Știri
Știri din categoria Externe
Marco Rubio spune că SUA ar putea să-și reevalueze relația cu NATO pe fondul nemulțumirilor legate de sprijinul limitat primit de la unii aliați în războiul cu Iranul, potrivit AGERPRES, care citează dpa.
Secretarul de stat american a criticat în mod special Spania, susținând că Madridul a refuzat să acorde Statelor Unite acces la spațiul său aerian pentru zboruri legate de conflict. În plus, Rubio a vorbit despre opoziție privind utilizarea unor baze militare din Spania și din alte locuri. Declarațiile au fost făcute într-un interviu pentru Al Jazeera, iar transcrierea a fost publicată de Departamentul de Stat, notează aceeași sursă.
În argumentația sa, Rubio a spus că NATO este utilă Statelor Unite deoarece permite staționarea de trupe și echipamente americane în străinătate, însă a avertizat că aranjamentul devine problematic dacă Alianța se limitează la apărarea Europei, iar Washingtonul nu beneficiază de „drepturi de bază” atunci când are nevoie.
„NATO nu poate fi o stradă cu sens unic”.
În acest context, Rubio a apreciat că va fi „greu” pentru SUA să rămână angajate în aceleași condiții și a indicat că aceste aspecte ar urma să fie reevaluate după încheierea conflictului din Orientul Mijlociu. El a adăugat că speră ca problema să fie rezolvată și că va exista timp pentru discuții ulterioare.
Potrivit informațiilor citate, Spania și-a închis recent spațiul aerian pentru zborurile asociate războiului din Iran și, anterior, ar fi interzis SUA utilizarea bazelor Rota și Moron din Andaluzia pentru operațiuni, deși aceste facilități sunt operate de mult timp în comun de Spania și Statele Unite. În paralel, președintele american Donald Trump a criticat în repetate rânduri aliații NATO pentru ceea ce consideră a fi un sprijin insuficient, în condițiile în care, mai notează dpa, Articolul 5 al NATO (clauza de apărare reciprocă) nu se aplică războiului declanșat de SUA și Israel împotriva Iranului.
Recomandate
Marco Rubio spune că SUA primesc mesaje private pozitive din Iran , potrivit HotNews.ro , și afirmă că există „fracturi” în ierarhia de la Teheran, care ar putea deschide calea unor interlocutori „cu puterea de a acționa”. Declarațiile au fost făcute luni, în emisiunea Good Morning America de la ABC News, în contextul în care războiul a intrat în a cincea săptămână. Rubio a spus că Washingtonul vede semnale diferite față de trecut din partea unor persoane din interiorul aparatului iranian, fără a preciza identitatea acestora, invocând riscuri de securitate. El a susținut că SUA își vor atinge „obiectivele” în câteva săptămâni, nu luni, dar a avertizat că evoluția depinde de cine va ajunge efectiv să dețină puterea la Teheran. „Există în mod clar oameni care ne vorbesc într-un mod în care cei care se aflau anterior la conducere în Iran nu ne vorbeau, despre lucruri pe care sunt dispuşi să le facă”, a spus el. În paralel, președintele Donald Trump a declarat luni că SUA poartă discuții serioase cu un regim „nou” și „mai rezonabil” din Iran. Rubio a refuzat să confirme cu cine negociază Washingtonul, afirmând că dezvăluirea ar putea pune în pericol respectivele persoane, și a insistat că SUA vor „testa” dacă cei care transmit mesaje în privat vor ajunge să aibă pârghiile necesare pentru a lua decizii. De cealaltă parte, oficialii iranieni neagă existența unor negocieri directe cu SUA și susțin că mesajele au fost transmise prin intermediari. Esmaeil Baqaei, purtătorul de cuvânt al Ministerului de Externe al Iranului, a declarat luni: „Nu am avut nicio negociere cu America”. Tot el a criticat un cadru american de 15 puncte pentru un acord de pace, transmis prin Pakistan, pe care l-a descris drept o listă de cereri „excesive, nerealiste şi ilogice”. Ministrul de externe al Pakistanului, Ishaq Dar, a spus că țara sa ar urma să găzduiască discuții între SUA și Iran „în zilele următoare”, însă nu există confirmări privind data sau componența delegațiilor. În acest context, Trump a afirmat că un acord ar putea fi încheiat curând, dar a admis că „este posibil să nu se întâmple”, în timp ce a amenințat și cu atacuri majore asupra infrastructurii energetice a Teheranului dacă nu se ajunge la o soluție diplomatică. [...]
Donald Trump afirmă că SUA negociază cu un „nou regim” din Iran și amenință cu atacuri majore dacă acordul eșuează , potrivit unei postări publicate pe platforma sa, Truth Social , în care președintele Statelor Unite descrie atât progrese în discuții, cât și posibile consecințe severe în lipsa unui rezultat rapid. În mesaj, Donald Trump susține că Statele Unite sunt implicate în „discuții serioase” pentru a încheia operațiunile militare din Iran, afirmând că există deja progrese semnificative. Totuși, introduce o condiție clară: dacă un acord nu va fi atins „în scurt timp” și dacă Strâmtoarea Hormuz nu va fi imediat redeschisă pentru comerț, SUA ar putea recurge la acțiuni militare de amploare. Președintele american indică explicit posibile ținte strategice: centrale electrice câmpuri petroliere insula Kharg, esențială pentru exporturile de petrol ale Iranului instalații de desalinizare Trump precizează că aceste obiective „nu au fost încă atinse în mod deliberat”, sugerând că ele ar putea deveni ținte directe dacă negocierile eșuează. El justifică o eventuală intervenție prin necesitatea unor represalii pentru militarii americani și alte victime atribuite Iranului în ultimele decenii. Context strategic Strâmtoarea Hormuz este una dintre cele mai importante rute pentru transportul global de petrol, iar orice blocaj sau conflict în zonă are impact imediat asupra piețelor internaționale și securității regionale. Mesajul publicat de Donald Trump combină presiunea diplomatică cu un avertisment militar explicit, într-un moment în care relațiile dintre SUA și Iran rămân tensionate. Nu există, deocamdată, detalii suplimentare despre reacția oficială a Iranului sau despre stadiul concret al negocierilor. Ideile principale ale mesajului negocieri în desfășurare cu un „nou regim” iranian condiționarea păcii de redeschiderea rapidă a Strâmtorii Hormuz amenințări directe asupra infrastructurii energetice justificarea prin represalii istorice [...]
Kosovo a aprobat trimiterea de trupe în Fâșia Gaza în cadrul unei forțe internaționale de securitate, potrivit AGERPRES , care citează Reuters. Decizia a fost luată luni, 30 martie 2026, și se înscrie într-o inițiativă sprijinită de Statele Unite, lansată după încetarea focului intervenită anul trecut între Israel și Hamas. Forța internațională de stabilizare are ca obiectiv menținerea păcii și sprijinirea unei administrații de tranziție sub egida „Consiliului pentru Pace” al președintelui american Donald Trump. Printre statele care s-au angajat să contribuie cu trupe se numără Indonezia, Maroc, Kazahstan și Albania, conform informațiilor transmise. Guvernul de la Priștina a precizat, într-o ședință televizată, că Ministerul Apărării a decis trimiterea unei forțe în Gaza după ce SUA au transmis o invitație în acest sens în decembrie. Prim-ministrul Albin Kurti a declarat că Kosovo este pregătit să participe, invocând experiența proprie a țării ca beneficiar al forțelor internaționale începând din 1999. Autoritățile kosovare nu au comunicat câți militari ar urma să fie trimiși în Gaza. Contextul rămâne tensionat în enclavă: violențele persistă, iar armata israeliană a ucis peste 680 de palestinieni de la armistițiul din noiembrie și peste 72.000 de la începutul conflictului, în octombrie 2023, potrivit autorităților sanitare locale. AGERPRES amintește, de asemenea, că Kosovo este un aliat al Statelor Unite, care i-au sprijinit independența față de Serbia în 2008. [...]
Spania a închis spațiul aerian pentru aeronavele implicate în războiul din Iran , potrivit Mediafax , care citează surse militare preluate de El Pais. Decizia vizează, în mod concret, aeronave americane folosite în operațiunile legate de conflict și staționate în alte țări, precum Regatul Unit și Franța. Autoritățile spaniole refuză să acorde acces acestor aeronave, ceea ce obligă avioanele care vin din Marea Britanie să ocolească spațiul aerian al Spaniei. Excepția menționată este pentru situații de urgență, când tranzitul sau aterizarea ar fi autorizate. Măsura vine la câteva săptămâni după o decizie anterioară a Madridului de a interzice utilizarea bazelor aeriene Rota și Morón pentru avioane de luptă sau zboruri de realimentare. În urma acestei interdicții, Washingtonul ar fi renunțat la planurile de a desfășura bombardiere B-52 și B-1 la Morón. Rota și Morón, situate în provinciile Cadiz și Sevilla, sunt folosite împreună cu SUA, însă rămân sub suveranitatea Spaniei, ceea ce oferă Madridului drept de veto asupra activităților militare desfășurate acolo. Refuzul anterior a generat o reacție dură din partea președintelui american Donald Trump, care a amenințat inclusiv cu întreruperea comerțului bilateral, conform relatării. Pe fondul conflictului din Iran, premierul spaniol Pedro Sanchez a susținut constant un mesaj împotriva războiului, invocând încălcarea dreptului internațional. Deocamdată, informațiile prezentate indică menținerea unei linii restrictive a Spaniei privind sprijinul logistic pentru operațiunile aeriene asociate războiului. [...]
Cel puțin 10 explozii au fost auzite deasupra Ierusalimului marți dimineață, după ce armata israeliană a anunțat că încearcă să intercepteze rachete lansate din Iran, potrivit Agerpres . Informația privind exploziile este atribuită unui jurnalist al agenției AFP, care a relatat că a auzit „cel puțin 10 explozii” deasupra orașului. Armata israeliană a transmis pe Telegram că a identificat rachete lansate din Iran către teritoriul israelian și că „sistemele de apărare sunt în acțiune pentru a intercepta această amenințare”. La câteva minute după mesaj, alerta a fost ridicată, conform aceleiași surse. Separat, televiziunea de stat iraniană IRIB a anunțat că au fost lansate rachete în direcția Israelului. Informațiile disponibile în acest stadiu nu includ un bilanț al eventualelor pagube sau victime și nici detalii despre numărul rachetelor ori rezultatul interceptărilor. [...]
Explozii în Teheran au provocat pene de curent în mai multe zone , iar autoritățile iraniene spun că nu au fost raportate victime, potrivit Agerpres , care citează EFE. Conform agențiilor iraniene Tasnim și Fars, angajați ai Ministerului Energiei au intervenit pentru restabilirea alimentării cu electricitate, după ce schije ar fi lovit instalațiile unei stații electrice din estul orașului. Cele două agenții acuză Statele Unite și Israel de atac. Tasnim și Fars au mai relatat și despre o întrerupere anterioară a furnizării de energie, pusă pe seama deteriorării unor echipamente electrice, întrerupere despre care autoritățile ar fi spus că a fost remediată în mai puțin de o oră. Episodul are loc pe fondul intensificării loviturilor asupra capitalei iraniene. În ultimele trei zile, Teheranul ar fi fost ținta unor bombardamente constante, soldate cu peste 70 de morți, după atacuri asupra a trei instalații nucleare, a două universități, a clădirii unei televiziuni din Qatar și a unor zone rezidențiale din oraș. Pentru 28 martie, la o lună de la declanșarea războiului, organizația neguvernamentală de opoziție HRANA, cu sediul în Statele Unite, a raportat una dintre cele mai intense zile de bombardamente din Iran: 701 atacuri în 278 de locuri, în 21 dintre cele 31 de provincii ale țării. În privința pagubelor și a victimelor, Semiluna Roșie iraniană a anunțat duminică faptul că, de la începutul ofensivei coordonate între Statele Unite și Israel, au fost avariate peste 93.000 de facilități civile, inclusiv 600 de școli și 295 de centre medicale. Autoritățile iraniene nu au mai publicat un bilanț oficial al deceselor după 5 martie, când au comunicat 1.230 de morți, în timp ce HRANA estimează 3.461 de persoane ucise, dintre care 1.551 civili. [...]
