Știri
Știri din categoria Externe
Viktor Orban denunță o presupusă interceptare a convorbirilor lui Peter Szijjarto, după informații potrivit cărora ministrul ungar de externe l-ar fi sunat pe Serghei Lavrov din pauzele reuniunilor UE. Reacția vine după un articol din Washington Post, citat de AFP, care a descris acuzații formulate de foști și actuali oficiali europeni din zona de securitate.
Orban a susținut, într-un mesaj pe Facebook, că „ascultarea convorbirilor unui membru al guvernului este un atac grav împotriva Ungariei” și a spus că a cerut Ministerului Justiției de la Budapesta să investigheze suspiciunile.
În același timp, articolul Washington Post, publicat sâmbătă, nu ar fi menționat explicit existența unei interceptări a convorbirilor lui Szijjarto, notează Antena 3 CNN. Acuzațiile ar fi fost construite pe declarații ale mai multor oficiali europeni, potrivit cărora șeful diplomației ungare l-ar fi contactat frecvent pe Lavrov pentru a-i transmite, „în direct”, ce se discută în cadrul Consiliului Uniunii Europene.
„Teorii absurde ale conspirației”, a spus Peter Szijjarto, care a adăugat că a fost șocat că „unul sau mai multe servicii de informații străine au recurs la o supraveghere cu cooperarea activă a unui jurnalist ungar”.
Reacții au venit și din Polonia și din opoziția ungară. Premierul polonez Donald Tusk a comentat că „n-ar trebui să se mire nimeni. Bănuiam de multă vreme” și a explicat că acesta este unul dintre motivele pentru care intervine doar când este strict necesar. Separat, liderul opoziției ungare, Peter Magyar, a afirmat că situația ar putea echivala cu înaltă trădare, susținând că, „conform informațiilor actuale”, Szijjarto ar colabora cu rușii și ar trăda interesele Ungariei și ale UE.
Recomandate
Iranul își intensifică mobilizarea internă pe fondul unei noi escaladări cu SUA , cu manifestații aproape zilnice în Teheran și puncte publice unde civilii sunt instruiți să folosească arme, potrivit G4Media . Mișcările vin într-un context de tensiuni crescute după noi amenințări lansate de Donald Trump și pe fondul blocării negocierilor de pace. În capitala iraniană, mii de oameni participă seară de seară la manifestații organizate de autorități, prezentate ca demonstrații de „mobilizare națională”, relatează CNN, citat de Mediafax. În zona Tajrish Square, participanții scandează „Moarte Americii”, afișează steaguri iraniene, iar comercianții vând șepci și simboluri naționale. O tânără citată de CNN spune că este pregătită „să-și sacrifice viața” pentru țară. Instruire cu arme în spații publice și propagandă la televiziunea de stat Potrivit relatărilor citate, în mai multe piețe din Teheran au apărut standuri unde oamenii primesc lecții de bază despre utilizarea armelor automate. La un punct din Vanak Square, o femeie îmbrăcată în chador era învățată să demonteze și să reasambleze o pușcă AK-47 de un instructor mascat în uniformă militară; în apropiere, o fetiță se juca cu un Kalașnikov descărcat. Televiziunea de stat amplifică mesajul de mobilizare: un prezentator de la Ofogh TV a tras în tavanul studioului în timpul unei demonstrații televizate, după instrucțiuni primite de la un membru mascat al Gardienilor Revoluției Islamice. O altă prezentatoare, Mobina Nasiri, a apărut în direct ținând o armă automată și a spus că a primit-o de la participanții la mitingurile din Teheran. Factorul Trump și riscul de escaladare regională Tensiunile s-au accentuat după un mesaj publicat de Donald Trump pe platforma Truth Social, în care a avertizat Iranul că „timpul se scurge” și că, dacă nu acționează rapid, „nu va mai rămâne nimic din ei”. Mesajul este plasat, în relatarea citată, pe fondul blocării negocierilor de pace și al temerilor privind reluarea confruntărilor directe între Iran, SUA și Israel. Societatea, între mobilizare și oboseala de război În paralel cu discursul oficial, apar și voci care cer evitarea unei noi escaladări. Într-un parc din apropierea Muzeului Cinematografiei din Teheran, localnici intervievați de CNN spun că își doresc o viață normală și stabilitate; un tânăr afirmă: „Nu vrem război”, iar o profesoară universitară vorbește despre dorința de a trăi într-o „țară normală” în care copiii să aibă un viitor. Pe fondul zvonurilor despre posibile lovituri americano-israeliene și al eșecului negocierilor diplomatice, relatarea indică un sentiment că războiul „nu s-a încheiat cu adevărat”, iar populația este prinsă între patriotism, teamă și dorința de a evita un nou conflict. [...]
Războiul SUA–Israel cu Iranul a generat deja costuri de peste 25 mld. dolari (aprox. 115 mld. lei) pentru companii , iar nota de plată continuă să crească, potrivit unei analize Reuters . Impactul se vede în scumpiri, întreruperi de aprovizionare și ajustări operaționale, cu Europa și Asia printre cele mai expuse la șocul petrolului. Analiza se bazează pe declarații corporative făcute de companii listate în SUA, Europa și Asia de la începutul conflictului, iar concluzia centrală este că blocada Iranului asupra Strâmtorii Hormuz – un punct critic pentru transportul energiei – a împins prețul petrolului peste 100 de dolari/baril, cu peste 50% mai mult decât înainte de război. Consecința imediată: costuri mai mari la energie și transport, rute comerciale afectate și presiune pe lanțurile de aprovizionare. Cum se transmite șocul în economie: costuri, aprovizionare, prețuri Cel puțin 279 de companii au indicat războiul drept motiv pentru măsuri defensive menite să limiteze pierderile, arată analiza. Printre acțiunile menționate se numără: majorări de prețuri și reduceri de producție; suspendarea dividendelor sau a răscumpărărilor de acțiuni; trimiterea angajaților în șomaj tehnic; suprataxe de combustibil (în special în transporturi); solicitarea de sprijin guvernamental de urgență. În paralel, închiderea sau blocarea rutelor prin Hormuz a crescut costurile de transport și a redus disponibilitatea unor materii prime și inputuri industriale, inclusiv îngrășăminte, heliu, aluminiu și polietilenă (un tip de plastic folosit pe scară largă). Cine plătește cel mai mult: aviația în frunte, dar efectul se extinde Companiile aeriene reprezintă cea mai mare parte a costurilor cuantificate, cu aproape 15 miliarde de dolari (aprox. 69 mld. lei), pe fondul scumpirii puternice a combustibilului de aviație, despre care Reuters notează că aproape s-a dublat. Pe măsură ce blocajul persistă, tot mai multe companii din alte sectoare avertizează asupra efectelor. Exemplele de impact financiar invocate în analiză includ: Toyota, care a avertizat asupra unei lovituri de 4,3 miliarde de dolari (aprox. 20 mld. lei); Procter & Gamble , care a estimat un impact negativ de 1 miliard de dolari (aprox. 4,6 mld. lei) asupra profitului după taxe. În Europa, unde costurile energiei erau deja ridicate, ponderea companiilor afectate este mai mare, iar aproape o treime dintre firmele din eșantion provin din Asia, reflectând dependența acestor regiuni de petrolul și produsele energetice din Orientul Mijlociu. De ce efectul în profituri poate întârzia: „lovitura reală” încă nu se vede complet Reuters notează că profiturile corporative au rămas solide în primul trimestru, iar analiștii spun că o parte din impact încă nu s-a reflectat în rezultatele raportate. Totuși, estimările pentru marjele de profit din trimestrul al doilea au început să fie reduse în mai multe segmente, pe măsură ce costurile cresc, iar capacitatea companiilor de a transfera scumpirile către clienți se diminuează. Whirlpool a oferit un exemplu de deteriorare rapidă a perspectivelor, după ce și-a înjumătățit prognoza pentru întregul an și și-a suspendat dividendul. CEO-ul Marc Bitzer a spus: „Consumatorii amână înlocuirea produselor și preferă să le repare.” În aceeași logică, McDonald’s a indicat că se așteaptă la o inflație mai mare a costurilor pe termen lung din cauza perturbărilor continue din lanțurile de aprovizionare, iar CEO-ul Chris Kempczinski a legat presiunea asupra cererii de prețurile ridicate la combustibil: „Prețurile ridicate la benzină sunt problema principală pe care o vedem acum.” Context: un șoc comparabil, ca ordin de mărime, cu alte episoade recente Pentru a pune în perspectivă amploarea, Reuters compară costurile actuale cu cele generate de tarifele impuse de președintele SUA Donald Trump în 2025: până în octombrie anul trecut, sute de companii semnalaseră peste 35 de miliarde de dolari costuri asociate acelor tarife. În cazul războiului cu Iranul, analiza sugerează că presiunea se poate accentua în trimestrele următoare, pe măsură ce expiră protecțiile din contracte de acoperire (hedging – instrumente financiare folosite pentru a reduce riscul de preț) și devine mai dificilă transferarea costurilor către consumatori, într-un context de încredere fragilă a acestora. [...]
Coliziunea în zbor a două avioane de vânătoare la un show aviatic din Idaho a declanșat izolarea zonei și o anchetă oficială , potrivit news.ro , care citează informații comunicate de la fața locului și imagini apărute pe rețelele sociale. Accidentul a avut loc duminică, în timpul show-ului aviatic Gunfighter Skies , în apropierea bazei aeriene Mountain Home din statul Idaho. Un purtător de cuvânt a precizat că impactul s-a produs la o distanță de 3,2 kilometri de baza Forțelor Aeriene ale SUA. Baza aeriană Mountain Home, situată la aproximativ 80 de kilometri sud de Boise, a anunțat pe rețelele de socializare că zona a fost izolată. Autoritățile au trimis echipe de intervenție, iar cazul este investigat. „Echipele de intervenţie de urgenţă se află la faţa locului, se desfăşoară o anchetă, iar mai multe detalii vor fi făcute publice pe măsură ce vor fi disponibile”, a declarat purtătorul de cuvânt. Imagini video distribuite online arată patru parașute deschizându-se în timp ce aeronavele se prăbușeau după coliziune. Organizatorii spectacolului aerian au transmis că cei patru membri ai echipajului s-au catapultat în siguranță. [...]
Atacurile nocturne cu drone și rachete asupra Odessei și Dnipro au rănit 11 persoane , un nou episod care menține presiunea asupra infrastructurii urbane și a unui coridor logistic-cheie la Marea Neagră, potrivit HotNews , care citează Reuters. În Odesa , port important pentru exporturile Ucrainei la Marea Neagră, dronele au lovit clădiri de locuit, o școală și o grădiniță, a transmis pe Telegram Serhiy Lysak, șeful administrației militare locale. Conform acestuia, au fost răniți un băiat de 11 ani și un bărbat de 59 de ani. Separat, Rusia a atacat cu rachete orașul Dnipro, în sud-estul Ucrainei, rănind nouă persoane, inclusiv un băiat de 10 ani, potrivit guvernatorului regional Oleksandr Hanzha, citat de Reuters. Pe teritoriul Rusiei, autoritățile regionale au anunțat că drone au fost doborâte în cursul nopții în regiunea Rostov, inclusiv în orașul-port Taganrog, la Marea Azov, potrivit guvernatorului Yuri Slyusar. În același context al intensificării atacurilor cu drone, oficiali ruși au declarat că cel puțin patru persoane au murit după ce Ucraina a lansat, în noaptea de sâmbătă, cel mai mare atac cu drone asupra Moscovei din ultimul an; trei dintre decese ar fi fost în regiunea Moscovei, mai notează Reuters. [...]
Declarațiile lui Netanyahu sugerează o extindere a controlului militar israelian în Gaza peste parametrii armistițiului , într-un semnal cu potențial de a complica implementarea acordului și de a prelungi incertitudinea operațională din zonă, potrivit G4Media , care citează AFP, informație preluată de Agerpres. Premierul Benjamin Netanyahu a afirmat că Israelul este „foarte aproape” de a-și atinge unul dintre obiectivele declarate după atacurile din 7 octombrie 2023: uciderea tuturor celor responsabili de organizarea acestora. Declarația a fost făcută duminică, în ședința săptămânală de cabinet, potrivit comunicatului biroului său de presă. În acest context, armata israeliană a anunțat sâmbătă moartea lui Ezzedine al-Haddad , comandant al aripii armate a Hamas, ucis vineri într-un atac aerian țintit în Gaza. „Am promis că fiecare arhitect al masacrului şi al luării de ostatici va fi eliminat până la ultimul, şi suntem foarte aproape de a finaliza această misiune.” Controlul asupra teritoriului și semnalul pentru armistițiu Netanyahu a mai spus că forțele israeliene controlează în prezent 60% din teritoriul Fâșiei Gaza. Potrivit articolului, această afirmație indică faptul că armata și-a extins prezența operațională, pe fondul unor relatări recente din presă despre avansul trupelor spre o nouă așa-numită „linie portocalie”. În același timp, termenii armistițiului mediat de SUA între Israel și Hamas, intrat în vigoare din 10 octombrie, prevedeau retragerea forțelor israeliene pe o „linie galbenă” în Gaza, lăsând palestinienilor controlul asupra a peste 50% din teritoriu. Context: ținte eliminate după 7 octombrie G4Media notează că, de la atacul din 7 octombrie 2023, armata israeliană i-a ucis pe: Yahya Sinwar, liderul Hamas din Gaza, considerat principalul „creier” al atacului; Mohammed Deif, șeful aripii armate a Hamas, descris ca un alt arhitect cheie al atacului. Netanyahu a susținut, totodată, că Israelul „știe exact” care este misiunea sa și că obiectivul este ca Gaza „să nu mai reprezinte niciodată o amenințare” pentru Israel. În material nu sunt oferite detalii suplimentare despre pașii următori sau despre o reacție a Hamas la aceste declarații. [...]
Kremlinul încearcă să influențeze cine negociază cu Rusia din partea UE , salutând public discuțiile din Europa despre reluarea dialogului, dar indicând explicit că nu o vrea pe șefa diplomației europene în rol de negociator, potrivit HotNews . Dmitri Peskov, purtătorul de cuvânt al președintelui rus, a declarat într-un interviu pentru jurnalistul Pavel Zarubin că Moscova vede în Europa o „discuție animată” despre posibilitatea reluării dialogului cu Rusia și că această schimbare de mentalitate – ideea că „la un moment dat va trebui să vorbim cu rușii” – este „un lucru bun”, conform agenției ruse de stat TASS. În același timp, Peskov a sugerat că Rusia nu își dorește ca Kaja Kallas , șefa diplomației UE, să fie cea care negociază. Oficialul rus a afirmat că „este în interesul ei” să nu fie negociator și a invocat o declarație anterioară a lui Vladimir Putin, potrivit căreia, „în principiu, ar putea fi oricine care nu a reușit să spună o mulțime de lucruri rele”. Disputa privind „interlocutorul” și miza pentru UE Contextul este legat de discuțiile din spațiul european despre eventuale contacte cu Moscova. După ce Financial Times a scris că liderii UE se pregătesc pentru posibile discuții cu Rusia, Putin a fost întrebat dacă este dispus să vorbească cu europenii și l-a indicat pe fostul cancelar german Gerhard Schröder drept interlocutor preferat, citat de AFP și Reuters. Kaja Kallas a respins categoric această variantă, într-o declarație citată de Euronews , argumentând că nu ar fi „înțelept” ca Rusia să poată numi negociatorul UE și susținând că Schröder a fost „practic un lobbyist de nivel înalt pentru companii de stat rusești”. Ea a adăugat că Putin l-ar prefera pe Schröder pentru că astfel „ar sta practic de ambele părți ale mesei”. Ce urmează Din informațiile prezentate nu rezultă o decizie a UE privind desemnarea unui negociator sau un calendar pentru reluarea dialogului. Mesajele publice ale Kremlinului indică însă o încercare de a seta condiții politice privind persoanele acceptabile la masa negocierilor, într-un moment în care în Europa se discută tot mai des despre oportunitatea unor contacte cu Moscova. [...]
