Știri
Știri din categoria Externe
Președintele Cehiei cere accelerarea reînarmării europene, avertizând că „pacea în Europa nu mai poate fi considerată o stare de fapt implicită”, potrivit Digi24. Mesajul lui Petr Pavel, fost general NATO, pune presiune pe guvernele europene să trateze apărarea ca prioritate imediată, într-un context de securitate pe care îl descrie drept tot mai volatil.
Pavel a spus că Europa trebuie să își consolideze „urgent” capacitatea de apărare și să fie pregătită să acționeze independent atunci când situația o cere. În logica sa, miza nu este ideea că Europa ar fi „singură”, ci că trebuie să fie suficient de puternică pentru a se susține singură, la nevoie.
Avertismentul vine cu o concluzie practică: statele europene ar trebui să folosească „toate instrumentele disponibile” pentru a se poziționa cât mai bine în fața provocărilor de securitate. În termeni de politici publice, o astfel de abordare se traduce, de regulă, în decizii accelerate privind investițiile în apărare, achizițiile militare și capacitatea industrială aferentă.
În declarațiile citate, liderul ceh insistă asupra ideii că protejarea păcii presupune acțiune activă, nu inerție.
„Pacea în Europa nu mai poate fi considerată o stare de fapt implicită.”
„Istoria nu va aștepta pur și simplu ca Europa să fie pregătită.”
„Trebuie să acționăm rapid.”
Recomandate
Volodimir Zelenski încearcă să obțină sisteme suplimentare de apărare aeriană și acorduri pentru drone la summitul NATO de la Ankara , mizând pe întâlniri bilaterale și pe discuții cu industria de apărare pentru a accelera livrările și, posibil, producția sub licență, potrivit Kyiv Post . Președintele Ucrainei a ajuns marți în capitala Turciei pentru summitul NATO din 7-8 iulie. Imagini cu sosirea sa la aeroportul din Ankara au fost publicate inițial de presa turcă și apoi confirmate de delegația ucraineană. Ulterior, Zelenski a publicat pe Telegram un video în care apare alături de Prima Doamnă, Olena Zelenska, la primirea oficială. În mesajul său, Zelenski a indicat că miza reuniunii este obținerea unor „soluții” care să crească protecția populației și capacitățile de apărare, precum și consolidarea cooperării de securitate pe termen lung între Ucraina, Europa și SUA. Ce cere Ucraina: apărare aeriană, interceptoare, licențe și drone Conform președintelui ucrainean, prioritățile la Ankara includ: sisteme suplimentare de apărare aeriană; rachete interceptoare pentru aceste sisteme; chestiuni legate de licențe de producție; noi acorduri pentru drone și alte înțelegeri în domeniul apărării cu partenerii. Zelenski a mai spus că va participa la Forumul Industriilor de Apărare organizat în marja summitului și că are programate aproape 20 de întâlniri bilaterale cu lideri mondiali. Contextul summitului: presiunea atacurilor aeriene În timp ce liderii NATO se reunesc la Ankara, secretarul general Mark Rutte a declarat că Rusia „nu poate câștiga acest război prin teroare”, în contextul unui nou atac nocturn „masiv” cu rachete și drone, menționat în articol. Pentru Ucraina, accentul pus pe apărarea aeriană și pe acordurile pentru drone indică o dublă urgență: întărirea rapidă a protecției împotriva loviturilor aeriene și extinderea capacităților de producție/achiziție prin parteneriate, inclusiv prin mecanisme de tip „producție sub licență” (fabricare locală pe baza drepturilor acordate de producător). [...]
Secretarul general al NATO, Mark Rutte, admite că nu există o „rețetă” pentru a-l aduce pe Vladimir Putin la negocieri , iar această incertitudine complică direct miza summitului NATO din Turcia : cât de repede și cu ce volum pot aliații să întărească apărarea Ucrainei în absența unei perspective realiste de pace, potrivit G4Media . Rutte a spus, la o conferință de presă la Ankara, înaintea summitului NATO, că nu poate anticipa ce ar trebui să se întâmple pentru ca liderul de la Kremlin să accepte discuții de pace. În același context, el a insistat că un proces de pace presupune două părți, iar președintele ucrainean Volodimir Zelenski ar fi dispus să se așeze la masă „indiferent de format”, în timp ce Putin „a refuzat” până acum. Presiunea militară crește, iar apărarea aeriană devine punctul critic Declarațiile vin pe fondul intensificării loviturilor reciproce: Ucraina ar înregistra victorii pe front și ar lovi tot mai des ținte în adâncimea teritoriului rus, în timp ce Rusia continuă atacurile asupra Ucrainei cu zeci de rachete balistice. Cel mai recent atac, de luni, chiar înaintea summitului, a ucis cel puțin 22 de persoane și a rănit peste 90 în Kiev. Zelenski a afirmat că lipsa interceptorilor PAC-3 (rachete folosite de sistemele Patriot pentru a intercepta ținte aeriene) a făcut ca Ucraina să nu doboare niciuna dintre cele 20 de rachete balistice lansate și a cerut partenerilor să își epuizeze stocurile pentru a furniza Kievului. Rutte a condamnat atacul și a cerut aliaților să ofere „tot ceea ce are nevoie Ucraina”. Mesaje divergente: Kremlinul invocă diplomația, Trump vorbește despre „final” Pe partea rusă, purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a spus într-o postare video pe canalul de Telegram al Kremlinului că Rusia ar prefera o soluție diplomatică și și-a exprimat speranța că echipa de negociatori a lui Donald Trump își va relua în curând eforturile în negocierile de pace, lăudând poziția consecventă a președintelui SUA. În paralel, Zelenski ar urma să se întâlnească cu Trump în marja summitului NATO pentru a discuta livrările de echipamente de apărare aeriană și pașii necesari pentru a-l „forța” pe Putin să accepte negocieri, potrivit unui înalt oficial familiarizat cu discuțiile, citat de Politico (menționat în articol). Trump a declarat luni reporterilor că Putin „simte presiunea” și că ambele părți ar vrea să se încheie conflictul, adăugând că „vom vedea” dacă poate fi oprit războiul. De ce contează pentru NATO Mesajul lui Rutte fixează o linie pragmatică pentru summit: în lipsa unor semnale credibile că Moscova va negocia, accentul se mută pe capacitatea aliaților de a susține Ucraina, în special pe segmentul de apărare aeriană, într-un moment în care Kievul reclamă un deficit de interceptori și consecințe directe în pierderi de vieți omenești. [...]
Valul de arestări și restricțiile pentru presă din Turcia pun presiune politică pe Summitul NATO de la Ankara , după ce secretarul general al alianței, Mark Rutte, a fost întrebat public despre măsurile luate de autoritățile turce împotriva disidenților, relatează HotNews , citând Reuters. Summitul NATO, la care sunt așteptați liderii celor 32 de state aliate și oficiali din țări partenere, este programat marți și miercuri, la Ankara. Înaintea reuniunii, autoritățile turce au intensificat acțiunile împotriva protestatarilor și a unor grupuri de opoziție. Duminică, peste 100 de persoane au fost reținute după marșuri organizate de partide și grupuri de stânga, iar alte 103 persoane au fost arestate în cadrul unor operațiuni antitero la Ankara. Întrebat despre rețineri și arestări – care, potrivit relatării, i-au vizat inclusiv pe unii jurnaliști și pe comediantul Deniz Göktaș – Mark Rutte a spus că dreptul de a protesta și libertatea presei sunt esențiale într-o democrație și că democrația „înseamnă mai mult decât organizarea de alegeri”. „Și, bineînțeles, democrația înseamnă ca oamenii să organizeze demonstrații dacă doresc acest lucru. Deci este mult mai mult decât alegeri libere, iar când vine vorba de mass-media”, a declarat secretarul general al NATO. Presiune pe accesul presei la summit Declarația lui Rutte vine în contextul în care mai multor jurnaliști turci independenți le-a fost refuzată acreditarea pentru summit, iar șeful NATO a insistat că pentru alianță este important ca presa să poată participa personal la evenimente majore. Autoritățile turce susțin că operațiunile vizează „activitățile militante” și nu au legătură cu summitul. De ce contează pentru NATO Potrivit relatării, în ultimii ani țările occidentale – aliate ale Ankarei – au evitat să insiste pe acuzațiile privind drepturile omului în Turcia. Critici ai regimului condus de Recep Tayyip Erdogan afirmă că această atitudine a slăbit opoziția și a trecut cu vederea principii pe care NATO le invocă drept fundament, precum democrația și statul de drept. Context suplimentar despre reuniune: HotNews . [...]
Netanyahu încearcă să blocheze o posibilă vânzare de F-35 către Turcia , într-un demers care poate complica discuțiile de securitate din interiorul NATO înaintea summitului de la Ankara, potrivit Agerpres . Prim-ministrul israelian Benjamin Netanyahu a declarat luni, într-un interviu pentru Fox News, că a îndemnat Statele Unite să nu vândă avioane de luptă F-35 Turciei. În același context, Agerpres notează că președintele american Donald Trump este așteptat în Turcia pentru un summit al NATO . Informația este relatată de AFP, citată de Agerpres. Articolul integral al agenției este disponibil doar pentru abonați, astfel că detaliile suplimentare despre argumentele invocate de Netanyahu sau despre stadiul eventualelor discuții SUA–Turcia privind F-35 nu pot fi verificate din textul accesibil public. [...]
SBU susține că a lovit, în ultima săptămână, infrastructură petrolieră și baze aeriene rusești până la 850 km de Ucraina , într-o intensificare a atacurilor „în adâncime” care vizează direct logistica și alimentarea cu combustibil a armatei ruse, potrivit Kyiv Post . Serviciul de Securitate al Ucrainei (SBU) a transmis marți, 7 iulie, că forțele speciale din cadrul unității Alpha au executat 13 lovituri cu rază medie și lungă asupra unor ținte militare rusești în decurs de o săptămână. Operațiunile ar face parte dintr-o campanie de 40 de zile aprobată de președintele Volodîmîr Zelenski , anunțată public pe 26 iunie, cu obiectivul de a „forța Rusia să încheie războiul”. Ținte în Crimeea : aerodromuri și depozite de combustibil SBU afirmă că dronele sale au lovit hangare de la aerodromul Saky, în Crimeea ocupată, unde ar fi fost staționate bombardiere Su-30SM, Su-30 și Su-24. Instituția estimează valoarea fiecărui avion la 30–50 milioane de dolari (aprox. 135–225 milioane lei). Tot în Crimeea, unitatea Alpha ar fi atacat aerodromul Hvardiyske, descris ca una dintre principalele baze aeriene rusești din peninsulă. Ținta ar fi inclus hangare care adăposteau drone Shahed și alte aeronave, baza fiind folosită „regulat” pentru lansarea de atacuri asupra teritoriului ucrainean. În zona de linie a frontului și în teritoriile ocupate, SBU mai menționează lovirea unor depozite de combustibil și lubrifianți în Crimeea. Infrastructura petrolieră, lovită inclusiv la Marea Baltică Un element central al campaniei descrise este atacarea infrastructurii petroliere ruse, inclusiv în regiuni îndepărtate de granița cu Ucraina. SBU enumeră mai multe obiective: Terminalul petrolier din Sankt Petersburg (PNT), prezentat drept unul dintre cele mai mari complexe de transbordare din nord-vestul Rusiei, cu o capacitate de până la 12,5 milioane tone/an; rafinăria din Nijni Novgorod și stația de pompare Starolikeyevo, la aproximativ 850 km de Ucraina; rafinăria este descrisă ca fiind printre cele mai mari și producând combustibil pentru armata rusă; rafinăria din Iaroslavl și stația de dispecerat din Iaroslavl, la peste 700 km de frontieră, cu o procesare de circa 15 milioane tone/an; rafinăria Pervyi Zavod din regiunea Kaluga; terminalul petrolier Vysotsk din regiunea Leningrad, descris ca un punct-cheie la Marea Baltică; depozitul de petrol TES-Terminal-1 din Kerci, în Crimeea ocupată, unde ar fi fost lovite un rezervor de stocare și o stație de pompare. Efectul urmărit: presiune pe aprovizionare și comandă pe front Pe lângă țintele energetice, SBU spune că a vizat infrastructură militară de pe linia frontului, inclusiv: un punct de comandă al unei unități ruse de drone de atac în regiunea Mykolaiv; un nod de comunicații în apropiere de Huliaipole, în sudul Ucrainei. Potrivit SBU, loviturile ar fi „complicat semnificativ” aprovizionarea unităților ruse aflate în poziții înaintate, prin perturbarea logisticii, a livrărilor de muniție și a alimentării cu combustibil. Instituția mai afirmă că personalul rus din unități de drone și din facilități de sprijin din spate ar fi înregistrat pierderi, fără a oferi cifre. [...]
Ucraina își extinde campania de întrerupere a aprovizionării cu combustibil a Crimeei ocupate , după ce a lovit într-o singură noapte opt petroliere rusești aflate sub sancțiuni internaționale, alături de un feribot și o navă cargo, potrivit Kyiv Post . Ținta declarată este logistica ce susține forțele ruse din peninsulă, inclusiv infrastructura energetică și nodurile de transport. Loviturile au fost anunțate de comandantul Forțelor Ucrainei pentru Sisteme Fără Pilot (USF), Robert „Madyar” Brovdi , care a spus că operațiunea a avut loc în noaptea de 7 iulie și a fost executată de piloții unității „Kairos” din Brigada 414 separată „Păsările lui Madyar”. În mesajul său, Brovdi a descris acțiunea ca parte a „bătăliei pentru aprovizionarea cu combustibil a Crimeei” în Marea Azov. Ce nave au fost vizate și ce se știe despre ele Brovdi a afirmat că toate petrolierele vizate sunt sancționate internațional. Conform aceleiași surse, navele au: capacitate de încărcare (deadweight) de aproximativ 7.000 de tone; lungime de circa 140 de metri; anul construcției între 2006 și 2012. Dintre petrolierele identificate sunt menționate: Venus-3, Sanar-1, Sanar-17, Klymena, Teti, Alexei Savrasov și Penelope. Identitatea celui de-al optulea petrolier nu era încă stabilită la momentul publicării. Dimensiunea operațiunii și impactul încă neclar Pe lângă nave, Brovdi a spus că forțele ucrainene au lovit în aceeași noapte 58 de ținte militare în „spatele operațional” al forțelor ruse din teritoriile ocupate. Operațiunea ar fi vizat și infrastructura energetică din Crimeea, inclusiv facilități de alimentare cu electricitate, precum și huburi logistice. Amploarea pagubelor nu este deocamdată cunoscută, Brovdi precizând că evaluarea este în curs. Context: „flota din umbră” și presiunea europeană Ucraina își justifică atacurile asupra așa-numitei „flote din umbră” prin argumentul că transporturile de petrol și gaze contribuie direct la finanțarea efortului de război al Moscovei și pot deveni, în aceste condiții, ținte militare legitime. Adjunctul premierului ucrainean Oleksiy Kuleba a susținut această poziție într-o scrisoare către Organizația Maritimă Internațională (IMO), după ce Rusia a acuzat Kievul de atacuri „teroriste” asupra transportului comercial, potrivit Financial Times (menționat în articol). În paralel, state europene își intensifică măsurile împotriva „flotei din umbră”: Marea Britanie și Franța au interceptat nave suspecte, iar state din UE fac presiuni asupra unor țări precum Panama, Barbados și Camerun să elimine astfel de petroliere din registrele lor, pentru a facilita inspecția sau reținerea. Estimări din industrie citate în material indică faptul că „flota din umbră” a Rusiei ar fi depășit 1.500 de petroliere, ceea ce ar ajuta Moscova să continue exporturile de petrol în pofida sancțiunilor occidentale. [...]
