Știri
Știri din categoria Externe

Escaladarea retoricii nucleare a Rusiei, dublată de exerciții militare ample în Baltica, crește riscul de incident pe flancul estic al NATO, într-un context în care Moscova acuză Occidentul că „împinge” Ucraina spre atacuri cu drone, potrivit Profit.
Presa rusă de stat a promovat o narațiune despre „panică și haos” în statele baltice, folosind comentatori occidentali precum Alexander Mercouris și Scott Ritter pentru a susține ideea că Occidentul ar fi depășit o „ultimă linie roșie”. În paralel, Rusia a anunțat exerciții ale forțelor nucleare, cu submarine purtătoare de rachete balistice, aviație strategică și trupe de rachete.
RIA Novosti a prezentat incidente din Letonia, Lituania și Estonia ca parte a unei escaladări provocate de Ucraina și tolerate de state NATO. Conform relatării ruse, drone ucrainene ar fi intrat de mai multe ori, de la sfârșitul lunii martie, în spațiul aerian al statelor baltice, iar Moscova ar fi transmis un „avertisment special” acestor țări.
Într-unul dintre episoadele invocate, un avion românesc F-16 aflat în misiune NATO de poliție aeriană ar fi doborât o dronă ucraineană deasupra Estoniei (detalii în Profit). Relatări occidentale au confirmat incidentul, dar au indicat o explicație diferită: oficiali baltici au spus că dronele ar fi fost deviate de bruiaj electronic rusesc, iar Polonia a cerut Ucrainei mai multă precizie în folosirea dronelor pentru a evita încălcarea spațiului aerian al aliaților.
Pe acest fond, Rusia a introdus explicit tema nucleară în discurs. Scott Ritter, citat de RIA, a spus că Occidentul trebuie să asculte avertismentele Moscovei și a cerut să nu se uite că Rusia deține arme nucleare. Publicația notează că formularea nu este o amenințare directă de atac nuclear, dar funcționează ca presiune: acuzația este că statele occidentale permit Ucrainei să lovească Rusia, iar avertismentul este că Moscova poate răspunde când consideră necesar.
Mesajul este întărit de exercițiile anunțate de Ministerul rus al Apărării pentru perioada 19–21 mai, la care participă:
Rusia a anunțat peste 64.000 de militari, peste 200 de lansatoare de rachete, peste 140 de aeronave, 73 de nave de suprafață și 13 submarine, inclusiv submarine strategice. Exercițiile includ pregătirea și folosirea forțelor nucleare „în cazul unei agresiuni”, potrivit relatărilor bazate pe comunicatul Ministerului rus al Apărării.
Separat, Reuters a relatat că Rusia a livrat muniții nucleare către facilități de depozitare din Belarus, în cadrul unui exercițiu nuclear comun ruso-belarus. Exercițiul implică sisteme Iskander-M, capabile să transporte focoase convenționale sau nucleare, cu rază de acțiune de până la 500 de kilometri.
În același timp, Kremlinul a reacționat dur la declarații ale ministrului lituanian de Externe, Kęstutis Budrys, privind capacitatea NATO de a pătrunde în regiunea Kaliningrad, exclava rusă dintre Lituania și Polonia, calificându-le drept aproape „nebunești”.
În Ucraina, SBU și forțele de apărare desfășoară măsuri de securitate sporite în regiunile nordice, la ordinul conducerii de la Kiev, în zonele de frontieră cu Rusia și Belarus, ca descurajare împotriva unor posibile acțiuni agresive, sabotaj, infiltrări, spionaj sau atacuri teroriste.
Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a declarat că amenințările Rusiei împotriva statelor baltice sunt „complet inacceptabile” și că Europa va reacționa „cu unitate și fermitate”.
„Amenințările publice ale Rusiei împotriva statelor baltice sunt complet inacceptabile.”
„Să nu existe nicio îndoială. O amenințare împotriva unui stat membru este o amenințare împotriva întregii noastre Uniuni.”
„Rusia și Belarus poartă responsabilitatea directă pentru dronele care pun în pericol viețile și securitatea oamenilor de pe flancul nostru estic.”
„Europa va răspunde cu unitate și fermitate. Vom continua să întărim securitatea flancului nostru estic printr-o apărare colectivă solidă și pregătire la fiecare nivel.”
Recomandate

Rusia a suspendat transportul maritim în Marea Azov , după o serie de atacuri cu drone ucrainene care au vizat zeci de nave într-un interval de câteva zile, potrivit Mediafax . Miza imediată este operațională și economică: blocarea unui coridor folosit de Moscova pentru exporturi, inclusiv produse petroliere. În mai puțin de o săptămână, 90 de nave ar fi fost vizate de drone ucrainene, potrivit The Guardian, citat de publicație. Șeful forțelor de drone ale Ucrainei, Robert Brovdi , a spus că unitățile sale au atacat peste noapte 10 petroliere și patru feriboturi, precum și o rafinărie de petrol din orașul Syzran. El a mai menționat atacuri asupra unor substații electrice din Crimeea ocupată. „Umilința tehnologică a imperiului [rus] continuă. Acesta va cădea din cauza Crimeei.” Brovdi a susținut, totodată, că „flota din umbră” a Moscovei – folosită pentru transportul de produse petroliere sancționate – „se micșorează considerabil” și că nu mai poate folosi strâmtoarea Kerci , care leagă Marea Azov de Marea Neagră. De ce contează: un coridor de export devine nefuncțional Marea Azov este prezentată ca o cale navigabilă vitală, cu importanță economică și militară pentru Rusia, utilizată pentru transportul de petrol, cereale și alte produse (inclusiv oțel) către piețele internaționale. Separat, Rusia a suspendat vineri transportul maritim prin canalul Don-Azov, potrivit Reuters, citat de Mediafax. Canalul face legătura cu o rețea fluvială rusească și cu Marea Caspică, iar în material se arată că ruta de export prin Kerci și strâmtoarea Bosfor din Turcia este „practic închisă”. Efecte invocate: inclusiv asupra transporturilor militare și a cerealelor Fostul ministru al apărării al Ucrainei, Andriy Zagorodnyuk, a declarat că Kremlinul a pierdut controlul asupra unui coridor maritim „critic”. El a afirmat că blocada a afectat atât nave militare, cât și nave care transportau cereale „furate din sudul ocupat al Ucrainei”, care ar fi trecut prin porturile Berdiansk și Mariupol. „Marea Caspică nu are nicio legătură cu oceanele lumii. S-a transformat într-un lac. Toate produsele sale – agricole, îngrășăminte, orice – trec prin acest canal și râu.” [...]

Rusia își intensifică atacurile asupra infrastructurii portuare ucrainene de la Marea Neagră, cu potențial de a perturba fluxurile logistice din regiune , după ce a lovit pentru a doua zi consecutiv porturile Odesa și Cernomorsk, potrivit Euronews , care citează Ministerul rus al Apărării via Agerpres . Ministerul rus susține că, în cursul nopții, armata a lansat „atacuri combinate” cu rachete de „înaltă precizie” și „rază lungă de acțiune”, precum și drone. Țintele ar fi inclus infrastructura portuară folosită pentru descărcarea și depozitarea încărcăturilor militare, a combustibililor și lubrifianților, dar și nave care ar fi transportat astfel de încărcături către porturile ucrainene. Ce obiective spune Moscova că a vizat în Odesa și Cernomorsk Conform comunicatului citat, în Odesa ar fi fost lovit și centrul logistic al companiei de transport Odtrans, aflat în port. În Cernomorsk, Rusia afirmă că ar fi distrus instalațiile unui centru de transbordare utilizat pentru descărcarea și depozitarea mărfurilor militare, precum și depozite de combustibil și lubrifianți. Ce distrugeri revendică Rusia Autoritățile militare ruse susțin că, în urma atacurilor, ar fi fost distruse: două nave cargo; un feribot folosit de armata ucraineană; o ambarcațiune de patrulare a Marinei militare ucrainene. Context: a doua zi de atacuri asupra porturilor Publicația notează că, sâmbătă, Rusia a anunțat atacuri și asupra porturilor Odesa, Cernomorsk și Izmail, unde ar fi fost avariate centre logistice, debarcadere, depozite de combustibil și stații de pompare. Informațiile prezentate provin din comunicatul Ministerului rus al Apărării, citat de Agerpres, iar articolul nu menționează confirmări independente ale pagubelor sau ale țintelor. [...]

Escaladarea atacurilor asupra Kievului crește presiunea pe apărarea antiaeriană și pe lanțul de aprovizionare cu interceptoare , într-un moment în care producția locală de rachete pentru sistemele Patriot rămâne, deocamdată, la nivel de intenție, potrivit G4Media . Primarul Kievului, Vitali Kliciko , a declarat că recentele bombardamente rusești cu rachete balistice asupra capitalei Ucrainei au reprezentat cea mai gravă serie de atacuri de la începutul invaziei ruse, în februarie 2022. Afirmațiile au fost făcute într-un interviu pentru publicația germană Bild și sunt citate de agenția dpa, preluată de Yahoo News. În evaluarea edilului, intensificarea loviturilor aeriene ar indica o nouă etapă a conflictului și o escaladare a campaniei militare a Moscovei împotriva Ucrainei. Ce s-a întâmplat în ultima săptămână Kliciko susține că, în ultima săptămână, forțele ruse au lansat trei atacuri aeriene de amploare asupra Kievului, folosind o combinație de: drone, rachete de croazieră, rachete balistice. În urma bombardamentelor, „zeci de persoane” au murit, iar „peste 100” au fost rănite, conform declarațiilor citate. De asemenea, mai multe clădiri rezidențiale au fost avariate sau distruse. De ce contează: apărarea antiaeriană și dependența de Patriot Primarul Kievului leagă intensificarea atacurilor și de evoluțiile de pe front, unde armata ucraineană „ar fi reușit” să pună o presiune tot mai mare pe forțele ruse — formulare care indică o evaluare, nu o confirmare independentă în material. „Atacurile cu rachete balistice sunt mai puternice ca niciodată. Putin se află sub o presiune uriașă și pare că încearcă să lovească Kievul înainte de venirea iernii.” Kliciko a cerut sprijin suplimentar din partea aliaților occidentali, în special pentru apărarea antiaeriană, subliniind că interceptarea rachetelor balistice depinde în mare măsură de sisteme precum Patriot. Planul SUA pentru producție locală: încă sunt necunoscute cheile proiectului La summitul NATO de la Ankara, președintele american Donald Trump a anunțat intenția SUA de a acorda Ucrainei o licență pentru producția locală de rachete destinate sistemelor Patriot. Totuși, Trump a admis că detalii importante privind implementarea rămân neclare. Potrivit acestuia, companiile Raytheon și Lockheed Martin nu ar fi fost încă informate oficial, iar finanțarea și calendarul producției sunt încă în discuție. În plus, experți din domeniu avertizează că dezvoltarea unei capacități industriale pentru fabricarea acestor rachete necesită investiții semnificative și poate dura mai mulți ani până la operaționalizare. [...]

Atacurile revendicate de Iran în statele din Golf au început să atingă infrastructură energetică și puncte de frontieră, crescând riscul de întreruperi operaționale și de escaladare regională , potrivit TVR Info , care sintetizează informații atribuite inclusiv The Guardian, AFP și Reuters. Teheranul, prin Corpul Gărzilor Revoluționare Islamice, a susținut că a lovit ținte asociate prezenței americane în mai multe țări: un centru de comandă și control și hangare pentru drone în Iordania, o stație radar americană în Kuweit, platforme de suport și realimentare pentru portavioane americane în Oman, precum și un centru de mentenanță a avioanelor și o instalație de comandă în Qatar. Kuweit: puncte de frontieră și o platformă petrolieră offshore, vizate în atac Ministerul Apărării din Kuweit a anunțat că trei puncte de trecere a frontierei din nordul țării și o platformă petrolieră offshore au fost atacate într-un nou schimb de lovituri între Iran și SUA, incident soldat cu rănirea unei persoane și pagube materiale, conform AFP și Reuters. Ministerul nu a precizat originea atacului asupra punctelor de frontieră, dar a spus că platforma aparținând Kuwait Oil Company a fost vizată de „o dronă ostilă”. Qatar: răniți după interceptări, iar Doha invocă dreptul de a răspunde În Qatar, Ministerul de Interne a anunțat că trei persoane, inclusiv un copil, au fost rănite de șrapnel după ce apărarea aeriană a interceptat atacuri. Autoritățile au precizat că răniții primesc îngrijiri medicale și nu au raportat decese. Ministerul de Externe qatarez a transmis că își „rezervă dreptul deplin de a răspunde” în conformitate cu dreptul internațional și a calificat ofensiva Teheranului drept o „încălcare flagrantă” a suveranității regionale, susținând că Iranul este „pe deplin responsabil” pentru atacuri și consecințele lor. Alertă extinsă în regiune: EAU, Bahrain, Iordania și Oman Emiratele Arabe Unite au anunțat că au detectat amenințări cu rachete în afara „granițelor” și că monitorizarea se desfășoară „non-stop”. În Bahrain, Ministerul de Interne a comunicat că au fost declanșate sirenele și populația a fost îndemnată să meargă către cel mai apropiat loc sigur, în timp ce forțele armate sunt la „cel mai înalt nivel de pregătire”. În Iordania, Ministerul Comunicațiilor a spus că trei rachete iraniene au căzut pe teritoriul țării, provocând pagube materiale minore, fără victime. În Oman, agenția de știri statală a relatat despre atacuri cu drone în nord-est, în zona strâmtorii Ormuz . Implicația economică imediată: risc operațional pentru energie și transport Din informațiile prezentate, elementul cu potențial economic direct este lovirea unei platforme petroliere offshore în Kuweit și activarea alertelor în proximitatea strâmtorii Ormuz, un punct critic pentru transportul regional. TVR Info nu oferă date despre impactul asupra producției sau exporturilor, astfel că amploarea efectelor economice rămâne, deocamdată, neclară. Recomandări de securitate: SUA își avertizează cetățenii în Oman Ambasada SUA în Oman le-a recomandat cetățenilor americani aflați în Duqm și în guvernoratul Musandam să rămână la adăpost „din cauza activităților recente”, îndemnându-i să stea departe de ferestre și menționând că autoritățile americane monitorizează situația și pot oferi informații despre opțiuni de plecare din regiune. Evoluția depinde de ritmul și țintele următoarelor lovituri, dar faptul că sunt raportate atacuri asupra unor puncte de frontieră și asupra unei platforme petroliere indică o presiune în creștere asupra funcționării infrastructurii și asupra climatului de securitate din statele din Golf. [...]

Atacul cu drone asupra regiunii Moscova a provocat victime și a testat apărarea antiaeriană , după ce autoritățile ruse au raportat trei morți și cinci răniți în urma loviturilor din timpul nopții, potrivit HotNews , care citează France Presse. Guvernatorul regiunii Moscova, Andrei Vorobiev , a transmis pe Telegram că, în localitatea Pionersky din Istra, trei persoane au fost ucise și alte trei rănite după prăbușirea unei drone. În Solnechnogorsk, alte două persoane au fost rănite după ce o dronă a lovit un bloc de apartamente. Vorobiev a mai afirmat că 81 de drone au fost doborâte în regiune pe parcursul nopții, ceea ce indică o operațiune de amploare și o presiune crescută asupra sistemelor de apărare din proximitatea capitalei ruse. Extinderea atacurilor și ținte industriale în sud-vestul Rusiei Separat, în sud-vestul Rusiei, guvernatorul regiunii Stavropol , Vladimir Vladimirov, a anunțat un „atac inamic” care a provocat un incendiu într-o zonă industrială din satul Viazniki (districtul Shpakovsky), fără ca autoritățile să raporteze victime până la momentul comunicării. În același context, canalul de știri Exilenova Plus de pe Telegram a susținut că un depozit petrolier al Lukoil-Yugnefteprodukt a luat foc după ce ar fi fost vizat de un atac. Informația privind depozitul este atribuită acestui canal și nu este confirmată în material printr-o sursă oficială. De ce contează: presiune pe infrastructura de hidrocarburi Potrivit informațiilor din articol, Ucraina și-a intensificat recent atacurile asupra Rusiei, vizând în special infrastructura de hidrocarburi, cu scopul de a reduce capacitatea Moscovei de a-și finanța efortul de război. În paralel, Rusia continuă loviturile zilnice asupra Ucrainei, în condițiile în care conflictul nu a ajuns la o soluție diplomatică. [...]

Israelul fixează alegerile parlamentare pe 27 octombrie, iar incertitudinea politică riscă să prelungească presiunea asupra economiei și mediului de afaceri , într-un context în care sondajele indică probleme pentru coaliția premierului Benjamin Netanyahu , dar și lipsa unei alternative de guvernare cu majoritate clară, potrivit Mediafax . Decizia anunțată de coaliția condusă de Netanyahu pune capăt speculațiilor privind alegeri anticipate, după ce Parlamentul israelian (Knesset) a votat în luna mai dizolvarea legislativului. Șeful coaliției guvernamentale, Ofir Katz, a spus într-o comisie parlamentară că va fi respectată data prevăzută de lege, iar votul va avea loc pe 27 octombrie. De ce contează: risc de blocaj politic într-un moment sensibil Scrutinul va fi primul la nivel național după atacul Hamas din 7 octombrie 2023 și conflictele militare care au urmat în Fâșia Gaza, Liban și Iran, notează Reuters, citată de Mediafax. În acest cadru, campania electorală este așteptată să fie dominată de consecințele războaielor recente și de percepția publică asupra conducerii actualului executiv, inclusiv asupra efectelor asupra securității și economiei. Ce arată sondajele și unde e vulnerabilitatea coaliției Cele mai recente sondaje de opinie indică faptul că actuala coaliție, formată din partide naționaliste și religioase, ar putea pierde majoritatea parlamentară. În același timp, opoziția nu are, în acest moment, o formulă clară pentru a forma un nou guvern. Analiștii politici citați de Mediafax consideră că situația se poate schimba până la alegeri, în funcție de evoluțiile regionale și de contextul de securitate, ceea ce menține rezultatul deschis. Context: Netanyahu intră în cursă după un șoc de securitate Netanyahu, descris ca cel mai longeviv prim-ministru din istoria Israelului, a revenit la putere în 2022, conducând cel mai de dreapta guvern din istoria recentă a țării. Imaginea sa de lider puternic pe securitate a fost afectată de atacul surpriză al Hamas din 7 octombrie 2023, considerat unul dintre cele mai grave eșecuri de securitate din istoria statului israelian. În plus, sondaje realizate în ultimele luni indică nemulțumiri legate de modul în care guvernul a gestionat conflictul cu Iranul și consecințele acestuia asupra securității și economiei. Ce urmează Alegerile din 27 octombrie sunt prezentate ca decisive pentru direcția politică și de securitate a Israelului, într-un sistem în care guvernele ajung rar să își ducă mandatul complet de patru ani, pe fondul alianțelor fragile. În lipsa unei majorități clare conturate în sondaje, scenariul negocierilor post-electorale și al unor noi alianțe rămâne o variabilă majoră pentru stabilitatea guvernării după vot. [...]