Știri
Știri din categoria Externe

Marco Rubio spune că SUA își pot atinge obiectivele în Iran fără trupe terestre, potrivit AGERPRES, care preia declarațiile secretarului de stat american consemnate de Reuters. Rubio a afirmat că operațiunea ar urma să se încheie în „câteva săptămâni”, în pofida desfășurărilor recente de forțe suplimentare în regiune.
Oficialul american a vorbit cu presa înainte de întoarcerea în Statele Unite, după discuțiile cu miniștrii de externe din G7, în Franța, pe tema conflictului lansat de SUA și Israel la sfârșitul lunii trecute. Rubio a indicat că obiectivele urmărite vizează distrugerea capacităților Iranului de rachete și drone, a fabricilor de producție pentru aceste arme, precum și a unor componente ale forțelor navale și aeriene.
„Suntem înainte de termen în majoritatea cazurilor și putem îndeplini (obiectivele) fără trupe terestre”, a spus Rubio.
El a mai susținut că trimiterea recentă a mii de soldați suplimentari în regiune are rolul de a-i oferi președintelui Donald Trump opțiuni pentru situații neprevăzute, fără a intra în detalii operaționale. În același context, Rubio a avertizat că Iranul ar putea decide instituirea unui sistem de taxare pentru Strâmtoarea Ormuz și a cerut ca statele europene și asiatice care beneficiază de comerțul prin această rută să contribuie la eforturile de asigurare a liberei treceri după încheierea conflictului.
Totodată, conform AFP, Rubio a declarat că Iranul a transmis „mesaje” care ar indica interes pentru o soluție diplomatică, însă nu ar fi răspuns planului propus de SUA pentru încetarea războiului. „Nu l-am primit încă”, a spus secretarul de stat, referindu-se la un răspuns oficial al Teheranului la propunerea americană.
Recomandate

Secretarul de stat Marco Rubio spune că nu există dovezi că penele IT recente din SUA sunt coordonate sau provocate intenționat, pe fondul unor întreruperi care au afectat în ultimele zile servicii digitale, aviația și sectorul bancar, potrivit Digi24 . Mesajul are miză operațională și economică: reduce presiunea pentru măsuri de urgență bazate pe ipoteza unui atac coordonat, dar lasă deschisă problema vulnerabilităților tehnologice. Rubio a declarat, la Manila (Filipine), că guvernul american nu are „niciun indiciu” și „nicio dovadă” că incidentele ar avea legătură între ele sau cu „actori răuvoitori”, de la hackeri și infractori până la „un alt stat”, conform AFP, citată de News.ro. „Nu avem niciun indiciu, nicio dovadă şi niciun motiv să credem, în vreun fel, că unele dintre aceste incidente ar avea legătură cu altele.” Ce sisteme au fost afectate în mai puțin de o săptămână În intervalul menționat de publicație, au fost raportate mai multe defecțiuni care au perturbat activități curente în SUA și „nu numai”: o pană prelungită care a afectat serviciul de mesagerie Outlook și alte instrumente Microsoft (de joi până vineri); o defecțiune a infrastructurii „învechite” de control al traficului aerian, care a ținut avioanele la sol pe întreg teritoriul SUA timp de mai multe ore, cu efecte în aeroporturi; probleme informatice care au afectat clienții United Airlines și ai mai multor bănci, inclusiv JPMorgan Chase; defecțiuni care au afectat și NSA, agenția americană de informații. Rubio a insistat că incidentul Microsoft nu are legătură cu cel care a afectat FAA (autoritatea americană de reglementare a aviației), iar acestea nu ar fi conectate nici cu problemele din sectorul bancar. De ce contează pentru economie și operațiuni Chiar dacă respinge ipoteza unei coordonări, Rubio a recunoscut impactul direct al acestor episoade asupra funcționării economiei și serviciilor: „Recunoaştem pe deplin că aceste incidente provoacă perturbări.” În același timp, el a avertizat că, pe măsură ce tehnologia devine mai integrată în viața de zi cu zi, „vulnerabilitățile devin mai reale”, făcând trimitere inclusiv la riscurile de criminalitate informatică. Rubio a subliniat însă că, în evaluarea de la acest moment, „aceste incidente nu au nicio legătură cu acest fenomen”, iar autoritățile nu au motive să creadă că episoadele sunt conectate între ele. [...]

JD Vance amână până în 2027 decizia privind o candidatură în 2028 , o poziționare care prelungește incertitudinea în interiorul Partidului Republican și poate influența calendarul informal al competiției pentru nominalizare, potrivit Digi24 . Vicepreședintele SUA a spus, într-un interviu acordat Fox News, că nu a luat încă o hotărâre și că se va decide „la un moment dat anul viitor”. Presat de prezentatoarea Laura Ingraham, Vance a adăugat că, odată ce va lua o decizie, se va „dedica în totalitate” acesteia. De ce contează amânarea: semnal pentru cursa internă din Partidul Republican Declarațiile vin pe fondul unui interes crescut față de următoarele mișcări ale lui Vance, în săptămânile de după înfrângerea „zdrobitoare” suferită de Donald Trump și republicani la alegerile de la jumătatea mandatului. Potrivit BBC, persoane din anturajul lui Vance au spus că rezultatul din noiembrie nu a schimbat calendarul deciziei pentru 2028: se preconizează că va candida, dar aliații cred că ar putea aștepta câteva luni înainte de un anunț definitiv. În același timp, amânarea lasă mai mult spațiu de manevră altor potențiali candidați republicani și menține deschisă competiția pentru sprijinul electoratului conservator, inclusiv al bazei MAGA. Context: relația cu Trump și lista posibililor rivali Speculațiile despre o candidatură au început încă din momentul în care Trump l-a ales pe Vance drept candidat la vicepreședinție pentru alegerile din 2024, ceea ce l-a poziționat ca posibil moștenitor al mișcării „Make America Great Again” (MAGA). Totuși, pe durata mandatului, Vance a evitat să discute despre ambițiile sale, inclusiv în campania pentru alegerile de la jumătatea mandatului, când era îndemnat frecvent să candideze în 2028. Materialul notează că, dacă își anunță candidatura, Vance ar ajunge probabil rapid în fruntea listei pentru alegerile primare republicane, dar competiția este așteptată să fie strânsă, cu mulți candidați. Sunt menționați, între alții: secretarul de stat Marco Rubio; senatorul Ted Cruz (Texas); guvernatorul Floridei, Ron DeSantis; fostul guvernator al statului New Jersey, Chris Christie. Trump i-a lăudat în repetate rânduri pe Vance și Rubio, dar a spus că nu este sigur pe cine va susține în 2028 sau dacă va interveni. Susținerea lui ar avea o influență semnificativă asupra bazei MAGA, însă alegerile din 2026 ar fi scos la iveală o frustrare generalizată față de o parte dintre politicile celui de-al doilea mandat, ceea ce complică poziționarea candidaților asociați cu agenda lui Trump. Mesaje politice după alegeri: Iran, economie și distanțarea de Trump După alegeri, Vance a atribuit rezultatele războiului cu Iranul și a prezentat un plan de recâștigare a votanților republicani, care includea încheierea conflictului și concentrarea pe economie. Mesajul a fost perceput pe scară largă ca un posibil prim pas de distanțare față de Trump în perspectiva unei candidaturi în 2028. În interviul pentru Fox News, Vance a reiterat că războiul a avut un „cost politic”, dar a susținut că nu i-a afectat relația cu Trump. „Nu există nicio divergență” în ceea ce privește războiul cu Iranul între Trump și înalții oficiali ai administrației, inclusiv el însuși. El a mai spus că Trump nu va permite ca acest conflict, declanșat de SUA și Israel în februarie 2026, să devină un „război fără sfârșit” sau „un angajament de doi ani”. Alte teme atinse: trafic aerian și scandalul Nvidia Vance a vorbit și despre problema traficului aerian din săptămâna precedentă, care a blocat pentru câteva ore transportul aerian în toată țara, cerând parlamentarilor să rezolve situația în ultimele săptămâni ale actualei sesiuni a Congresului. De asemenea, a menționat scandalul în care este implicată Nvidia și fostul său director general, Jensen Huang, cu posibile implicații pentru relațiile SUA–China, afirmând că nu există „claritate” privind informațiile potrivit cărora o femeie cu care Huang ar fi avut o relație ar fi fost spion al Chinei. „Nu există claritate în această privință. Nici eu nu știu și nici [Trump] nu știe dacă această femeie era spion sau nu.” [...]

Rusia a cerut retragerea NATO la granițele din 1997, condiție care ar reduce prezența aliată inclusiv în România , potrivit Digi24 , care citează informații atribuite unor surse „bine informate” de Bloomberg . Propunerea ar fi fost pusă pe masă în discuțiile cu SUA despre Ucraina și ar viza, în mod direct, statele intrate în Alianță după 1997. Ce ar fi oferit Moscova și ce ar cere în schimb Conform surselor citate de Bloomberg, Rusia ar fi propus ca NATO să revină la configurația de dinaintea extinderilor de după 1997, iar în schimb Moscova și-ar retrage trupele din regiunea Kaliningrad. În același timp, emisarii speciali ai președintelui american, Steve Whitcoff și Jared Kushner, ar fi prezentat ideea aliaților europeni și ar fi insistat ca noile propuneri privind NATO și staționarea trupelor în Europa să fie analizate în cadrul eforturilor de oprire a războiului din Ucraina. În paralel, negociatorii americani ar fi întrebat Kievul dacă ar fi dispus să cedeze Donbasul în schimbul aderării la NATO, potrivit aceleiași relatări. De ce contează pentru România: „granițele din 1997” înseamnă retrageri din 16 state Materialul arată că o revenire la „granițele din 1997” ar presupune, cel puțin, retragerea trupelor și a armamentului NATO din jumătate dintre țările membre ale alianței — 16 din 32. Lista include: toți foștii membri ai Organizației Tratatului de la Varșovia; țările baltice; patru din cele șase republici ale fostei Iugoslavii; Albania, Finlanda și Suedia. România, care a aderat la NATO în 2004, este menționată ca fiind „direct vizată” de cererile lui Vladimir Putin . Calendarul discuțiilor și reacția europeană, potrivit surselor citate Se preconizează că Whitcoff și Kushner se vor întâlni cu oficiali ucraineni și europeni la Berlin, pe 19 noiembrie, pentru a discuta garanțiile de securitate postbelice pentru Kiev. Ulterior, atenția ar urma să se îndrepte către o nouă rundă de negocieri Rusia–Ucraina, cu medierea SUA, și către întâlniri cu participare europeană. În același timp, liderii UE ar fi respins propunerile americane, deși unii ar fi luat în calcul scenariul în care Ucraina, dacă acceptă, ar adera la NATO cu granițe modificate, potrivit surselor Bloomberg. Context: cereri similare înainte de invazia din 2022 și limita juridică invocată Digi24 notează că Moscova a impus condiții similare în decembrie 2021, cu câteva săptămâni înainte de invazia pe scară largă în Ucraina. În plus, sunt amintite informații atribuite ziarului The Telegraph despre solicitări privind renunțarea NATO la extinderea spre est și reducerea cooperării cu Ucraina și alte state post-sovietice, prezentate de delegația rusă drept „garanții de securitate”. În contrapunct, articolul indică faptul că statutul NATO, la articolul 10, consacră politica „ușilor deschise”, iar intervenția unei terțe părți în procesul de aderare nu este prevăzută. [...]

Criticile presei financiare internaționale pun sub semnul întrebării credibilitatea mesajului economic al Kremlinului la summitul APEC din China, unde Vladimir Putin a prezentat o imagine optimistă a economiei ruse, potrivit Mediafax . Bloomberg a catalogat declarațiile drept „fantezii”, iar Financial Times a relatat că, pe parcursul discursului, sala s-a golit vizibil. În analiza citată, Bloomberg contrazice afirmațiile liderului de la Kremlin și notează că Germania rămâne cea mai mare economie din Europa în termeni de PIB nominal, în timp ce economia Rusiei încetinește. Publicația indică și un contrast între retorica oficială și dinamica recentă a economiei. Pe partea de date, Mediafax menționează că, potrivit Rosstat, creșterea PIB-ului Rusiei în trimestrul al treilea a fost de 1% în termeni anuali, în scădere de la 1,3% în trimestrul al doilea, informație atribuită de articol canalului Nexta. În plus, în industria de rafinare a petrolului, volumul producției ar fi scăzut cu 18% în perioada iulie–septembrie, cea mai abruptă contracție trimestrială din 2020, conform aceleiași surse. Ce a susținut Putin și ce a omis, potrivit articolului Discursul, ținut miercuri, a inclus o listă de „succese” economice pe care Putin le-a prezentat drept argumente pentru reziliența Rusiei. Printre acestea, el a afirmat că Rusia ar ocupa primul loc în Europa ca dimensiune a economiei, că PIB-ul a crescut cu peste 10% și că inflația este „sub control”. În contrapondere, Mediafax consemnează că experții citați au remarcat absența unor teme sensibile din discurs, precum rafinăriile distruse, podul avariat din Crimeea și previziuni economice pesimiste asociate războiului din Ucraina. Miza economică a vizitei în China Potrivit articolului, Putin a venit la summit cu o delegație numeroasă, cu obiectivul de a atrage afaceri din Asia. În același context, este amintit că liderul rus a încercat anterior, fără succes, să ajungă la un acord cu Beijingul privind livrările de gaze pe o rută din Siberia. Summitul APEC din China, desfășurat miercuri și joi, include și o întâlnire între Donald Trump, Xi Jinping și Vladimir Putin, despre care articolul spune că este urmărită atent la nivel global. Oficial, discuțiile ar urma să vizeze economia și neproliferarea nucleară, însă experții citați anticipează că pot apărea și subiecte precum războaiele din Ucraina și Iran sau tensiunile economice. [...]

Ucraina cere ca summitul Trump–Xi–Putin să nu producă o „înțelegere” peste capul Kievului , mizând pe influența Washingtonului și Beijingului asupra Moscovei pentru a forța încheierea războiului, potrivit Kyiv Post . Mesajul a fost transmis de ministrul ucrainean de externe, Andrii Sîbîha , într-o conferință de presă comună cu omologul său portughez, Paulo Rangel, conform Ukrinform, citat de publicație. Sîbîha a spus că Ucraina „speră și se așteaptă” ca discuția dintre președintele SUA Donald Trump, liderul chinez Xi Jinping și președintele rus Vladimir Putin să aibă ca „ton” presiunea asupra Rusiei pentru a opri războiul. În același timp, șeful diplomației ucrainene a avertizat că, indiferent de subiectele abordate la întâlnire, „nu pot fi luate decizii privind Ucraina” fără participarea Kievului. El a cerut ca Trump și Xi să evite să-i ofere lui Putin impresia falsă că lumea revine la o ordine bazată pe „sfere de influență” (adică aranjamente între marile puteri care împart zone de control, fără consultarea statelor afectate). Contextul summitului și riscul unei negocieri fără Ucraina Potrivit materialului, Putin s-a întâlnit deja cu Xi la Shenzhen înaintea summitului trilateral programat pentru joi cu Trump. Întâlnirea a alimentat îngrijorări că cei trei lideri ar putea discuta viitorul Ucrainei fără Kiev sau fără lideri europeni, ceea ce ar putea readuce în prim-plan logica „sferelor de influență”. Publicația notează că Washingtonul a transmis inițial semnale că Ucraina ar putea să nu fie pe agenda discuțiilor, însă Trump a spus ulterior că subiectul va fi abordat. Ce mai intră pe agenda discuțiilor Pe lângă Ucraina, discuțiile trilaterale sunt așteptate să includă, potrivit articolului: războiul din Iran; dezarmarea nucleară, în contextul expirării, în februarie, a unui tratat SUA–Rusia privind armele nucleare. În declarații citate de Kyiv Post , Putin a descris summitul drept potențial „foarte util”, pledând pentru dialog „mai degrabă decât ultimatumuri”. Separat, Trump a spus că ia în calcul întâlniri unu-la-unu cu Putin și cu liderul nord-coreean Kim Jong Un la Shenzhen, deși secretarul de stat al SUA, Marco Rubio, nu a confirmat existența unei întâlniri planificate cu Kim. Presiunea sancțiunilor rămâne în joc În marja reuniunii APEC din Shenzhen, premierul canadian Mark Carney a declarat că sancțiunile împotriva Rusiei vor continua să crească atât timp cât războiul din Ucraina continuă, mai notează publicația. [...]

Summitul tripartit SUA–China–Rusia de la Shenzhen ridică miza APEC și amplifică riscul de „aranjamente” geopolitice cu efecte economice după ce Donald Trump a ajuns miercuri în China pentru întâlnirea programată joi cu Xi Jinping și Vladimir Putin, potrivit News . Trump a sosit la Shenzhen cu Air Force One, după o primă etapă a turneului asiatic la un summit ASEAN în Filipine. La coborârea din avion, el a fost întâmpinat de Xi Jinping, un gest rar din partea liderului chinez, care se deplasează „rareori” la aeroport pentru a primi lideri străini. Publicația notează că Xi i-a întors astfel un favor făcut de Trump în septembrie, în Statele Unite. Deși Trump urma să participe miercuri și joi la summitul celor 21 de membri ai Cooperării Economice Asia-Pacific (APEC) , reuniunea regională este „puternic eclipsată” de întâlnirea de joi după-amiază dintre cei trei lideri. Miza este urmărită atent în contextul „crizelor multiple” globale și al temerilor unor actori precum Ucraina, Europa sau Taiwanul privind posibile înțelegeri în defavoarea lor. Întâlnirea Xi–Putin, înaintea discuțiilor în trei Vladimir Putin a ajuns la Shenzhen înaintea președintelui american, în noaptea de marți spre miercuri. Miercuri, liderul de la Kremlin a petrecut deja „peste două ore” cu Xi Jinping, la un dejun, însă nu au fost comunicate informații despre conținutul discuțiilor. Potrivit Kremlinului, planul inițial era ca Xi și Putin să discute: în prezența delegațiilor, despre cooperare în domenii precum energia, inteligența artificială (AI) și finanțele; apoi, într-un format restrâns, despre teme de politică externă, inclusiv Ucraina și Peninsula Coreeană. Într-un discurs rostit miercuri dimineață la Shenzhen, Putin a spus despre întâlnirea de joi cu Trump și Xi că se așteaptă să fie „o mare utilitate”. De ce contează pentru economie și companii Dincolo de agenda formală APEC, întâlnirea trilaterală poate influența așteptările privind stabilitatea geopolitică și, implicit, riscurile pentru comerț, energie și piețe financiare. În material nu sunt oferite detalii despre eventuale decizii sau acorduri, iar conținutul discuțiilor Xi–Putin nu a fost făcut public. Prezența lui Putin la APEC este prezentată ca o revenire la o reuniune diplomatică alături de lideri occidentali după aproape cinci ani, un element care adaugă greutate politică și, potențial, economică întâlnirilor de la Shenzhen. [...]