Știri
Știri din categoria Externe
Marco Rubio spune că SUA își pot atinge obiectivele în Iran fără trupe terestre, potrivit AGERPRES, care preia declarațiile secretarului de stat american consemnate de Reuters. Rubio a afirmat că operațiunea ar urma să se încheie în „câteva săptămâni”, în pofida desfășurărilor recente de forțe suplimentare în regiune.
Oficialul american a vorbit cu presa înainte de întoarcerea în Statele Unite, după discuțiile cu miniștrii de externe din G7, în Franța, pe tema conflictului lansat de SUA și Israel la sfârșitul lunii trecute. Rubio a indicat că obiectivele urmărite vizează distrugerea capacităților Iranului de rachete și drone, a fabricilor de producție pentru aceste arme, precum și a unor componente ale forțelor navale și aeriene.
„Suntem înainte de termen în majoritatea cazurilor și putem îndeplini (obiectivele) fără trupe terestre”, a spus Rubio.
El a mai susținut că trimiterea recentă a mii de soldați suplimentari în regiune are rolul de a-i oferi președintelui Donald Trump opțiuni pentru situații neprevăzute, fără a intra în detalii operaționale. În același context, Rubio a avertizat că Iranul ar putea decide instituirea unui sistem de taxare pentru Strâmtoarea Ormuz și a cerut ca statele europene și asiatice care beneficiază de comerțul prin această rută să contribuie la eforturile de asigurare a liberei treceri după încheierea conflictului.
Totodată, conform AFP, Rubio a declarat că Iranul a transmis „mesaje” care ar indica interes pentru o soluție diplomatică, însă nu ar fi răspuns planului propus de SUA pentru încetarea războiului. „Nu l-am primit încă”, a spus secretarul de stat, referindu-se la un răspuns oficial al Teheranului la propunerea americană.
Recomandate
Blocada navală a SUA și prăbușirea rialului reduc rapid marja de manevră a Iranului , iar semnalele recente sugerează că Teheranul intră într-o fază de negociere din poziție tot mai slabă, potrivit unei analize preluate de Digi24 din Newsweek . Miza imediată ține de fluxurile de petrol prin Strâmtoarea Ormuz și de capacitatea regimului de a-și finanța economia și efortul militar. Presiunea pe petrol: Ormuz nu mai e pârghia de la începutul războiului Unul dintre principalele atuuri ale Iranului – controlul asupra traficului maritim prin Strâmtoarea Ormuz – „a slăbit considerabil”, pe fondul reluării parțiale a tranzitului sub protecția Statelor Unite. În septembrie, exportul de țiței din Golful Persic a atins un nivel record pentru perioada războiului, potrivit datelor Kpler, apropiat de cel de dinainte de 28 februarie. Deși armata iraniană mai atacă petroliere, frecvența a scăzut față de începutul conflictului, conform UK Maritime Trade Operations. Televiziunea de stat iraniană ar fi recunoscut că prin Ormuz sunt transportate cel puțin 7 milioane de barili de țiței pe zi. Negocierile: Teheranul oferă concesii, Washingtonul cere mai mult Pe acest fond, Iranul pare mai dispus să intre la negocieri, în pofida retoricii agresive a ministrului de externe. Cea mai recentă ofertă menționată în analiză: redeschiderea completă a Strâmtorii Ormuz în cel mult șapte zile, în schimbul ridicării blocadei americane, renunțării la sancțiuni și deblocării fondurilor înghețate, printre altele. Donald Trump a refuzat propunerea și a spus că ia în calcul noi bombardamente, ceea ce, în lectura Newsweek, crește presiunea pentru concesii suplimentare. Președintele iranian Masoud Pezeshkian a avansat inclusiv ideea diluării uraniului îmbogățit, afirmând că: „Nu este mare lucru.” Șocul economic: rial la minim, costuri în creștere și risc de proteste Analiza indică deteriorarea accelerată a situației economice interne. Rialul a atins un nou minim: un dolar ar valora 2,5 milioane de riali. Cum multe bunuri – de la alimente la medicamente – sunt raportate la dolar, prețurile cresc de la o săptămână la alta, iar populația resimte direct scumpirile și pierderea locurilor de muncă din sectorul privat. În paralel, blocada navală a porturilor iraniene impusă de SUA ar fi oprit aproape complet exporturile de țiței ale Teheranului din mijlocul lunii iulie, potrivit Vortexa. Prelungirea crizei crește riscul unei noi runde de demonstrații, după episoadele de la începutul anului, când regimul „a ucis mii de protestatari”, conform textului. Semnal politic către SUA: apelul către alegători, interpretat ca vulnerabilitate Un element tratat ca „gest de disperare” este scrisoarea deschisă a Gărzilor Revoluționare Iraniene (IRGC) către americani, în care își revendică victoria, dar le cere alegătorilor să voteze împotriva lui Trump. Publicată cu cinci săptămâni înainte de alegerile pentru Congres, scrisoarea susține că: „Acum este momentul, când sistemul politic american este în punctul cel mai slab.” În interpretarea Newsweek, adevărata țintă ar fi noul Congres, care ar putea bloca eforturile lui Trump – o posibilă „ultimă speranță realistă” a Teheranului pentru un acord mai convenabil. Capacitatea militară și logistica: fabrici avariate și blocadă greu de spart Pe partea operațională, analiza notează că peste 80% din fabricile unde Iranul își produce rachetele și motoarele de rachetă ar fi fost avariate sau distruse, potrivit evaluărilor americane. Iranul ar mai putea fabrica arme din piese depozitate, dar ar depinde de componente și lanțuri de aprovizionare afectate de război și de blocada strictă. În plus, Teheranul nu ar fi reușit să spargă blocada: rachete balistice lansate asupra unui portavion și a unui distrugător american nu ar fi lovit țintele, iar Washingtonul ar fi distrus sau defectat 10 petroliere iraniene într-o singură săptămână. Secretarul american al apărării, Pete Hegseth, este citat afirmând că Iranul nu mai are forțe navale sau aeriene. Ce contează economic și ce urmează Din perspectiva pieței energetice și a riscurilor comerciale, mesajul central este că Iranul își pierde treptat pârghiile – Ormuz, exporturile proprii de țiței și capacitatea de a susține costurile interne – în timp ce blocada și deprecierea monedei împing regimul spre concesii. Totuși, analiza avertizează că regimul ar putea supraviețui, iar Iranul încă poate produce pagube și poate conta pe sprijinul Rusiei pentru reluarea producției de rachete; în același timp, rezervele de interceptoare ale forțelor americane ar rămâne „destul de scăzute”. În lectura Newsweek, conflictul se îndreaptă spre un punct în care una dintre părți rămâne fără „ași în mânecă”, iar Iranul ar fi ajuns să ofere deja „ultima armă” la schimb, în încercarea de a obține o ieșire negociată. [...]
Presiunile SUA asupra rezervelor europene de motorină riscă să transforme energia într-un dosar de securitate și piață , pe fondul amenințărilor cu restricții la export care ar putea afecta aprovizionarea și prețurile înainte de iarnă, potrivit Antena 3 , care citează o analiză Politico . Țările din G7 au anunțat că vor elibera aproximativ 15,9 miliarde de litri de motorină și țiței din rezervele strategice, după o campanie de presiuni a administrației Trump, care ar fi cerut Europei să scoată pe piață motorină înainte de iarnă sau să riște o interdicție americană asupra exporturilor. În discuții private, un diplomat european a descris explicit solicitarea drept „șantaj”, iar un oficial a spus că statele membre UE o tratează ca pe „o problemă mai amplă de securitate”. De ce contează pentru economie: prețuri record și risc de volatilitate În material se arată că prețurile motorinei au ajuns la niveluri record, pe fondul războiului declanșat de administrația Trump împotriva Iranului la începutul anului și al războiului Rusiei împotriva Ucrainei, ambele lovind rafinăriile din Orientul Mijlociu și Europa. În acest context, eliberarea coordonată de rezerve urmărește să crească oferta și să tempereze prețurile, însă modul în care s-a ajuns la decizie a amplificat tensiunile politice și incertitudinea de piață. Casa Albă susține că Europa are „cantități uriașe” de produse rafinate, în special motorină, și „spațiu de manevră” pentru a ajuta economia mondială, potrivit declarațiilor lui Kevin Hassett, directorul Consiliului Economic Național. Cum s-au făcut presiunile: bilateral, „haotic”, în afara canalelor tradiționale Un oficial european din energie descrie abordarea SUA drept „haotică”, deoarece, în loc să folosească Agenția Internațională pentru Energie (canalul tradițional pentru eliberări coordonate), oficialii americani ar fi contactat țările bilateral, cu propuneri care se schimbau de la o zi la alta. În text sunt menționate mai multe repere ale negocierilor: o cerere transmisă miercuri la Berlin de secretarul american al energiei, Chris Wright, pentru eliberarea a aproximativ 19,1 miliarde de litri (potrivit unui oficial european); un contact direct, în seara zilei următoare, către președintele francez Emmanuel Macron, pentru eliberarea a aproximativ 15,9 miliarde de litri (potrivit unui alt oficial); discuții informale purtate de Wright cu un oficial european de rang înalt, la New York, în marja Adunării Generale a ONU . În interiorul UE, unele state – inclusiv Germania, potrivit materialului – s-ar fi opus inițial, considerând ultimatumul o mișcare cu miză electorală internă în SUA, în condițiile în care Trump a spus în repetate rânduri că ia în calcul o interdicție la export pentru a reduce prețurile motorinei în Statele Unite. Ce urmează: implementare monitorizată și posibilitatea unor noi eliberări Un oficial american de rang înalt, citat anonim, afirmă că „aceste cantități trebuie să ajungă rapid pe piață” și că ar putea fi necesare măsuri suplimentare, precizând că SUA vor urmări îndeaproape punerea în aplicare și condițiile de pe piață. În același timp, o parte dintre diplomații UE implicați în discuțiile de urgență susțin că anunțul de vineri ar putea să nu fie, în practică, o „victorie” pentru SUA, ci o reafirmare a unui angajament anterior din martie privind eliberarea a aproximativ 63,6 miliarde de litri, din care „cea mai mare parte” nu ar fi ajuns efectiv pe piețele europene, deoarece nu putea concura cu țițeiul american mai ieftin. ClearView Energy Partners atrage atenția asupra formulării „elastice” a declarației G7 și spune că nu este clar ce proporție revine efectiv Europei, G7 sau altor parteneri și nici cât se va elibera de la început. Emmanuel Macron respinge ideea că amenințările ar fi forțat decizia și susține că discuția a fost „constructivă”, iar Trump ar fi fost „foarte clar” că nu va exista o interdicție asupra exporturilor. Separat, Chris Wright s-a pronunțat public împotriva unei interdicții, pe motiv că ar duce, în final, la creșterea prețurilor carburanților, iar în material se arată că industria petrolieră încearcă să convingă Casa Albă că o astfel de măsură ar putea avea efecte adverse, inclusiv prin reducerea activității rafinăriilor după pierderea piețelor externe. [...]
Administrația Trump a convocat la Camp David o reuniune secretă pe Iran și Yemen , într-un moment în care se discută despre o posibilă intensificare a prezenței militare americane în Orientul Mijlociu, potrivit Axios . Întâlnirea, desfășurată vineri și prezidată de vicepreședintele JD Vance, i-a reunit pe secretarul de stat Marco Rubio, secretarul apărării Pete Hegseth, emisarul Casei Albe Steve Witkoff, directorul CIA John Ratcliffe și șeful Statului Major Întrunit, generalul Dan Caine, conform aceleiași surse. Trei oficiali americani citați au spus că „s-au decis lucruri, sau cel puțin au fost discutate în profunzime”. Casa Albă a refuzat să comenteze solicitarea Axios, notează publicația. Context: semnale de escaladare militară în regiune Reuniunea are loc pe fondul unor relatări potrivit cărora atât armata SUA, cât și Arabia Saudită se pregătesc să își intensifice activitatea militară în regiune. The Washington Post a relatat vineri că armata americană ia în calcul o extindere majoră a prezenței navale în Orientul Mijlociu în următoarele săptămâni, inclusiv: desfășurarea a trei portavioane și a navelor de escortă, pentru „flexibilitate operațională”; suplimentarea cu încă 20.000 de militari, peste cei aproximativ 50.000 deja dislocați; până la 150 de avioane de luptă și distrugătoare suplimentare pentru apărare împotriva atacurilor cu rachete. Separat, Reuters a relatat vineri că Arabia Saudită analizează o ofensivă militară semnificativă împotriva houthiților susținuți de Iran în Yemen, cu obiectivul de a sparge controlul grupării asupra unor zone de coastă și de a securiza rutele de transport maritim din Marea Roșie. De ce contează: riscuri pentru securitatea rutelor maritime din Marea Roșie Potrivit informațiilor citate de Reuters, operațiunea saudită ar urmări să inverseze câștigurile houthiților din luna trecută, când aceștia au avansat de-a lungul coastei și au preluat controlul asupra strâmtorii Bab al-Mandab , un punct-cheie de acces către Marea Roșie. Planul ar putea fi lansat „în următoarele săptămâni” și ar urma să fie dus la sol de forțe yemenite coordonate de Riad, cu sprijinul loviturilor aeriene saudite, conform persoanelor familiarizate cu pregătirile citate de Reuters. Ce urmează Din informațiile disponibile nu reiese ce decizii concrete au fost luate la Camp David, iar Casa Albă nu a oferit un punct de vedere. Totuși, sincronizarea reuniunii cu discuțiile despre consolidarea dispozitivului american și cu posibila ofensivă saudită indică o perioadă de volatilitate crescută în jurul Yemenului și al rutelor de transport din Marea Roșie. [...]
Administrația Trump a convocat o reuniune secretă la Camp David pentru a decide pașii următori în conflictul cu Iranul , într-un moment în care negocierile SUA–Iran sunt în impas și Casa Albă ia în calcul reluarea unor operațiuni militare majore, potrivit Mediafax , care citează surse Axios. Întâlnirea a avut loc vineri și a durat câteva ore. Conform a trei oficiali americani citați de Axios, discuțiile au vizat atât Iranul, cât și conflictul dintre Arabia Saudită și rebelii Houthi din Yemen . Reuniunea nu a fost anunțată public, iar Axios o descrie drept „extrem de neobișnuită”, amintind că o întâlnire similară ar fi avut loc în iunie 2025, cu câteva zile înainte ca Israelul să intre în război cu Iranul. Potrivit surselor Axios, ședința a fost prezidată de vicepreședintele JD Vance. La discuții au participat, între alții, secretarul de stat Marco Rubio, secretarul Apărării Pete Hegseth, trimisul Casei Albe Steve Witkoff, directorul CIA John Ratcliffe și șeful Statului Major Interarme, generalul Dan Caine. De ce contează: semnal de escaladare într-un moment de impas diplomatic Informația apare pe fondul blocajului negocierilor dintre SUA și Iran și în contextul în care președintele Donald Trump „ia în considerare reluarea operațiunilor militare majore în Iran”, potrivit materialului citat. Unul dintre oficialii americani a indicat pentru Axios că în cadrul reuniunii „s-au luat decizii sau, cel puțin, s-a discutat în profunzime” despre criza din Orientul Mijlociu. În același timp, Trump a transmis public că se apropie de o decizie privind acordul cu Iranul: „Acum trebuie să iau o decizie: fie Iranul semnează acordul, fie acesta nu va mai exista.” Presiune și pe dosarul Yemen: Arabia Saudită cere sprijin împotriva Houthi Pe lângă Iran, președintele american este presat să se alăture ofensivei planificate de Arabia Saudită împotriva rebelilor Houthi din Yemen. Potrivit sursei, saudiții îl îndeamnă pe Trump să lanseze atacuri aeriene împotriva Houthi, însă acesta s-a arătat reticent față de această opțiune. Materialul nu oferă detalii despre deciziile concrete luate la Camp David, ci doar indică faptul că discuțiile au vizat „următorii pași” în cele două dosare. [...]
Franța analizează eliberarea coordonată a unor volume mari de țiței și motorină din rezervele strategice , ca răspuns la presiunile administrației Trump, într-un context de tensiuni pe piața combustibililor și de risc de măsuri comerciale americane, potrivit Antena 3 . Guvernul de la Paris s-a reunit de urgență după ce SUA le-au cerut aliaților europeni să „elibereze” pe piață rezerve strategice, în caz contrar fiind invocată posibilitatea unei interdicții de export. În discuțiile de la nivel european, Franța ar fi sugerat ca statele UE să pună pe piață 50 de milioane de barili de țiței și 50 de milioane de barili de motorină, însă propunerea este „încă evaluată tehnic”, potrivit unui oficial citat. Presiune americană pe motorină și un calendar accelerat Secretarul american al energiei, Chris Wright , le-a cerut statelor europene să elibereze 120 de milioane de barili din rezervele strategice pe parcursul a trei luni, ca parte a unei încercări de a opri creșterile de preț la motorină. Ulterior, potrivit oficialilor europeni citați, solicitarea ar fi fost rafinată într-o cerere directă către președintele Emmanuel Macron pentru punerea pe piață a 100 de milioane de barili de motorină. În același timp, Germania s-a arătat reticentă față de o astfel de mișcare, un oficial german anonim invocând ideea că rezervele ar trebui folosite „doar din motive reale de securitate și cerere”. Coordonare dificilă în UE și miza G7 Pe fond, discuția atinge o zonă sensibilă pentru piață: rezervele strategice sunt un instrument de securitate energetică, iar eliberarea lor în scop de temperare a prețurilor poate deveni un precedent politic și operațional. Potrivit sursei, nu este clar dacă o eventuală punere pe piață s-ar face coordonat la nivelul UE sau bilateral, în condițiile în care oficialii europeni susțin că Washingtonul nu ar fi folosit canalele oficiale și ar fi trimis solicitări individuale mai multor țări. Președinția franceză a anunțat că Macron va convoca o reuniune a liderilor G7 pentru a coordona un posibil efort comun. Joi, Macron a discutat telefonic cu Trump despre „situația energiei la nivel global” și despre nevoia de a asigura o furnizare adecvată de produse petroliere rafinate. Reacții oficiale: dezmințiri și avertismente Un purtător de cuvânt al ministrului francez al economiei, Roland Lescure, a respins informațiile, catalogându-le drept „zvonuri”. La nivelul Comisiei Europene, purtătoarea de cuvânt Anna-Kaisa Itkonen a avertizat că o interdicție americană pe exporturile de petrol „ar submina încrederea în SUA ca partener de nădejde” și a indicat că UE este pregătită pentru acțiune colectivă în cadrul Agenției Internaționale a Energiei, organismul care ar urma să organizeze eventualele eliberări din stocuri. Oficialii britanici au transmis, la rândul lor, că se așteaptă la o reuniune rapidă a G7, dar că este puțin probabil să se ajungă „foarte rapid” la o acțiune concretă. [...]
Vizita lui Marco Rubio în Islanda și Grecia indică o accelerare a agendei de securitate a SUA în Arctica și pe flancul sudic al NATO, cu implicații directe pentru cooperarea economică și energetică în regiune , potrivit Economica . La Reykjavik, Rubio urmează să se întâlnească cu oficiali „pentru a discuta despre cooperarea în domeniile economiei şi securităţi”, conform unui comunicat citat în material. Deplasarea vine pe fondul creșterii tensiunilor în Arctica, context în care Islanda – stat fără armată – rămâne dependentă în mare măsură de SUA și de NATO pentru securitate. Context: acordul privind Groenlanda și repoziționarea SUA în Arctica Potrivit Agerpres, vizita are loc la câteva zile după acordul de securitate privind Groenlanda, semnat săptămâna trecută la New York, care a pus capăt unei dispute ce a afectat relațiile cu Uniunea Europeană. În cadrul acordului, Washingtonul intenționează să instaleze două noi baze militare, consolidând integrarea teritoriului autonom danez în zona de influență a SUA, după amenințările anterioare cu anexarea formulate de președintele Donald Trump. Materialul amintește și un episod recent de tensiune diplomatică: la începutul lunii septembrie, președintele american a stârnit o polemică după publicarea unei „hărți” care acoperea cu steagul SUA America de Nord, Mexicul, Caraibele, Groenlanda și Islanda. Islanda a reacționat prin convocarea ambasadorului american la Reykjavik, pentru a transmite că imaginea a fost „total inadecvată”. Islanda între SUA și UE: referendum și miza strategică Vizita are loc și după referendumul de la sfârșitul lunii august, în care islandezii au respins reluarea negocierilor de aderare la Uniunea Europeană, înghețate din 2013: 52,8% împotrivă și 47,2% pentru. În acest context, importanța strategică a Islandei crește, pe fondul presiunilor geopolitice din Arctica. Ultima vizită a unui secretar de stat american în Islanda a avut loc în 2021. Următoarele opriri: Grecia și Portugalia După Islanda, Rubio se va deplasa la Atena pentru un „ dialog strategic ” axat, între altele, pe securitatea regională și energetică. Ultima etapă a deplasării este o scurtă escală la Lisabona. [...]
