri suplimentare de presiune diplomatică asupra Belarusului. „Sincer vorbind, m-am săturat de faptul că există întotdeauna o amenințare la adresa Ucrainei, că rușii, la un moment dat, ar putea atrage Belarusul în extinderea războiului. Trebuie să înțeleagă că vor fi consecințe pentru ei și vor fi semnificative.” De ce contează: risc de extindere a frontului în nord Potrivit lui Zelenski, Rusia ar încerca de câteva săptămâni să atragă Belarusul în război. El a afirmat, la sfârșitul săptămânii trecute, că Moscova ar dori să avanseze de pe teritoriul Belarusului spre direcția Cernihiv–Kiev sau chiar să atace una dintre țările NATO vecine cu Belarus, invocând rapoarte ale serviciilor de informații, fără a oferi detalii. Belarus este considerat cel mai apropiat aliat al Rusiei, iar în februarie 2022 armata rusă a lansat invazia în Ucraina inclusiv de pe teritoriul belarus, avansând spre Kiev. Context: semnale de mobilizare în Rusia și decizii politice așteptate Zelenski a mai spus că dispune de informații despre pregătiri pentru noi măsuri de mobilizare în Rusia, menționând un ordin de mărime de circa 100.000 de persoane, fără să prezinte dovezi. În evaluarea sa, în prezent nu ar exista posibilitatea unei „mobilizări mascate” în Rusia, ceea ce ar face probabile noi decizii politice. În același context, el a făcut trimitere la decizii recente legate de Republica Moldova, fără ca materialul să detalieze ce măsuri ar urma să fie luate de Moscova în continuare. [...]
Washingtonul pune sub semnul întrebării utilitatea NATO pentru SUA după ce Spania ar fi refuzat să lase administrația Trump să folosească baze militare spaniole într-un scenariu de război SUA–Israel împotriva Iranului, potrivit Digi24 . Mesajul, transmis de secretarul de stat Marco Rubio , indică o presiune politică în creștere asupra aliaților europeni, cu potențiale efecte asupra cooperării operaționale în interiorul Alianței. Rubio a legat direct valoarea NATO pentru SUA de accesul la infrastructură militară în Europa, care ar permite Washingtonului „să-și proiecteze puterea” în situații de urgență, inclusiv în Orientul Mijlociu. „Știu de ce NATO este bun pentru Europa, dar de ce este NATO bun pentru America? Pentru că ne oferă baze în regiune care ne permit să ne proiectăm puterea în cazul unei situații de urgență în Orientul Mijlociu sau în altă parte.” În acest context, șeful diplomației americane a invocat cazul Spaniei, despre care a spus că a refuzat utilizarea bazelor sale militare de către SUA. Rubio a sugerat că un astfel de refuz lovește în logica participării americane la NATO, dacă beneficiul principal pentru Washington este tocmai accesul la aceste facilități. „Deci, dacă acesta este motivul principal pentru care faci parte din NATO și apoi ai țări precum Spania care ne refuză utilizarea acestor baze, atunci de ce mai faci parte din NATO? Este o întrebare foarte justă.” „Foarte dezamăgit” de reacția aliaților Rubio a mai afirmat că președintele SUA a fost „foarte dezamăgit” de modul în care țările NATO au răspuns „efortului de război” al SUA. În materialul Digi24, această evaluare este prezentată ca parte a unei frustrări mai largi a Washingtonului față de Alianță, în contextul conflictului cu Iranul. Ce urmează: fereastră scurtă pentru o soluție negociată Pe linia diplomatică, Rubio a spus că oficiali pakistanezi urmau să se deplaseze joi la Teheran și și-a exprimat speranța că demersul va ajuta negocierile pentru un acord privind conflictul din Iran. El a indicat că „preferința” președintelui este un „acord bun”, dar a avertizat că există și „alte opțiuni”, fără să le detalieze. „Există câteva semne bune, dar… nu vreau să fiu nici prea optimist, așa că să vedem ce se va întâmpla în următoarele câteva zile.” [...]
Președintele Cehiei cere accelerarea reînarmării europene , avertizând că „pacea în Europa nu mai poate fi considerată o stare de fapt implicită”, potrivit Digi24 . Mesajul lui Petr Pavel , fost general NATO , pune presiune pe guvernele europene să trateze apărarea ca prioritate imediată, într-un context de securitate pe care îl descrie drept tot mai volatil. Pavel a spus că Europa trebuie să își consolideze „urgent” capacitatea de apărare și să fie pregătită să acționeze independent atunci când situația o cere. În logica sa, miza nu este ideea că Europa ar fi „singură”, ci că trebuie să fie suficient de puternică pentru a se susține singură, la nevoie. De ce contează: apărarea devine o urgență politică și bugetară Avertismentul vine cu o concluzie practică: statele europene ar trebui să folosească „toate instrumentele disponibile” pentru a se poziționa cât mai bine în fața provocărilor de securitate. În termeni de politici publice, o astfel de abordare se traduce, de regulă, în decizii accelerate privind investițiile în apărare, achizițiile militare și capacitatea industrială aferentă. Mesajul-cheie: timpul nu lucrează în favoarea Europei În declarațiile citate, liderul ceh insistă asupra ideii că protejarea păcii presupune acțiune activă, nu inerție. „Pacea în Europa nu mai poate fi considerată o stare de fapt implicită.” „Istoria nu va aștepta pur și simplu ca Europa să fie pregătită.” „Trebuie să acționăm rapid.” [...]
Rusia ridică miza în dosarul Transnistriei, avertizând că va răspunde „prompt” la orice incident care ar viza cetățeni ruși din regiune , într-un mesaj ce poate amplifica riscurile de securitate la granița estică a UE și poate complica eforturile Chișinăului de reintegrare a teritoriului separatist, potrivit G4Media . Purtătoarea de cuvânt a Ministerului de Externe al Rusiei, Maria Zaharova , a declarat joi că „orice agresiune” împotriva cetățenilor ruși care locuiesc în regiunea transnistreană din Republica Moldova va primi „un răspuns prompt și adecvat” și că Federația Rusă este pregătită să folosească „toate mijloacele necesare” pentru a le asigura securitatea, afirmații făcute într-un briefing. „Orice agresiune împotriva compatrioţilor noştri care locuiesc în Transnistria va primi un răspuns prompt şi adecvat. Federaţia Rusă este pregătită să utilizeze toate mijloacele necesare pentru a le asigura securitatea.” Legătura cu decretul lui Putin privind cetățenia Declarațiile vin în contextul unui decret semnat recent de președintele rus Vladimir Putin , care vizează facilitarea acordării cetățeniei ruse locuitorilor din regiunea transnistreană. Zaharova a susținut că măsura ar fi fost luată ca răspuns la solicitările populației din regiune și la „presiunile” exercitate de Republica Moldova și Ucraina asupra Tiraspolului. Reacția Chișinăului: „tactici de presiune” În reacție la decret, președinta Republicii Moldova, Maia Sandu, a sugerat că măsura ar face parte din tacticile Rusiei de a exercita presiuni în contextul eforturilor Chișinăului de reintegrare a Transnistriei, regiune susținută de Moscova, unde sunt desfășurate trupe rusești încă de la destrămarea Uniunii Sovietice. Sandu a mai afirmat că Moscova ar avea, probabil, „nevoie de mai mulți oameni pe care să-i trimită la războiul din Ucraina”. Informațiile sunt relatate de deschide.md, citat de Agerpres, conform articolului. [...]
