Știri
Știri din categoria Externe
Marea Britanie își retrage temporar personalul ambasadei din Teheran potrivit HotNews.ro, Londra invocând „informații privind riscurile regionale” și degradarea situației de securitate. Autoritățile britanice precizează că ambasada „continuă să opereze de la distanță”, conform mesajului publicat pe site-ul guvernului britanic.
În același anunț, Ministerul de Externe de la Londra le recomandă britanicilor să evite orice călătorie în Iran și îi îndeamnă pe cei aflați deja acolo să își evalueze atent prezența. Avertismentul subliniază un risc „semnificativ” pentru cetățenii britanici sau cu dublă cetățenie britanico-iraniană de a fi arestați, interogați ori reținuți, inclusiv pe motivul deținerii unui pașaport britanic. Totodată, guvernul spune explicit că sprijinul consular în Iran este limitat și că, în caz de urgență, asistența față în față poate să nu fie posibilă.
Decizia Londrei vine după ce, vineri dimineață, ambasada Statelor Unite în Israel și-a avertizat angajații să părăsească „cât mai repede” țara, recomandare relatată de HotNews în articolul despre mesajul ambasadorului american, Mike Huckabee, care le-ar fi cerut să își găsească un zbor „astăzi” de pe aeroportul Ben Gurion din Tel Aviv, către orice destinație disponibilă.
Seara, China și Franța au transmis la rândul lor mesaje de prudență pentru cetățenii aflați în Israel. Beijingul le recomandă să urmărească alertele de securitate, să își sporească măsurile de protecție și să evite deplasările neesențiale, iar Parisul a reiterat recomandarea de a nu călători în Israel și Cisiordania și de a rămâne vigilenți, inclusiv prin identificarea adăposturilor din apropiere.
Contextul acestor avertizări este tensionarea situației regionale și informațiile despre o concentrare de forțe americane în zonă, inclusiv sosirea portavionului Gerald Ford, menționată de HotNews în materialul despre mobilizarea militară, disponibil aici. În paralel, sunt citate și date din surse deschise, inclusiv contul OSINTdefender, care susține că mai multe avioane-cisternă au plecat din SUA, ridicând numărul celor aflate la Ben Gurion la 14.
Pe fundalul acestei escaladări, publicația americană Axios a relatat că președintelui Donald Trump i-ar fi fost prezentate joi opțiuni militare împotriva Iranului, în timp ce la Geneva se încheia o nouă rundă de negocieri nucleare, potrivit Axios.
Recomandate
Serviciile britanice ar fi transmis Washingtonului interceptări în care oficiali ruși îl ironizează pe Donald Trump , potrivit revistei The Spectator , care citează o sursă de securitate britanică. Conform publicației, mesajele și convorbirile interceptate ar arăta că membri ai conducerii de la Kremlin îl consideră pe liderul american naiv în raport cu intențiile lui Vladimir Putin . „Le-am arătat constant informații care indică faptul că rușii mint”, a declarat sursa citată de The Spectator, susținând că Moscova nu are intenția reală de a încheia războiul. Informațiile ar fi fost împărtășite în contextul discuțiilor dintre Londra și Washington privind strategia diplomatică pentru Ucraina. Contextul este tensionat. În timp ce oficiali americani și ucraineni s-au întâlnit la Geneva pentru a discuta pașii următori, Rusia a continuat atacurile asupra Ucrainei. Potrivit CBS News , ministrul rus de Externe, Serghei Lavrov, a declarat că Moscova nu are „niciun termen-limită” pentru un acord, iar Kremlinul a respins ideea unor negocieri accelerate. Președintele ucrainean Volodimir Zelenski i-a cerut lui Trump să viziteze Kievul pentru a vedea direct situația din teren, în timp ce liderul american a menționat doar succint conflictul în discursul său recent privind starea națiunii, fără a anunța noi angajamente, potrivit relatărilor din presa britanică și americană. Dezvăluirile privind interceptările scot în evidență diferențe de evaluare între aliați. The Spectator notează că Londra încearcă să convingă Washingtonul să adopte o poziție mai prudentă față de promisiunile Moscovei, pe fondul temerilor că Rusia folosește negocierile pentru a câștiga timp. Până în prezent, nu au fost publicate dovezi independente ale conținutului interceptărilor, iar administrația americană nu a comentat oficial informațiile apărute în presă. [...]
JD Vance exclude un război prelungit cu Iranul în cazul unui atac american , potrivit Știrile ProTV , care citează declarații acordate de vicepreședintele SUA publicației The Washington Post . Oficialul american a afirmat că „nu există nicio șansă” ca o eventuală acțiune militară împotriva Iranului să se transforme într-un conflict de durată în Orientul Mijlociu. „Ideea că vom fi angajați într-un război în Orientul Mijlociu timp de ani de zile, fără un sfârșit previzibil - nu există nicio șansă ca acest lucru să se întâmple”, a declarat Vance. El a adăugat că opțiunea preferată rămâne cea diplomatică, însă a condiționat evoluția situației de „ceea ce fac și spun iranienii”. Declarațiile vin în contextul celei de-a treia runde de negocieri dintre administrația Trump și Iran, desfășurată joi, 27 februarie 2026, la Geneva, sub medierea Omanului. Ministrul iranian de externe, Abbas Araghchi, a descris discuțiile drept „cele mai intense” de până acum, semn al tensiunilor persistente legate de programul nuclear al Teheranului. Poziția exprimată de vicepreședintele american încearcă să transmită un mesaj de descurajare a ideii unui nou conflict extins în regiune, în condițiile în care Statele Unite și-au consolidat recent prezența militară în Orientul Mijlociu. În paralel, presiunea diplomatică rămâne activă, iar rezultatul negocierilor de la Geneva ar putea influența decisiv evoluția relațiilor dintre Washington și Teheran. [...]
Statele Unite autorizează plecarea unor angajați ai ambasadei din Israel din motive de siguranță , potrivit Reuters , pe fondul temerilor tot mai mari privind un posibil conflict militar cu Iranul. Ambasada SUA la Ierusalim a anunțat vineri, 27 februarie 2026, că personalul guvernamental neesențial și membrii familiilor acestora pot părăsi țara în cadrul unei „plecări autorizate”, o măsură care le permite să decidă individual dacă rămân sau nu. Reprezentanții diplomatici nu au detaliat riscurile concrete care au dus la această decizie. Măsura este însă mai puțin severă decât „plecarea ordonată” aplicată în această săptămână pentru o parte a personalului ambasadei SUA din Beirut, în contextul tensiunilor regionale. Potrivit relatărilor din presa americană, ambasadorul SUA în Israel, Mike Huckabee, le-ar fi transmis angajaților, într-un mesaj intern, că cei care doresc să plece „ar trebui să o facă astăzi”, îndemnând la prudență fără a crea panică. Ambasada nu a comentat public informația. Decizia vine în timp ce Washingtonul își consolidează prezența militară în Orientul Mijlociu și continuă negocierile cu Teheranul privind programul nuclear iranian. Cea mai recentă rundă de discuții s-a încheiat joi fără un progres vizibil. Iranul a avertizat că ar putea lovi baze americane din regiune în cazul unui atac, iar o eventuală escaladare ar putea implica și Israelul, care în iunie a desfășurat o campanie de bombardamente de 12 zile împotriva Iranului, la care ulterior s-au alăturat și Statele Unite. În paralel, mai multe state au început să retragă membri ai familiilor diplomaților sau personal neesențial din anumite puncte din Orientul Mijlociu și au emis avertismente de călătorie pentru Iran. Contextul indică o deteriorare accentuată a climatului de securitate regional. [...]
Consilieri ai lui Donald Trump ar prefera ca Israelul să lovească primul Iranul , pentru ca o eventuală reacție a Teheranului să ofere Washingtonului un motiv mai ușor de justificat pentru intervenție, potrivit The Independent , care citează un material publicat de Politico. Surse familiare cu discuțiile susțin că, la nivel înalt, există evaluarea că opinia publică americană ar susține mai degrabă sprijinirea unui aliat atacat decât declanșarea unui conflict fără o provocare clară. Potrivit acelorași surse, un scenariu probabil, în cazul unei decizii militare, ar presupune o acțiune comună SUA–Israel, similară loviturilor asupra infrastructurii nucleare iraniene de anul trecut. Contextul este unul sensibil: un sondaj recent arată că 56% dintre americani au puțină sau deloc încredere în capacitatea lui Trump de a decide asupra utilizării forței în afara țării. Între timp, Statele Unite au consolidat prezența militară în regiune. Presa americană relatează că Washingtonul ar fi trimis avioane de vânătoare F-22 în Israel, iar două portavioane, inclusiv USS Gerald R. Ford , se îndreaptă spre estul Mediteranei. Administrația nu a anunțat oficial desfășurarea avioanelor, dar mobilizarea a amplificat temerile privind un conflict regional mai amplu. Trump a declarat că preferă o soluție diplomatică în negocierile privind programul nuclear iranian, însă a avertizat recent că, dacă nu se ajunge la un acord în 10–15 zile, „lucruri foarte rele” s-ar putea întâmpla. Teheranul neagă că urmărește obținerea armei nucleare și afirmă că participă la discuțiile de la Geneva cu „seriozitate și flexibilitate”, dar insistă asupra dreptului la tehnologie nucleară în scopuri pașnice. Escaladarea retoricii și desfășurarea de forțe militare sporesc presiunea asupra negocierilor și ridică miza unei eventuale confruntări directe între SUA, Israel și Iran. [...]
Donald Trump a susținut în discursul privind Starea Uniunii că nu va permite Iranului să obțină arma nucleară și a pregătit opinia publică pentru un posibil atac , potrivit Reuters , într-un moment marcat de consolidarea prezenței militare americane în Orientul Mijlociu. Președintele american a acuzat regimul de la Teheran că „răspândește terorism, moarte și ură”, invocând sprijinul acordat grupărilor militante, reluarea programului nuclear și dezvoltarea unor rachete care ar putea ajunge pe teritoriul Statelor Unite. Trump a afirmat că Iranul nu a rostit „cuvintele secrete” prin care să renunțe definitiv la arma nucleară, subliniind că preferă un acord, dar nu va ezita să confrunte amenințările. Discursul a avut loc pe fondul desfășurării unor forțe americane suplimentare în regiune, inclusiv portavioane și alte capabilități militare, în eventualitatea unui conflict care ar putea dura săptămâni dacă negocierile eșuează. Secretarul de stat Marco Rubio a informat anterior liderii Congresului într-o sesiune confidențială. Trump a susținut că Iranul a reluat ambițiile nucleare și că este responsabil pentru atacuri care au ucis militari și civili americani. Totodată, el a invocat represiunea internă a protestelor din Iran, citând un număr de victime mult peste estimările publice. Teheranul a respins acuzațiile, calificându-le drept „minciuni”. Tema Iranului a ocupat doar o parte a discursului, majoritatea intervenției fiind dedicată economiei și imigrației. Contextul politic este sensibil: sondajele arată că majoritatea americanilor susțin folosirea forței militare doar în cazul unei amenințări directe și iminente, iar republicanii riscă să piardă controlul Congresului la alegerile din noiembrie 2026. În acest cadru, mesajul privind Iranul pare atât un avertisment extern, cât și o încercare de a justifica din timp o eventuală escaladare militară. [...]
Casa Albă afirmă că prima opțiune a lui Donald Trump față de Iran este diplomația , dar nu exclude utilizarea forței militare dacă negocierile eșuează, potrivit Reuters . Declarația a fost făcută pe 24 februarie 2026 de purtătoarea de cuvânt Karoline Leavitt , în contextul intensificării tensiunilor legate de programul nuclear iranian. „Prima opțiune a președintelui Trump este întotdeauna diplomația”, a spus Leavitt, subliniind însă că liderul american este dispus să recurgă la „forța letală” a armatei Statelor Unite dacă va considera necesar. Ea a precizat că decizia finală aparține exclusiv președintelui. În aceeași zi, secretarul de stat Marco Rubio urmează să informeze liderii Congresului, grup cunoscut drept „Gang of Eight” , cu privire la situația Iranului. Briefingul are loc pe fondul desfășurării unui important dispozitiv naval american în apropierea coastelor iraniene, în eventualitatea unor lovituri militare. Pe 19 februarie, Donald Trump a declarat că oferă Teheranului un termen de aproximativ 10–15 zile pentru a ajunge la un acord privind programul nuclear. Subiectul ar putea fi abordat și în discursul privind Starea Uniunii, programat în seara de 24 februarie, ora Washingtonului, adică în noaptea de 25 februarie, ora României. Contextul actual indică o combinație de presiune militară și deschidere diplomatică, într-un moment în care relațiile dintre Washington și Teheran rămân tensionate, iar riscul unei escaladări regionale este atent monitorizat de comunitatea internațională. [...]
