Știri
Știri din categoria Externe
Marea Britanie își accelerează planurile de apărare după ce premierul Keir Starmer a avertizat, potrivit Știrile Pro TV, că evaluările serviciilor de informații occidentale și ale NATO indică posibilitatea ca Rusia să fie pregătită să atace Alianța Nord-Atlantică „încă din 2030”.
Starmer a spus că această perspectivă explică „urgența și prioritatea” pe care Londra le acordă acum apărării, într-un context în care avertismente similare au mai fost lansate în ultimele luni de lideri NATO și europeni.
În acest cadru, premierul britanic a promis majorarea cheltuielilor pentru apărare la 2,5% din PIB începând de anul viitor, cu o țintă de 3% în viitoarea legislatură, potrivit informațiilor citate.
Pe lângă creșterea bugetară, guvernul Regatului Unit ar urma să publice un plan de investiții pe 10 ani în capabilități de apărare, înaintea summitului NATO de la Ankara din 7 iulie. Planul era programat inițial pentru 2025, dar a întârziat din cauza unor divergențe interne privind finanțarea.
Știrea notează și presiunile venite dinspre Washington: de la revenirea la Casa Albă, Donald Trump ar fi intensificat solicitările ca statele NATO să își majoreze bugetele de apărare și să reducă dependența de sprijinul militar american.
În paralel, sunt amintite și poziții recente din interiorul Alianței: secretarul general NATO, Mark Rutte, a cerut în decembrie creșterea cheltuielilor de apărare, iar președintele ucrainean Volodimir Zelenski a avertizat că Rusia ar putea viza un stat NATO aflat la granița cu Belarus.
Recomandate
Rusia își consolidează postura nucleară prin creșterea focoaselor desfășurate , o evoluție care ridică miza de securitate în Europa și poate alimenta noi costuri de apărare pentru statele NATO, potrivit Antena 3 , care citează date ale Institutului Internațional de Cercetare pentru Pace de la Stockholm (SIPRI), preluate de Moscow Times . Conform estimărilor SIPRI pentru 2026, Rusia ar avea un arsenal nuclear total de 5.420 de focoase. Dintre acestea, 2.604 ar fi în depozite, 1.020 ar fi „retrase din serviciu”, iar 1.796 ar fi desfășurate pe rachete și bombardiere (adică montate pe „vectori” – platforme de lansare precum rachetele sau avioanele). Creștere anuală și comparația cu alte puteri nucleare SIPRI indică o creștere cu 78 a numărului de focoase rusești desfășurate într-un singur an. În același timp, SUA – care au un arsenal comparabil ca dimensiune – ar fi rămas la 1.770 de focoase desfășurate, neschimbat față de anul precedent. Nici Franța și Regatul Unit nu ar fi crescut numărul de focoase desfășurate, menținând nivelurile la 280, respectiv 170. În Asia, China ar fi urcat la 34 de focoase desfășurate (de la 24 în 2025), iar India ar fi desfășurat pentru prima dată 12 focoase. SIPRI estimează că India ar deține în total 190 de focoase nucleare, iar China 620. Trendul din anii războiului din Ucraina și saltul față de 2020 Datele citate arată că numărul focoaselor desfășurate de Rusia a crescut în fiecare an de război în Ucraina: 1.588 (2022), 1.674 (2023), 1.710 (2024), 1.718 (2025) și 1.796 (2026). Comparativ cu 2020, Kremlinul ar fi majorat cu 14% – adică cu 226 de unități – numărul focoaselor nucleare montate pe vectori, până la cel mai ridicat nivel din 2017. Atunci, Rusia ar fi avut 1.950 de focoase desfășurate, potrivit SIPRI. Ce spune SIPRI despre capacitățile operaționale ale Rusiei Estimările includ și o defalcare pe componente: Forțele nucleare terestre (silozuri și sisteme mobile) pot găzdui până la 1.092 de focoase; în prezent ar fi desfășurate 892, restul fiind în depozite. Submarinele strategice : cele 13 submarine ale Flotelor de Nord și Pacific pot transporta 208 rachete și 928 de focoase, însă două submarine ar fi în reparații complexe, ceea ce ar reduce numărul efectiv de focoase disponibile flotei la 704. Aviația strategică : 586 de focoase ar fi alocate bombardierelor strategice, sub capacitatea maximă de 650. SIPRI notează că doar o parte dintre bombardiere sunt operaționale și amintește „pierderi operaționale” în 2025, în urma atacurilor Ucrainei. În ansamblu, creșterea focoaselor desfășurate indică o accentuare a dimensiunii operaționale a arsenalului rus, într-un context în care echilibrul de descurajare (capacitatea de a preveni un atac prin amenințarea cu represalii) rămâne un factor major în deciziile de securitate și bugetare ale statelor europene. [...]
Declarațiile lui Donald Trump despre reunificarea Irlandei riscă să complice relația SUA–Regatul Unit și să reaprindă dezbaterea constituțională , într-un moment în care Londra insistă că nu există sprijin suficient pentru un referendum, potrivit Antena 3 . Președintele SUA a reiterat duminică sprijinul pentru unificarea Irlandei de Nord cu Republica Irlanda, afirmând că „unul dintre cele mai firești lucruri” ar fi „să le unim”. Declarațiile vin în pofida opoziției premierului britanic Andy Burnham, iar Antena 3 notează că informațiile sunt relatate de The Guardian. De ce contează politic: presiune pe Londra și pe echilibrul din Acordul din Vinerea Mare Potrivit articolului, poziționarea lui Trump „subminează tradiția neutralității Casei Albe” privind statutul constituțional al Irlandei de Nord și a generat reacții la Londra. Downing Street a transmis că Burnham consideră în continuare că „nu există sprijinul necesar pentru unificare” care să declanșeze un referendum, mecanism prevăzut în Acordul din Vinerea Mare (1998) . În urmă cu două săptămâni, Burnham ar fi spus că un referendum „este exclus”. În paralel, liderii Plaid Cymru, Partidului Național Scoțian și Sinn Féin urmează să se întâlnească luni la Cardiff pentru a discuta consolidarea cooperării în direcția schimbării constituționale. Reacții divergente: naționaliștii salută, unioniștii resping Naționaliștii irlandezi au salutat remarcile lui Trump, în timp ce Partidul Conservator și unioniștii nord-irlandezi le-au condamnat. Trump a spus că a fost surprins de amploarea reacțiilor și a susținut că a primit „atât de mult sprijin” pentru comentariile sale. Angela Rayner, secretarul pentru comunități din Regatul Unit, a minimalizat declarațiile, afirmând pentru Sky News: „Donald Trump este Donald Trump, iar președintele își va spune părerea așa cum o vede. Guvernul a fost serios în ceea ce privește acordul din Vinerea Mare și va continua pe această cale.” De cealaltă parte, Gerry Adams, fost lider Sinn Féin, a spus că declarațiile lui Trump ar reflecta „sentimentul larg nord-american” față de unitatea irlandeză și a criticat guvernele irlandeze succesive pentru lipsa de planificare a reunificării. Unioniștii au respins însă ideea: Ian Paisley Jr., fost deputat al Partidului Unionist Democrat, a declarat că „realitatea politică, culturală și economică” este că Irlanda de Nord și populația sa „sunt britanici și doresc să rămână așa”. Componenta economică: Trump promite eliminarea tarifului la whiskey-ul irlandez În timpul vizitei, Trump a anunțat că va reduce tarifele la whiskey-ul irlandez, spunând că va elimina taxele vamale după ce ar fi fost solicitat în mod repetat să facă acest lucru. Articolul precizează că exista o taxă vamală de 15% pentru whiskey-ul irlandez, introdusă în cadrul măsurilor Casei Albe împotriva importurilor din UE, care a dezavantajat produsul față de concurenți precum whiskey-ul scoțian și cel din Irlanda de Nord, care nu au taxe vamale. Ce urmează Pe termen scurt, miza este politică: declarațiile președintelui SUA alimentează o temă sensibilă în Regatul Unit și Irlanda, în timp ce guvernul britanic își menține poziția că nu sunt îndeplinite condițiile pentru un referendum. În același timp, promisiunea privind tarifele la whiskey-ul irlandez introduce o dimensiune comercială care poate influența discuțiile dintre SUA, UE și actorii regionali menționați în articol. [...]
Un audit al Curții Europene de Conturi avertizează că UE riscă să rateze obiectivul de independență energetică față de Rusia din cauza rețelelor și interconectorilor insuficient dezvoltați, în pofida scăderii importurilor, potrivit Antena 3 , care citează Euronews și concluziile auditului. La patru ani după lansarea planului european de reducere a dependenței de petrol și gaze rusești și de accelerare a tranziției către energie curată, auditorii Curții Europene de Conturi (ECA) spun că UE este „departe” de țintele asumate. Problema centrală indicată: infrastructura de rețea și conexiunile transfrontaliere, esențiale pentru o piață energetică integrată, nu țin pasul cu ambițiile politice. Scăderea importurilor din Rusia nu este atribuită integral planului REPowerEU Auditul notează că importurile europene de petrol și gaze din Rusia au scăzut după sancțiunile UE, însă ECA avertizează că acest rezultat nu poate fi pus doar pe seama REPowerEU (plan lansat de Comisia Europeană în 2022 pentru reducerea dependenței energetice de Moscova). Auditorii indică și alți factori care ar fi redus consumul de gaze, precum iernile blânde și diminuarea consumului de către gospodării și companii, pe fondul prețurilor ridicate la energie. În același context, materialul amintește sabotajul conductei Nord Stream din 2022 , care a accelerat eforturile de diversificare și a evidențiat vulnerabilitatea infrastructurii europene de combustibili fosili. Comisia: importurile de gaze rusești au coborât de la 152 la 36 miliarde mc Un purtător de cuvânt al Comisiei Europene a susținut că REPowerEU „a contribuit” la reducerea importurilor de gaze naturale rusești în UE de la 152 miliarde metri cubi în 2021 la 36 miliarde metri cubi în 2025, iar ponderea gazului rusesc în importurile UE ar fi scăzut de la 45% la 12%. Totodată, eliminarea completă a importurilor de GNL (gaz natural lichefiat) rusesc ar urma să intre în vigoare la 1 ianuarie 2027, iar interdicția pentru gazul rusesc livrat prin conducte ar urma să se aplice din septembrie 2027, deși Comisia a permis unele excepții la interdicțiile impuse Rusiei. „Cea mai evidentă slăbiciune”: rețelele și interconectorii ECA indică drept vulnerabilitate majoră infrastructura rețelei energetice europene, în special conexiunile electrice transfrontaliere. Deși UE a adăugat peste 200 GW de capacitate solară și eoliană între 2022 și 2024, auditorii spun că aportul de capacitate regenerabilă generată direct prin măsurile REPowerEU a fost „neglijabil” în raport cu obiectivul de 103 GW. Concluzia auditului este că UE riscă să înlocuiască o dependență energetică cu alta dacă renunță la combustibilii fosili ruși fără să construiască suficientă producție internă de energie curată și rețelele necesare pentru a o susține. Miza financiară: fonduri disponibile, utilizare redusă Auditul este prezentat ca un semnal de alarmă pentru Bruxelles, în condițiile în care UE a încercat, după invazia Rusiei în Ucraina, să reducă dependența de combustibili fosili ieftini din Rusia și să accelereze Pactul Verde, cu ținta de neutralitate climatică până în 2050. În planul investițiilor, țările UE ar fi folosit doar 54,3 miliarde de euro (aprox. 271,5 miliarde lei) din cele 300 de miliarde de euro (aprox. 1.500 miliarde lei) disponibile prin fondul de redresare al UE, adică sub o cincime din investiția considerată inițial necesară pentru atingerea obiectivelor planului. [...]
Donald Trump cere Ucrainei să oprească atacurile asupra rafinăriilor rusești, invocând efecte directe asupra pieței globale a motorinei , pe fondul unor prețuri record în SUA, potrivit Mediafax . Trump a spus că i-a cerut președintelui ucrainean Volodimir Zelenski să înceteze atacurile asupra infrastructurii rusești folosite pentru producerea și distribuirea motorinei, susținând că acestea „provoacă o penurie globală”. Declarațiile au fost făcute duminică, în marja turneului Irish Open, la clubul său de golf din Doonbeg, după ce prețurile motorinei din SUA au atins un nivel record vineri. „Domnul Zelenski trebuie să facă un lucru. Trebuie să înceteze eliminarea motorinei din Rusia.” „Există o mulțime de alte ținte. Nu atacați motorina, pentru că asta face rău, asta face rău lumii.” De ce contează: motorina devine o temă de securitate energetică și de politică internă în SUA În material se arată că Ucraina vizează de luni de zile industria petrolieră și gazieră a Rusiei cu atacuri la distanță, iar efectele interne din Rusia au inclus raționalizarea combustibilului și o decizie a Moscovei de a interzice exporturile de motorină în iulie, reducând oferta pe o piață globală deja „restricționată”, potrivit Associated Press (AP), citată de Mediafax. Pe lângă impactul atacurilor asupra rafinării, criza globală a fost amplificată și de războiul împotriva Iranului, care a redus transporturile de petrol prin Strâmtoarea Ormuz , mai notează articolul. În SUA, scumpirea combustibililor capătă și o dimensiune electorală: prețurile îi afectează pe americani înaintea alegerilor de la jumătatea mandatului din noiembrie. Context: exporturile de motorină s-au contractat puternic, potrivit IEA Mediafax citează un raport al Agenției Internaționale pentru Energie (IEA), publicat vineri, potrivit căruia exporturile nete de motorină din țările din Golf au ajuns în august la „puțin peste un sfert” din nivelul de dinaintea începerii războiului împotriva Iranului, în februarie. IEA atribuie deteriorarea suplimentară și perturbărilor din sistemul de rafinare al Rusiei, respectiv opririi aproape complete a exporturilor de produse după intensificarea atacurilor ucrainene. În același raport, IEA mai arată că, în februarie, exporturile combinate de motorină din Golf și Rusia reprezentau aproape 45% din comerțul maritim mondial. Pozițiile părților: Kievul leagă industria petrolieră de finanțarea războiului Kievul susține că industria petrolieră rusă „finanțează și alimentează direct” invazia Rusiei în Ucraina, care durează de peste patru ani, conform articolului. În paralel, Rusia și-a intensificat campania aeriană în ultimele săptămâni, folosind rachete balistice și drone cu reacție, iar atacurile au vizat inclusiv rețeaua electrică a Ucrainei înainte de iarnă, cu scopul de a demoraliza civilii, potrivit oficialilor citați în material. [...]
Rusia are probleme în aprovizionarea cu motoare cu reacție chinezești pentru dronele de atac cu rază lungă , după intervenții coordonate ale Ucrainei și ale partenerilor internaționali, potrivit Kyiv Post . Informația este relevantă pentru evoluția războiului deoarece vizează direct lanțurile de aprovizionare care susțin capacitatea Moscovei de a menține bombardamente aeriene la distanță. Declarațiile au fost făcute la conferința anuală Yalta European Strategy (YES 2026), la Kiev, de către Vadym Skibitsky , adjunct al șefului Direcției Principale de Informații Militare a Ucrainei (HUR). El a susținut că dificultățile Rusiei sunt legate de motoare provenite din China și a cerut extinderea sancțiunilor multilaterale asupra lanțurilor de aprovizionare. „De aceea subliniez încă o dată: sunt necesare sancțiuni internaționale. Astăzi, Federația Rusă are anumite probleme cu motoarele cu reacție pentru drone. Vorbim despre motoare din China. Acesta este rezultatul acțiunilor noastre și al acțiunilor partenerilor noștri.” De ce contează: presiune pe lanțul de aprovizionare, dar lovirea producției rămâne dificilă Skibitsky a afirmat că serviciile ucrainene au identificat rețeaua de întreprinderi rusești și de proiecte de producție comună care operează împreună cu furnizori chinezi. Totuși, el a avertizat că lovirea directă a acestor obiective este complicată, deoarece sunt amplasate la peste 2.000 km de graniță, ceea ce ar necesita capabilități de lovire la distanță, inclusiv drone. „Din păcate, sunt amplasate departe de granița noastră – la o distanță de peste 2.000 de kilometri. Lovirea unor astfel de ținte nu este ușoară. Acest lucru este posibil doar cu mijloace de lovire cu rază lungă, în special vehicule aeriene fără pilot.” În același context, oficialul a spus că Beijingul ar fi conștient de riscurile de reglementare și economice pentru industria sa dacă își adâncește implicarea comercială și logistică în industria de apărare a Rusiei pe timp de război. Efect operațional: Rusia ar fi constrânsă la utilizare „din producție”, pe fondul trecerii la drone cu reacție Materialul notează că, în ultimele săptămâni, Rusia s-a bazat tot mai mult pe muniții „kamikaze” cu motor cu reacție (loitering munitions) și pe sisteme hibride dronă–rachetă ca vector principal de lovire aeriană asupra orașelor și infrastructurii critice din Ucraina. Sunt menționate ca platforme principale Geran-4 și munițiile „Banderol”, mai ieftine. Serhiy Beskrestnov, consilier al președinției ucrainene pe tehnologie de apărare, a declarat că forțele ruse nu ar mai avea stocuri suficiente de drone Shahed cu propulsie cu reacție pentru raiduri masive de saturație, de tipul celor din fazele anterioare ale războiului. În schimb, susține el, Rusia ar folosi drone cu reacție „proaspăt produse”, direct de pe linia de asamblare, pentru a menține presiunea constantă asupra apărării aeriene ucrainene. Implicații pentru apărarea aeriană: viteză mai mare, rată de interceptare mai mică Kyiv Post arată că trecerea la motoare turbojet (motoare cu reacție de mici dimensiuni) schimbă profilul amenințării față de modelele Shahed mai vechi, cu elice și motor cu ardere internă. Dronele mai noi ar opera la altitudini de câțiva kilometri și ar atinge viteze între 400 și 600 km/h, ceea ce le apropie ca profil de zbor de rachetele de croazieră la joasă altitudine. În timp ce Ucraina ar intercepta „de rutină” peste 90% dintre variantele mai lente, sursa indică faptul că, pentru dronele cu reacție, rata de interceptare ar fi în jur de 60%, ceea ce ar obliga armata ucraineană să folosească mijloace mai scumpe: rachete sol-aer de categorie superioară și aviație de luptă. Ce componente chinezești sunt menționate Articolul afirmă că analizele tehnice ale munițiilor capturate au identificat în mod repetat componente de proveniență chineză în sistemele de ghidaj și propulsie ale dronelor folosite de Rusia. Este dat exemplul companiei Telefly Telecommunications Equipment din Shenzhen, indicată ca furnizor de microturbine și subansamble electronice către contractori ruși din apărare. Sursa mai notează că sancțiunile occidentale au vizat companii-paravan și intermediari care ar facilita transferuri prin Hong Kong și alte țări, însă oficiali ucraineni din domeniul apărării insistă că limitarea fluxului de motoare cu turbină din străinătate rămâne esențială pentru reducerea atacurilor aeriene rusești la distanță. [...]
Pierderile teritoriale raportate lângă Lîman pun presiune pe planul Kremlinului de a cuceri Donețk-ul în șase luni , după ce forțele ruse ar fi fost nevoite să abandoneze peste 200 km pătrați pe principala direcție de ofensivă din regiunea Donețk, potrivit Antena 3 . Informațiile sunt atribuite unor analize OSINT (informații din surse deschise) și unor evaluări ale unor instituții și consultanți militari. Datele prezentate indică pierderea unui cap de pod important în apropiere de Lîman, poziție din care Rusia ar fi intenționat să atace dinspre nord centura „orașelor-fortăreață” din Donbas. Potrivit materialului, informația a fost publicată inițial de analistul OSINT Clement Molin și ulterior confirmată de Rochan Consulting și de Institutul pentru Studiul Războiului (ISW) din Statele Unite. Ce s-a întâmplat pe teren și de ce contează operațional Conform evaluărilor citate, contraofensiva ucraineană a durat patru luni și a inclus mai multe asalturi mecanizate, cu o succesiune de câștiguri teritoriale: eliberarea localității Nove în iunie, avans până la Kolodiazi la jumătatea lunii august și un nou atac între Katerinivka și Novoliubivka, care ar fi tăiat legăturile grupării ruse aflate în ofensivă. Konrad Muzyka, directorul Rochan Consulting, estimează că armata rusă a pierdut aproximativ 240 km pătrați, iar tentativa de încercuire dinspre nord a aglomerării Sloviansk–Kramatorsk a eșuat. ISW apreciază că operațiunea ucraineană ar fi anulat complet câștigurile teritoriale obținute de Rusia în zonă de la începutul lunii martie, în timp ce forțele ruse ar încerca în paralel o încercuire și dinspre sud. „Practic încercuite” și presiune pe logistică Expertul militar Valeri Șiriaev afirmă că trupele ucrainene ar fi străpuns „o linie de apărare foarte veche” și ar fi pătruns în spatele dispozitivului rusesc din zona Lîman, ceea ce ar fi dus la o încercuire „operațională” a unor unități ruse. „Este într-o mare măsură o încercuire operațională, dar una strânsă: în multe localități din zona Șandriholove încă se află militari ruși, iar aprovizionarea lor se face doar pe calea aerului”. În același context, canale militare ruse pro-război ar recunoaște „deteriorarea situației tactice” lângă Lîman. Canalul Ribar pune situația pe seama „minciunii sistematice din rapoartele transmise superiorilor” și a unei „evaluări greșite a situației”, avertizând că mutarea rezervelor pentru acoperirea breșelor ar putea crea goluri în apărare în alte sectoare. Ținta politică: Donețk în șase luni, dar analiștii cer prudență Materialul notează că surse Bloomberg apropiate Kremlinului susțin că Vladimir Putin le-ar cere militarilor să cucerească întreaga regiune Donețk în următoarele șase luni. Anterior, termenul ar fi fost sfârșitul anului, iar ISW ar menționa că, de la începutul războiului, Putin ar fi amânat termenele pentru cucerirea Donbasului de cel puțin 15 ori. În același timp, analiștii citați consideră că este prematur să se vorbească despre o schimbare decisivă pe front. Totuși, contraofensiva ucraineană ar putea amâna „ofensiva asupra nordului Donbasului”, potrivit lui Clement Molin și lui Valeri Șiriaev. Posibil efect: extinderea razei de lovire cu drone asupra logisticii ruse Șiriaev descrie și o posibilă consecință operațională dacă Ucraina își consolidează pozițiile în zona Lîman: schimbarea distanței de la care poate lovi, inclusiv prin utilizarea dronelor FPV (drone controlate în timp real, cu „vedere” din perspectiva camerei). Potrivit acestuia, operatorii ucraineni din zona Lîman ar putea ajunge, în timp, să lovească la 10–15 kilometri în spatele unei grupări ruse care înaintează spre Mikolaivka și Sloviansk, vizând „spatele și liniile logistice” din poziții mai sigure. [...]
