Știri
Știri din categoria Externe
Marco Rubio spune că Venezuela va avea nevoie de o tranziție și alegeri libere, potrivit News.ro, care citează Reuters. Declarațiile au fost făcute marți, într-un interviu la Fox News Channel, în contextul schimbărilor politice recente din Venezuela și al presiunii crescute a Washingtonului asupra Cubei.
Rubio a susținut că, „în cele din urmă”, Venezuela va trebui să treacă printr-o fază de tranziție și să organizeze alegeri „libere și corecte”, dar a adăugat că este nevoie de răbdare până la atingerea acestui obiectiv. Mesajul său a vizat atât necesitatea unui deznodământ politic, cât și ideea că procesul nu se va încheia rapid.
„În cele din urmă, va trebui să existe o fază de tranziție. Va trebui să existe alegeri libere și corecte în Venezuela. Și acel punct trebuie să vină. Trebuie să avem răbdare, dar nici nu putem fi mulțumiți de sine”, a declarat Rubio.
În material se mai arată că armata americană l-a capturat pe președintele venezuelean Nicolas Maduro într-un raid mortal din ianuarie, ordonat de președintele Donald Trump, iar Biroul pentru drepturile omului al Națiunilor Unite a acuzat că operațiunea a încălcat dreptul internațional. La acel moment, Trump a spus că Washingtonul va „conduce” Venezuela, iar Delcy Rodriguez, fost vicepreședinte al lui Maduro, a preluat ulterior puterea și a guvernat sub supravegherea SUA.
Pe fondul acțiunilor SUA în Venezuela, Trump a vorbit și despre măsuri împotriva Cubei, iar Rubio a afirmat că Havana are nevoie de reforme economice și politice, adăugând că Washingtonul va avea „în curând” mai multe vești despre această țară. În același context, SUA ar fi întrerupt exporturile de petrol ale Venezuelei către Cuba după răsturnarea lui Maduro, iar Trump a amenințat cu tarife vamale punitive pentru țările care trimit țiței în Cuba, pe fondul unei crize energetice care a dus la pene de curent și, potrivit oficialilor din sănătate, la creșterea riscului de mortalitate pentru pacienții cu cancer, în special pentru copii.
Recomandate
Serghei Lavrov acuză SUA că urmăresc controlul resurselor energetice , potrivit Adevărul , care citează o declarație preluată de Reuters. Ministrul rus de externe a spus că planurile Washingtonului de a forța schimbări de regim în Iran și Venezuela nu ar avea ca scop îmbunătățirea situației populației, ci creșterea influenței asupra piețelor globale de petrol și gaze. Lavrov a acuzat administrația președintelui american Donald Trump că ar urmări, prin presiuni politice și militare, să domine piețele energetice. „Planurile SUA de a impune schimbări de regim în Iran și Venezuela urmăresc obținerea unui control mai mare asupra resurselor de petrol și gaze”, a spus șeful diplomației ruse. În același registru, oficialul rus a susținut că Statele Unite și Israelul nu ar dori normalizarea relațiilor dintre Iran și vecinii săi, deoarece reducerea tensiunilor ar diminua influența Washingtonului în regiunea Golfului și, implicit, pe piețele energetice. În opinia lui Lavrov, o apropiere regională ar reduce „tensiunile din regiune” și ar micșora rolul extern al Statelor Unite în Orientul Mijlociu. Lavrov a avertizat și asupra riscului ca actualul conflict din Orientul Mijlociu să escaladeze, cu efecte asupra securității și aprovizionării energetice la nivel mondial. > „Războiul din Orientul Mijlociu ar putea degenera într‑un conflict mai larg”, a afirmat el. Declarațiile vin pe fondul tensiunilor sporite dintre Statele Unite și Iran, într-un context descris de sursă ca incluzând confruntări militare și negocieri tensionate privind navigația prin Strâmtoarea Hormuz, rută strategică pentru exporturile de petrol. În același timp, rămâne ridicată îngrijorarea internațională privind efectele pe care un conflict extins le-ar putea avea asupra pieței energetice globale. [...]
Donald Trump spune că SUA ar putea încheia campania militară împotriva Iranului în două-trei săptămâni , potrivit The Jerusalem Post , care citează Reuters. Declarația, făcută marți în Biroul Oval, este prezentată drept cea mai explicită de până acum privind intenția președintelui american de a opri un conflict care durează de circa o lună și care a afectat piețele globale de energie. Trump le-a spus jurnaliștilor că retragerea ar putea avea loc rapid, indicând un orizont de „două săptămâni, poate două săptămâni, poate trei”. În același context, el a afirmat că Iranul nu trebuie să ajungă la un acord cu Washingtonul pentru ca SUA să închidă operațiunea. „Vom pleca foarte curând.” În schimb, președintele a condiționat încheierea campaniei de incapacitatea Iranului de a dobândi în curând o armă nucleară, folosind o formulare dură despre obiectivul militar urmărit. „Atunci vom pleca”, a adăugat el, conform relatării. Mai devreme în aceeași zi, secretarul american al Apărării, Pete Hegseth, a spus că următoarele zile ale operațiunii „Epic Fury” vor fi „decisive”, dar a refuzat să ofere un calendar concret pentru finalul războiului. El a argumentat că administrația nu va comunica „precis” durata, invocând obiectivele operaționale. În plan diplomatic, Iranul nu a răspuns încă unei propuneri americane în 15 puncte, potrivit a două surse familiarizate cu detaliile, citate de The Jerusalem Post. Publicația notează că unul dintre motive ar fi o dispută la vârful puterii de la Teheran între tabăra dură, asociată inclusiv cu comandantul Gardienilor Revoluției Ahmad Vahidi și cu președintele Parlamentului, Qalibaf, și figuri considerate mai moderate, precum președintele Pezeshkian și ministrul de Externe Araghchi, în condițiile în care, „pentru moment”, durii ar avea avantajul. Tot marți, secretarul de stat Marco Rubio a declarat la Fox News că Washingtonul poate vedea „linia de sosire” a războiului, deși nu „astăzi” sau „mâine”. El a spus că există mesaje schimbate între SUA și Iran și că ar putea exista „la un moment dat” o întâlnire directă, adăugând că după conflict SUA vor trebui să își reexamineze relațiile cu NATO, inclusiv în contextul accesului la baze și drepturi de survol. [...]
Marco Rubio le-a cerut diplomaților americani să folosească X împotriva propagandei potrivit Reuters , care citează o telegramă internă a Departamentului de Stat. Documentul îndeamnă la utilizarea platformei de socializare X și la colaborarea cu unități militare de operațiuni psihologice pentru a „contracara propaganda străină antiamericană”. Telegrama, a cărei existență a fost relatată prima dată de The Guardian , este dedicată metodelor de expunere a operațiunilor de influență străină și a falsurilor care, potrivit textului, „reprezintă o amenințare directă la adresa securității naționale a SUA și alimentează ostilitatea față de interesele americane”. Într-o declarație separată, Departamentul de Stat a spus că va continua să adopte o poziție fermă în această chestiune și că va folosi „fiecare instrument din trusa noastră diplomatică”, menționând totodată protejarea dreptului americanilor la liberă exprimare. „Să contracareze propaganda străină antiamericană.” Mesajul le cere diplomaților să „coordoneze cu parteneri interinstituționali, după caz”, indicând explicit unitățile Pentagonului de operațiuni psihologice (Psychological Operations), cunoscute anterior ca Military Information Support Operations (MISO). Reuters notează că documentul nu detaliază în ce ar consta colaborarea, dar amintește că MISO și structurile succesoare au urmărit tradițional influențarea adversarilor pe câmpul de luptă. Reuters mai consemnează că astfel de desfășurări au generat în trecut tensiuni cu diplomații americani: în prima administrație Trump, echipe de operațiuni psihologice ale Pentagonului au folosit conturi false pe rețele sociale pentru a răspândi îndoieli despre vaccinul chinezesc împotriva COVID-19, în pofida obiecțiilor unor oficiali ai Departamentului de Stat. Pentagonul nu a răspuns imediat solicitărilor de comentarii privind telegrama lui Rubio sau natura unei posibile colaborări. În privința instrumentelor recomandate, telegrama încurajează folosirea funcției de comentarii colective „community notes” de pe X, precum și a altor instrumente de inteligență artificială nespecificate, pentru a promova informații considerate de încredere și pentru a demasca falsurile. Reuters amintește că X a fost criticată în mod repetat pentru răspândirea dezinformării după reducerea echipelor de moderare și siguranță, în urma preluării platformei (fosta Twitter) de către Elon Musk în 2022; compania susține că prioritizează libertatea de exprimare și că „community notes” este preferabilă moderării centralizate. X și xAI nu au răspuns imediat solicitărilor de comentarii. [...]
Președintele Iranului spune că Teheranul are „voința necesară” să încheie războiul , iar piețele au reacționat pe fondul speranțelor de detensionare, relatează HotNews.ro , citând AFP. Președintele iranian Masoud Pezeshkian a afirmat că Iranul este dispus să pună capăt conflictului în curs cu Israelul și Statele Unite, însă condiționează acest lucru de obținerea unor garanții că un astfel de război nu se va repeta. Declarația a fost făcută într-o convorbire telefonică cu președintele Consiliului European, potrivit unui comunicat al administrației sale, în care Teheranul reiterează una dintre cerințele considerate esențiale. În plan financiar, acțiunile americane au urcat după semnale venite atât din partea administrației Donald Trump, cât și din partea Teheranului, care au alimentat așteptările privind o posibilă încheiere a războiului. Principalii indici de pe Wall Street au recuperat o parte din pierderile recente, pe fondul optimismului investitorilor legat de o eventuală detensionare în Orientul Mijlociu. Consemnează, de asemenea, CNN că S&P 500 a crescut cu 2,5%, Dow Jones Industrial Average a urcat cu 850 de puncte (1,9%), iar Nasdaq Composite a avansat cu 3,3%, după ce intrase în corecție săptămâna trecută (corecție înseamnă, în mod uzual, o scădere de cel puțin 10% față de un vârf recent). În același context, Wall Street Journal a relatat că Donald Trump le-ar fi spus unor membri ai administrației de la Casa Albă că este dispus să încheie războiul cu Iranul chiar și fără redeschiderea Strâmtorii Ormuz. Pe piața petrolului, cotațiile au scăzut ușor: contractele futures pentru Brent cu livrare în mai au coborât cu 2,7%, la 104,50 dolari pe baril, iar petrolul american s-a ieftinit cu 1,6%, până la puțin peste 101 dolari pe baril. Totuși, potrivit CNN, scăderea relativ limitată a randamentelor obligațiunilor de stat americane și reacția moderată a petrolului sugerează că investitorii rămân prudenți în privința unei încheieri rapide a conflictului. [...]
Italia, Polonia, Franța și Marea Britanie au refuzat solicitări ale SUA în contextul războiului din Iran, iar președintele Donald Trump a reacționat public cu mesaje dure la adresa unor aliați europeni, potrivit Antena 3 . Trump a acuzat Franța că nu a permis survolul unor aeronave „încărcate cu provizii militare” care se îndreptau spre Israel și a spus că „SUA își va aminti”, în două mesaje publicate pe rețeaua sa, Social Truth. Separat, el a criticat și Regatul Unit, pe fondul tensiunilor legate de Strâmtoarea Ormuz și de aprovizionarea cu combustibil pentru avioane. În paralel, în Europa au apărut semnale explicite de refuz privind sprijinul militar cerut de Washington. În Polonia, ministrul apărării Władysław Kosiniak-Kamysz a respins informațiile potrivit cărora SUA ar fi întrebat informal despre trimiterea unei baterii Patriot în Orientul Mijlociu, după ce cotidianul Rzeczpospolita a relatat despre această solicitare. Oficialul a transmis că sistemele Patriot „protejează cerul polonez și flancul estic al NATO” și că „nu avem de gând să le relocăm nicăieri”, adăugând că securitatea Poloniei rămâne „o prioritate absolută”. Conform textului, Polonia operează două baterii Patriot, ajunse la capacitate completă de funcționare la finalul lui 2025. În Italia, autoritățile ar fi refuzat, zilele trecute, accesul unor aeronave americane la baza aeriană NATO de la Sigonella (Sicilia), deși planul de zbor includea o oprire acolo, relatează ANSA , care citează Il Corriere della Sera . Publicația italiană notează că ar fi fost vorba despre bombardiere, iar planul de zbor ar fi fost comunicat părții italiene abia după ce avioanele erau deja în aer; ulterior, în urma verificărilor, s-ar fi stabilit că zborul nu intra în categoriile acoperite de un acord existent între Italia și SUA (transport sau cursă regulată). Pe fondul escaladării, o instalație de desalinizare de pe insula iraniană Qeshm ar fi fost lovită și scoasă din funcțiune în urma unui atac aerian, potrivit agenției semi-oficiale ISNA, care citează un oficial al Ministerului Sănătății iranian. În același timp, secretarul de stat american Marco Rubio a spus că este încrezător că Strâmtoarea Ormuz se va redeschide „într-un fel sau altul” și a avertizat Iranul cu „consecințe reale” dacă va continua blocarea rutei, relatează dpa, preluată de Agerpres, conform Antena 3. În plan economic, Antena 3 consemnează că prețurile la benzină în SUA au depășit media de 4 dolari pe galon pentru prima dată din 2022, iar clubul auto AAA indică o medie națională de 4,02 dolari, cu peste un dolar mai mult decât înainte de începerea războiului. În regiune, autoritățile din Dubai au anunțat stingerea unui incendiu la bordul unui petrolier kuweitian, după ce Kuwait Petroleum Corporation a susținut, prin agenția de stat KUNA, că nava a fost lovită de o dronă iraniană, existând risc de scurgere de petrol; UKMTO a indicat că incidentul s-a produs la 31 de mile marine nord-vest de Dubai. Elementele-cheie din relatare: Franța ar fi refuzat survolul unor aeronave cu provizii militare destinate Israelului, potrivit mesajelor lui Trump. Regatul Unit a fost criticat de Trump în contextul tensiunilor din Strâmtoarea Ormuz și al aprovizionării cu combustibil. Polonia a respins public ideea relocării unei baterii Patriot în Orientul Mijlociu. Italia ar fi refuzat folosirea bazei NATO de la Sigonella pentru aeronave americane, pe motiv că zborul nu era acoperit de acordurile existente. Strâmtoarea Ormuz rămâne un punct de presiune strategică, cu avertismente din partea Washingtonului și efecte în prețurile energiei. [...]
Secretarul de stat american Marco Rubio spune că Strâmtoarea Ormuz va fi redeschisă , în contextul blocajului care a afectat în ultimele săptămâni traficul maritim prin această rută strategică, potrivit AGERPRES , care citează dpa. Rubio a declarat, într-un interviu acordat luni postului Al Jazeera, că Iranul are alternativa de a permite trecerea navelor „respectând dreptul internațional” sau, în caz contrar, o coaliție internațională, inclusiv cu participarea Statelor Unite, ar urma să intervină pentru a asigura redeschiderea strâmtorii. Oficialul american nu a detaliat ce măsuri ar putea lua o astfel de coaliție. „Dacă aleg să încerce să blocheze strâmtorile, atunci vor trebui să se confrunte cu consecințe reale, nu doar din partea Statelor Unite, ci și din partea țărilor din regiune și din întreaga lume”, a spus Rubio. În același context, Rubio a indicat că obiectivele-cheie ale unei eventuale acțiuni militare ar include distrugerea forțelor aeriene și a marinei iraniene și reducerea semnificativă a numărului de locuri de lansare a rachetelor. El a susținut că aceste obiective ar putea fi atinse „în săptămâni, nu în luni”, după care ar urma să fie abordată problema Strâmtorii Ormuz. Strâmtoarea Ormuz este o rută vitală pentru transporturile de petrol și gaze naturale lichefiate din regiune. Potrivit AGERPRES, atacurile și amenințările recente ale Iranului, pe fondul conflictului început de SUA și Israel la sfârșitul lunii februarie, au oprit în mare măsură traficul, fiind permisă doar trecerea limitată a petrolierelor, iar perturbările au contribuit la creșterea prețurilor globale la energie. [...]
