Știri
Știri din categoria Externe
Secretarul de stat al SUA Marco Rubio merge în Israel pe 2-3 martie 2026, pe fondul tensiunilor regionale legate de Iran, relatează Digi24. Departamentul de Stat american a anunțat că Rubio va avea discuții luni și marți despre „priorități regionale”, inclusiv situația din Iran și Liban, precum și despre eforturile de implementare a „Planului de Pace în 20 de puncte pentru Gaza” al președintelui Donald Trump.
Un element neobișnuit al deplasării este că Rubio nu intenționează să ia reporteri în avionul spre Israel, o abatere rară de la practica de decenii a secretarilor de stat americani, notează France 24, citată de Digi24. Vizita are loc într-un moment în care riscurile de securitate în regiune sunt în creștere, iar administrația americană își calibrează mesajele publice în raport cu evoluțiile din teren.
Contextul imediat este dat de o rundă de discuții mediate de Oman între Statele Unite și Iran, prezentate ca o încercare de ultim moment de a evita un conflict. Potrivit Digi24, optimismul inițial a fost temperat de avertismentul Teheranului că Washingtonul trebuie să renunțe la „cerințele excesive” pentru a se ajunge la un acord, în timp ce SUA au oferit puține detalii despre negocieri, deși Omanul a raportat progrese.
Președintele Donald Trump a spus vineri că nu este „fericit” de modul în care Iran negociază cu Washingtonul și că nu a luat încă o „decizie finală” privind o eventuală acțiune militară împotriva Teheranului, în condițiile în care Casa Albă a sfătuit personalul neesențial al ambasadei să părăsească Israelul „din cauza riscurilor de securitate”.
„Nu sunt mulțumit că ei nu sunt dispuși să ne ofere ceea ce trebuie să avem. Nu sunt deloc încântat de asta. Vom vedea ce se întâmplă. Vom mai discuta mai târziu”, a spus Trump jurnaliștilor, pe măsură ce părăsea Casa Albă.
Declarațiile au alimentat speculații că un posibil atac militar al SUA asupra Iranului ar putea fi iminent, pe fondul lipsei unui acord în negocierile nucleare și al consolidării forțelor americane în regiune, ceea ce sporește temerile privind o escaladare. În acest cadru, vizita lui Rubio în Israel este așteptată să fie un prilej de coordonare politică pe dosarele Iran, Liban și Gaza, în timp ce semnalele publice de la Washington rămân prudente în privința pașilor următori.
Recomandate
Statele Unite autorizează plecarea unor angajați ai ambasadei din Israel din motive de siguranță , potrivit Reuters , pe fondul temerilor tot mai mari privind un posibil conflict militar cu Iranul. Ambasada SUA la Ierusalim a anunțat vineri, 27 februarie 2026, că personalul guvernamental neesențial și membrii familiilor acestora pot părăsi țara în cadrul unei „plecări autorizate”, o măsură care le permite să decidă individual dacă rămân sau nu. Reprezentanții diplomatici nu au detaliat riscurile concrete care au dus la această decizie. Măsura este însă mai puțin severă decât „plecarea ordonată” aplicată în această săptămână pentru o parte a personalului ambasadei SUA din Beirut, în contextul tensiunilor regionale. Potrivit relatărilor din presa americană, ambasadorul SUA în Israel, Mike Huckabee, le-ar fi transmis angajaților, într-un mesaj intern, că cei care doresc să plece „ar trebui să o facă astăzi”, îndemnând la prudență fără a crea panică. Ambasada nu a comentat public informația. Decizia vine în timp ce Washingtonul își consolidează prezența militară în Orientul Mijlociu și continuă negocierile cu Teheranul privind programul nuclear iranian. Cea mai recentă rundă de discuții s-a încheiat joi fără un progres vizibil. Iranul a avertizat că ar putea lovi baze americane din regiune în cazul unui atac, iar o eventuală escaladare ar putea implica și Israelul, care în iunie a desfășurat o campanie de bombardamente de 12 zile împotriva Iranului, la care ulterior s-au alăturat și Statele Unite. În paralel, mai multe state au început să retragă membri ai familiilor diplomaților sau personal neesențial din anumite puncte din Orientul Mijlociu și au emis avertismente de călătorie pentru Iran. Contextul indică o deteriorare accentuată a climatului de securitate regional. [...]
Consilieri ai lui Donald Trump ar prefera ca Israelul să lovească primul Iranul , pentru ca o eventuală reacție a Teheranului să ofere Washingtonului un motiv mai ușor de justificat pentru intervenție, potrivit The Independent , care citează un material publicat de Politico. Surse familiare cu discuțiile susțin că, la nivel înalt, există evaluarea că opinia publică americană ar susține mai degrabă sprijinirea unui aliat atacat decât declanșarea unui conflict fără o provocare clară. Potrivit acelorași surse, un scenariu probabil, în cazul unei decizii militare, ar presupune o acțiune comună SUA–Israel, similară loviturilor asupra infrastructurii nucleare iraniene de anul trecut. Contextul este unul sensibil: un sondaj recent arată că 56% dintre americani au puțină sau deloc încredere în capacitatea lui Trump de a decide asupra utilizării forței în afara țării. Între timp, Statele Unite au consolidat prezența militară în regiune. Presa americană relatează că Washingtonul ar fi trimis avioane de vânătoare F-22 în Israel, iar două portavioane, inclusiv USS Gerald R. Ford , se îndreaptă spre estul Mediteranei. Administrația nu a anunțat oficial desfășurarea avioanelor, dar mobilizarea a amplificat temerile privind un conflict regional mai amplu. Trump a declarat că preferă o soluție diplomatică în negocierile privind programul nuclear iranian, însă a avertizat recent că, dacă nu se ajunge la un acord în 10–15 zile, „lucruri foarte rele” s-ar putea întâmpla. Teheranul neagă că urmărește obținerea armei nucleare și afirmă că participă la discuțiile de la Geneva cu „seriozitate și flexibilitate”, dar insistă asupra dreptului la tehnologie nucleară în scopuri pașnice. Escaladarea retoricii și desfășurarea de forțe militare sporesc presiunea asupra negocierilor și ridică miza unei eventuale confruntări directe între SUA, Israel și Iran. [...]
Președintele Iranului afirmă că un decret religios interzice arma nucleară , în timp ce a treia rundă de negocieri cu SUA, desfășurată la Geneva pe 26 februarie 2026, s-a încheiat fără un acord. Potrivit Reuters , Masoud Pezeshkian a invocat fatwa emisă în anii 2000 de liderul suprem Ali Khamenei, care interzice producerea, stocarea și utilizarea armelor nucleare, susținând că „liderul religios al unei societăți nu poate minți” și că, odată ce a declarat că Iranul nu va avea arma nucleară, acest angajament este obligatoriu. Declarația vine ca răspuns direct la solicitările președintelui american Donald Trump, care a cerut public Teheranului să rostească explicit formula „nu vom avea niciodată armă nucleară”, relatează The Times of Israel . Ministrul iranian de Externe, Abbas Araghchi, a transmis la rândul său că Iranul „nu va dezvolta niciodată o armă nucleară”, mesaj întărit și de consilierul Ali Shamkhani. Negocierile indirecte au fost mediate de ministrul de Externe al Omanului, Badr al-Busaidi. Delegația americană a fost condusă de emisarul special Steve Witkoff , iar partea iraniană de Abbas Araghchi. Oficialul omanian a vorbit despre „progrese semnificative”, însă fără un compromis final, următoarea rundă tehnică fiind programată la Viena. Punctele de blocaj rămân clare: Washingtonul cere oprirea totală a îmbogățirii uraniului; Teheranul insistă că îmbogățirea este un drept suveran; Iranul solicită ridicarea sancțiunilor internaționale. Potrivit unei analize a Atlantic Council , există dezbateri privind caracterul obligatoriu al fatwa-ei, unii experți susținând că interdicția vizează în principal utilizarea armelor nucleare, nu neapărat producția sau stocarea. În acest context, rămâne incert dacă reasigurările Teheranului vor fi suficiente pentru Washington, în condițiile în care termenul-limită invocat de Trump pentru un acord se apropie, iar tensiunile militare din regiune sunt în creștere. [...]
Marea Britanie își retrage temporar personalul ambasadei din Teheran potrivit HotNews.ro , Londra invocând „informații privind riscurile regionale” și degradarea situației de securitate. Autoritățile britanice precizează că ambasada „continuă să opereze de la distanță”, conform mesajului publicat pe site-ul guvernului britanic . În același anunț, Ministerul de Externe de la Londra le recomandă britanicilor să evite orice călătorie în Iran și îi îndeamnă pe cei aflați deja acolo să își evalueze atent prezența. Avertismentul subliniază un risc „semnificativ” pentru cetățenii britanici sau cu dublă cetățenie britanico-iraniană de a fi arestați, interogați ori reținuți, inclusiv pe motivul deținerii unui pașaport britanic. Totodată, guvernul spune explicit că sprijinul consular în Iran este limitat și că, în caz de urgență, asistența față în față poate să nu fie posibilă. Decizia Londrei vine după ce, vineri dimineață, ambasada Statelor Unite în Israel și-a avertizat angajații să părăsească „cât mai repede” țara , recomandare relatată de HotNews în articolul despre mesajul ambasadorului american, Mike Huckabee, care le-ar fi cerut să își găsească un zbor „astăzi” de pe aeroportul Ben Gurion din Tel Aviv, către orice destinație disponibilă. Seara, China și Franța au transmis la rândul lor mesaje de prudență pentru cetățenii aflați în Israel . Beijingul le recomandă să urmărească alertele de securitate, să își sporească măsurile de protecție și să evite deplasările neesențiale, iar Parisul a reiterat recomandarea de a nu călători în Israel și Cisiordania și de a rămâne vigilenți, inclusiv prin identificarea adăposturilor din apropiere. Contextul acestor avertizări este tensionarea situației regionale și informațiile despre o concentrare de forțe americane în zonă, inclusiv sosirea portavionului Gerald Ford, menționată de HotNews în materialul despre mobilizarea militară, disponibil aici . În paralel, sunt citate și date din surse deschise, inclusiv contul OSINTdefender , care susține că mai multe avioane-cisternă au plecat din SUA, ridicând numărul celor aflate la Ben Gurion la 14. Pe fundalul acestei escaladări, publicația americană Axios a relatat că președintelui Donald Trump i-ar fi fost prezentate joi opțiuni militare împotriva Iranului, în timp ce la Geneva se încheia o nouă rundă de negocieri nucleare, potrivit Axios . [...]
Administrația Trump a venit la Geneva cu cereri dure pentru Iran iar Teheranul susține că negocierile au înregistrat „progrese semnificative”, relatează The Independent . Discuțiile de joi, 26 februarie 2026, au lăsat însă multe semne de întrebare privind continuarea dialogului, în condițiile în care echipele au evitat să ofere detalii despre cât de mult s-au apropiat pozițiile. Potrivit informațiilor citate de publicație, Washingtonul ar fi pus pe masă o listă amplă de condiții pentru o înțelegere diplomatică legată de programul nuclear iranian. Un oficial american a descris rezultatul rundei drept „pozitiv”, în timp ce Ministerul de Externe iranian a vorbit despre „progrese semnificative”, fără a clarifica în ce puncte concrete s-au făcut pași înainte. Cererile atribuite SUA și miza principală În centrul discuțiilor se află, potrivit articolului, cerințe care ar viza reducerea rapidă și verificabilă a capacităților nucleare ale Iranului . Printre solicitările atribuite administrației americane se numără: predarea către SUA a uraniului îmbogățit aflat în posesia Iranului; „zero îmbogățire” pentru o perioadă îndelungată; distrugerea completă a trei situri nucleare: Natanz, Isfahan și Fordow. În schimb, SUA ar urma să promită relaxarea sancțiunilor, condiționată de respectarea acordului. Articolul subliniază însă că tocmai nivelul și calendarul relaxării sancțiunilor rămân punctul sensibil, din cauza lipsei de încredere dintre părți. Unde se rupe firul: sancțiuni, încredere și calendar Analistul Trita Parsi (Quincy Institute) afirmă, citat de The Independent, că Teheranul ar avea puține motive să accepte concesii majore dacă „nu primește aproape nimic” la schimb pe termen scurt. În logica prezentată în articol, programul nuclear este principalul atu de negociere al Iranului pentru obținerea unei relaxări consistente a sancțiunilor. Totodată, publicația notează că, deși partea iraniană ar fi indicat că următoarea rundă ar urma să aibă loc la Viena „săptămâna viitoare”, există semnale că negocierile s-ar putea bloca înainte de acel moment, inclusiv prin respingerea unor cereri americane considerate inacceptabile. Presiunea militară din fundal The Independent scrie că la Washington se discută și scenarii în cazul eșecului negocierilor, de la lovituri „limitate” până la o operațiune mai amplă. În același timp, în articol se menționează că sprijinul public pentru o intervenție militară este scăzut, chiar dacă o parte importantă a americanilor consideră programul nuclear iranian o amenințare serioasă. Pe scurt, pozițiile par așa Tema Poziția atribuită SUA Rezervele atribuite Iranului Îmbogățirea uraniului oprire pe termen lung („zero îmbogățire”) respingerea restricțiilor permanente Uraniu îmbogățit existent predare către SUA păstrarea ca pârghie de negociere Situri nucleare distrugerea Natanz, Isfahan, Fordow contestarea cererilor considerate excesive Sancțiuni relaxare condiționată, în timp cerință de relaxare „profundă” și credibilă În ansamblu, articolul descrie un proces în care ambele părți vorbesc despre „progrese”, dar fără a arăta ce compromisuri sunt, de fapt, pe masă. Iar faptul că, în paralel, sunt evocate opțiuni militare menține presiunea maximă asupra negocierilor. [...]
Donald Trump a vorbit despre o posibilă „preluare prietenoasă” a Cubei , într-o declarație făcută vineri, 27 februarie 2026, pe fondul crizei economice și energetice profunde de pe insulă. Potrivit Reuters , președintele SUA a spus că secretarul de stat Marco Rubio ar negocia „la un nivel foarte înalt” cu autoritățile cubaneze și a sugerat că un astfel de scenariu ar fi „destul de posibil”, fără să detalieze ce ar presupune concret. Declarația vine într-un moment critic pentru Havana. Conform Al Jazeera , Cuba se confruntă cu una dintre cele mai grave crize de combustibil din ultimele decenii, cu pene frecvente de curent, blocaje în transport și dificultăți majore în sistemul sanitar. Lipsa livrărilor externe de petrol a accentuat colapsul economic, iar presiunea sancțiunilor americane complică suplimentar situația. Ce a spus Trump și ce rămâne neclar Trump a afirmat că guvernul cubanez „este în mare dificultate” și că ar exista discuții cu Washingtonul. Totuși, nu a explicat: dacă este vorba despre un acord economic, un aranjament politic sau alt tip de înțelegere; ce ar însemna juridic o „preluare”; ce condiții ar impune SUA. Autoritățile cubaneze au respins ideea unor negocieri la nivel înalt și au transmis că nu există un dialog formal în desfășurare. Schimbare de tactică la Washington În paralel, Departamentul Trezoreriei al SUA a anunțat că va permite companiilor să solicite licențe pentru a revinde petrol venezuelean către sectorul privat cubanez, dar nu direct guvernului comunist, potrivit The Washington Times . Măsura este interpretată ca o încercare de a sprijini inițiativa privată și de a reduce influența economică a statului. Declarațiile lui Trump adaugă o dimensiune politică puternică crizei din Caraibe și ridică întrebări privind intențiile reale ale administrației americane. Deocamdată, „preluarea prietenoasă” rămâne o formulare ambiguă, fără contur diplomatic clar. Ce urmează În perioada următoare, atenția se va concentra pe: eventuale clarificări oficiale din partea Departamentului de Stat; reacția formală a guvernului cubanez; evoluția sancțiunilor și a fluxurilor de combustibil; poziția aliaților regionali și a organizațiilor internaționale. [...]
