Știri
Știri din categoria Externe
Escaladarea retoricii nucleare a Rusiei, dublată de exerciții militare ample în Baltica, crește riscul de incident pe flancul estic al NATO, într-un context în care Moscova acuză Occidentul că „împinge” Ucraina spre atacuri cu drone, potrivit Profit.
Presa rusă de stat a promovat o narațiune despre „panică și haos” în statele baltice, folosind comentatori occidentali precum Alexander Mercouris și Scott Ritter pentru a susține ideea că Occidentul ar fi depășit o „ultimă linie roșie”. În paralel, Rusia a anunțat exerciții ale forțelor nucleare, cu submarine purtătoare de rachete balistice, aviație strategică și trupe de rachete.
RIA Novosti a prezentat incidente din Letonia, Lituania și Estonia ca parte a unei escaladări provocate de Ucraina și tolerate de state NATO. Conform relatării ruse, drone ucrainene ar fi intrat de mai multe ori, de la sfârșitul lunii martie, în spațiul aerian al statelor baltice, iar Moscova ar fi transmis un „avertisment special” acestor țări.
Într-unul dintre episoadele invocate, un avion românesc F-16 aflat în misiune NATO de poliție aeriană ar fi doborât o dronă ucraineană deasupra Estoniei (detalii în Profit). Relatări occidentale au confirmat incidentul, dar au indicat o explicație diferită: oficiali baltici au spus că dronele ar fi fost deviate de bruiaj electronic rusesc, iar Polonia a cerut Ucrainei mai multă precizie în folosirea dronelor pentru a evita încălcarea spațiului aerian al aliaților.
Pe acest fond, Rusia a introdus explicit tema nucleară în discurs. Scott Ritter, citat de RIA, a spus că Occidentul trebuie să asculte avertismentele Moscovei și a cerut să nu se uite că Rusia deține arme nucleare. Publicația notează că formularea nu este o amenințare directă de atac nuclear, dar funcționează ca presiune: acuzația este că statele occidentale permit Ucrainei să lovească Rusia, iar avertismentul este că Moscova poate răspunde când consideră necesar.
Mesajul este întărit de exercițiile anunțate de Ministerul rus al Apărării pentru perioada 19–21 mai, la care participă:
Rusia a anunțat peste 64.000 de militari, peste 200 de lansatoare de rachete, peste 140 de aeronave, 73 de nave de suprafață și 13 submarine, inclusiv submarine strategice. Exercițiile includ pregătirea și folosirea forțelor nucleare „în cazul unei agresiuni”, potrivit relatărilor bazate pe comunicatul Ministerului rus al Apărării.
Separat, Reuters a relatat că Rusia a livrat muniții nucleare către facilități de depozitare din Belarus, în cadrul unui exercițiu nuclear comun ruso-belarus. Exercițiul implică sisteme Iskander-M, capabile să transporte focoase convenționale sau nucleare, cu rază de acțiune de până la 500 de kilometri.
În același timp, Kremlinul a reacționat dur la declarații ale ministrului lituanian de Externe, Kęstutis Budrys, privind capacitatea NATO de a pătrunde în regiunea Kaliningrad, exclava rusă dintre Lituania și Polonia, calificându-le drept aproape „nebunești”.
În Ucraina, SBU și forțele de apărare desfășoară măsuri de securitate sporite în regiunile nordice, la ordinul conducerii de la Kiev, în zonele de frontieră cu Rusia și Belarus, ca descurajare împotriva unor posibile acțiuni agresive, sabotaj, infiltrări, spionaj sau atacuri teroriste.
Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a declarat că amenințările Rusiei împotriva statelor baltice sunt „complet inacceptabile” și că Europa va reacționa „cu unitate și fermitate”.
„Amenințările publice ale Rusiei împotriva statelor baltice sunt complet inacceptabile.”
„Să nu existe nicio îndoială. O amenințare împotriva unui stat membru este o amenințare împotriva întregii noastre Uniuni.”
„Rusia și Belarus poartă responsabilitatea directă pentru dronele care pun în pericol viețile și securitatea oamenilor de pe flancul nostru estic.”
„Europa va răspunde cu unitate și fermitate. Vom continua să întărim securitatea flancului nostru estic printr-o apărare colectivă solidă și pregătire la fiecare nivel.”
Recomandate
Atacurile asupra aeroporturilor din zona Kievului riscă să complice logistica vizitei emisariilor americani , după ce președintele ucrainean Volodimir Zelenski a acuzat Rusia că a lovit infrastructura aeronautică înaintea deplasării la Kiev a doi trimiși ai președintelui SUA, potrivit G4Media . Zelenski a declarat că Rusia a atacat aeroporturi din Ucraina, în capitala Kiev și în orașul apropiat Borîspil, înaintea vizitei așteptate duminică a celor doi emisari americani. Informația este relatată de Reuters și AFP și transmisă de Agerpres, conform aceleiași surse. În context, președintele ucrainean a amintit că spațiul aerian al Ucrainei este închis de la invazia Rusiei din februarie 2022 , însă oficialii ucraineni ar fi discutat posibilitatea ca negociatorii de pace americani, Steve Witkoff și Jared Kushner, să folosească un avion pentru această vizită. „Evident, aceste atacuri rusești asupra aeroporturilor sunt o reacție la discuțiile și pregătirile pentru posibilitatea ca partea americană să folosească un avion pentru a călători în Ucraina și a ateriza pe aeroportul Kiev sau pe aeroportul Borîspil”, a apreciat Zelenski pe Telegram. „(Drone) Shahed ruso-iraniene ca răspuns la diplomația americană”, a adăugat el. Vizite la Moscova și Kiev, pe fondul negocierilor blocate Potrivit lui Zelenski, cei doi trimiși speciali ai președintelui SUA, Donald Trump, Steven Witkoff și Jared Kushner, ar urma să viziteze Moscova și apoi Kievul duminică, într-o încercare „aparentă” de reluare a negocierilor pentru încheierea războiului. Nu au fost făcute publice detalii despre conținutul întâlnirilor. Totuși, un oficial american a declarat vineri pentru CNN că Witkoff și Kushner intenționează să facă presiuni pentru găsirea unei soluții diplomatice care să pună capăt războiului din Ucraina. [...]
Ursula von der Leyen merge în Groenlanda pe 6–7 septembrie, iar UE pregătește semnarea unei declarații comune și inaugurarea unui proiect de conectivitate prin satelit , într-un demers care întărește poziționarea Bruxelles-ului în Arctica, pe fondul interesului strategic tot mai mare pentru regiune, potrivit Agerpres . Vizita are ca obiectiv „avansarea relațiilor dintre Groenlanda și UE” și discutarea unor teme legate de „importanța strategică în creștere a Arcticii”, conform unui comunicat al Comisiei Europene citat în material. În discuții ar urma să fie abordate „principalele provocări și oportunități” pentru Groenlanda și regiunea arctică, precum și „inițiative concrete” pentru consolidarea cooperării bilaterale. Ce se întâmplă în cele două zile: satelit, declarație comună, întâlniri politice În program sunt incluse întâlniri cu premierul Groenlandei, Jens-Frederik Nielsen , cu prim-ministrul Danemarcei, Mette Frederiksen, și cu premierul Insulelor Feroe, Beinir Johannesen. Potrivit informațiilor transmise, agenda include: duminică, o vizită de pe o navă la calota de gheață a Groenlandei, împreună cu Nielsen și Frederiksen; luni, inaugurarea unui proiect modernizat de conectivitate prin satelit pentru Groenlanda, la instalațiile companiei locale de poștă și telecomunicații Tussass; semnarea unei declarații comune între UE și guvernele Groenlandei și Danemarcei privind aprofundarea relațiilor. Von der Leyen va fi însoțită de comisarul european pentru parteneriate internaționale, Jozef Síkela, și de consilierul special pentru relațiile UE–Arctica, Jyrki Katainen. De ce contează: Arctica intră în revizuirea de politică a UE, pe fond geopolitic tensionat Comisia Europeană amintește că UE „își revizuiește politica pentru Arctica” pentru a fi pregătită să răspundă evoluțiilor actuale și viitoare. În acest context, vizita are loc la un an și jumătate după ce președintele american Donald Trump și-a reiterat intenția de a anexa Groenlanda, invocând motive de securitate națională și presupuse amenințări din partea Rusiei și Chinei, într-o zonă descrisă ca strategică și bogată în resurse minerale, inclusiv pământuri rare. Groenlanda este teritoriu autonom în cadrul Regatului Danemarcei, care păstrează atribuții precum politica externă, apărarea și securitatea, iar insula nu face parte din Uniunea Europeană. În același registru arctic, materialul notează că vizita survine la o săptămână după ce Islanda a respins prin referendum reluarea negocierilor de aderare la UE. [...]
Lovirea sediului SBU din centrul Kievului ridică riscul de perturbări operaționale în aparatul de securitate ucrainean , după ce o dronă de atac rusească a vizat vineri clădirea principală a Serviciului de Securitate al Ucrainei , potrivit Agerpres , care citează relatări Reuters și AFP. Atacul a fost anunțat de președintele ucrainean Volodimir Zelenski , care a precizat că drona a lovit sediul SBU, instituție-cheie în arhitectura de securitate a Ucrainei. Din informațiile disponibile în materialul Agerpres, nu sunt oferite detalii suplimentare despre amploarea pagubelor, eventuale victime sau consecințe imediate asupra funcționării instituției. [...]
Rusia își apără loviturile lângă România și atacă public poziția Bucureștiului în NATO potrivit Mediafax , după ce ambasadorul Vladimir Lipaev a fost convocat la Ministerul Afacerilor Externe. Miza imediată pentru România este de securitate și de politică externă: Moscova încearcă să normalizeze atacuri asupra infrastructurii de la Dunăre, în imediata vecinătate a teritoriului românesc, și să mute discuția de la riscurile generate de Rusia către „amenințarea” NATO. Ambasada Federației Ruse la București a reacționat într-un ton agresiv la convocare, respingând acuzațiile ridicate de partea română și reluând tezele Moscovei despre războiul din Ucraina. În comunicatul transmis după întâlnire, reprezentanța rusă încearcă inclusiv să justifice atacul asupra punctului de frontieră Orlivka, aflat chiar în dreptul României, susținând că obiectivele folosite de Ucraina pentru operațiuni sau tranzit militar sunt „ținte legitime”. Atacul de la Orlivka și efectele din proximitatea României Ambasada susține că Vladimir Lipaev a respins protestul României și a afirmat: „Orice obiective folosite de Ucraina pentru desfășurarea acțiunilor de luptă și pentru tranzitul militar, inclusiv cele mascate drept obiective civile, au fost și rămân ținte legitime pentru Forțele Armate ale Federației Ruse”. Atacul a avut loc în noaptea de 31 august spre 1 septembrie, când Rusia a lovit din nou regiunea Odesa și infrastructura din apropierea Dunării. Punctul de frontieră Orlivka, situat în imediata apropiere a teritoriului României, a fost avariat, iar activitatea a fost suspendată temporar. Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a susținut că obiectivul a fost lovit în mod deliberat. În aceeași noapte, sistemele radar românești au detectat ținte aeriene în apropierea frontierei, iar două aeronave F-18 spaniole aflate în misiune NATO au fost ridicate de la sol. Populația din nord-estul județului Tulcea a primit mesaje RO-Alert. Ministerul Apărării a precizat ulterior că nu au fost identificate pătrunderi în spațiul aerian național. Convocarea la MAE și mesajul politic al Moscovei Ambasadorul rus a fost convocat pe 3 septembrie la MAE, unde autoritățile române au ridicat problema implicării Rusiei în incidentul cu dronă de la aeroportul Leipzig/Halle , dar și a atacurilor rusești asupra unor obiective civile din Ucraina. În comunicat, Ambasada Rusiei îl acuză pe Volodimir Zelenski că s-ar fi transformat într-un „terorist internațional” și susține că liderul de la Kiev ar încerca să provoace extinderea conflictului în Europa. Totodată, reprezentanța diplomatică afirmă că sprijinul militar, tehnic, logistic și diplomatic acordat Ucrainei de statele occidentale ar echivala cu o formă de „complicitate” la presupusele crime ale Kievului. În final, mesajul se extinde către politica externă a României: Lipaev susține că amenințarea la adresa securității României „nu vine din partea Rusiei”, ci din ceea ce numește politica „aripii agresive” a conducerii NATO și a Bruxelles-ului. Contextul Leipzig/Halle: acuzații de „acțiuni hibride” Convocarea a avut loc și pe fondul cazului de la aeroportul Leipzig/Halle, unde Germania a atribuit Rusiei responsabilitatea pentru o tentativă de atac cu dronă. Autoritățile germane investighează descoperirea unei drone dotate cu explozibil și detonator în apropierea aeroportului, descris ca un nod cargo european folosit inclusiv pentru transporturi legate de NATO și Ucraina. România s-a alăturat reacției mai multor state europene. Ministrul de Externe, Oana Țoiu, a transmis că România nu va tolera acțiunile hibride atribuite Rusiei și că Bucureștiul va acționa coordonat cu aliații săi. Moscova neagă implicarea în incidentul din Germania, la fel cum respinge constant acuzațiile occidentale privind operațiuni de sabotaj, atacuri cibernetice și alte acțiuni hibride pe teritoriul statelor europene. [...]
Lavrov leagă creșterea cheltuielilor militare în NATO de presiuni pe nivelul de trai , susținând că Alianța și UE își „prelungesc” existența prin noi pretexte, potrivit HotNews , care citează declarații făcute la Forumul Economic de la Vladivostok. Ministrul rus de externe, Serghei Lavrov , a afirmat că NATO „nu va mai rezista mult timp” și că încercarea de a găsi motive pentru prelungirea existenței alianței „nu poate continua mult timp”. În același registru, el a susținut că Uniunea Europeană „și-a pierdut avantajele” și „s-a transformat într-un bloc militar anti-rus, deschis agresiv”, care ar servi drept sprijin pentru NATO. Argumentul economic invocat: costul reînarmării În intervenția sa, Lavrov a pus accent pe efectele bugetare ale majorării cheltuielilor militare, sugerând că acestea se traduc în costuri sociale pentru populație. „E vorba de sume uriaşe, atunci când cheltuielile militare cresc, în urma deciziilor luate, de la 2% la 5% din buget sau din PIB – nu contează, desigur, acest lucru se reflectă asupra nivelului de trai cotidian din aceste ţări”, a spus Lavrov. Contextul invocat: de la Afganistan la „limitarea Chinei” Lavrov a dat ca exemplu intervenția din Afganistan după atentatele din New York din septembrie 2001, despre care a spus că s-a încheiat „fără glorie”. El a mai afirmat că ulterior ar fi urmat o „renaștere” a unor viziuni „rusofobe” și că NATO ar încerca acum să-și extindă influența spre Asia de Sud-Est și Nord-Est, sub sloganul „limitării Chinei”, menționând și amplificarea problemei Taiwanului. Declarațiile sunt prezentate de HotNews ca relatate de agenția rusă TASS și preluate „conform News.ro”. [...]
Semnalul de „pace” transmis de Vladimir Putin rămâne condiționat de o negociere directă Rusia–Ucraina , fără a indica pași concreți sau un calendar, potrivit HotNews , care citează Reuters. Declarația a fost făcută joi, în cadrul unui forum economic organizat în Extremul Orient al Rusiei , unde președintele rus a spus că vede o posibilitate de a ajunge la un acord care să pună capăt războiului din Ucraina. „Există o șansă? În opinia mea, da, există.” În același context, Putin a susținut că soluția trebuie să vină de la „țările implicate în conflict – Rusia și Ucraina”, formulare care indică o poziționare pe linia negocierilor bilaterale, fără a detalia rolul altor actori internaționali sau condițiile unui eventual acord. Din perspectiva impactului, mesajul contează mai ales ca semnal politic către piețe și parteneri externi, însă, pe baza informațiilor din material, nu rezultă elemente operaționale (inițiere de discuții, propuneri, concesii) care să schimbe imediat evaluarea riscului geopolitic asociat conflictului. [...]
