Știri
Știri din categoria Externe
Donald Trump menține ambiguitatea pe vânzarea de arme către Taiwan, deși spune că politica SUA „nu s-a schimbat”, după întâlnirea cu Xi Jinping, potrivit Știrile Pro TV. Miza practică este pachetul de armament de 14 miliarde de dolari (aprox. 63 miliarde lei), autorizat deja de Congres pentru Taipei, pe care președintele american refuză să spună dacă îl va semna.
Într-un interviu acordat Fox News înainte de a părăsi China, Trump a fost întrebat dacă taiwanezii ar trebui să se simtă mai în siguranță după discuțiile cu liderul chinez. Răspunsul său a fost că situația rămâne „neutră” și că „nu s-a schimbat nimic”, adăugând că nu își dorește un conflict și că vrea „să se calmeze” atât Beijingul, cât și cealaltă parte.
„Nici, nici. Neutru. Nu s-a schimbat nimic. Aș spune așa: nu doresc ca cineva să devină independent.”
„Vreau ca ei să se calmeze. Vreau ca Beijingul să se calmeze.”
Deși insistă că linia Washingtonului față de Taiwan nu s-a modificat, Trump a evitat un angajament ferm privind aprobarea vânzării de arme. El a spus că ar putea semna pachetul sau ar putea să nu o facă, argumentând că SUA „nu caută să poarte războaie” și că menținerea status quo-ului ar putea fi acceptată și de China.
„Poate că o voi face. Sau poate că nu.”
În discuțiile cu ușile închise, Xi Jinping l-a avertizat pe Trump că o gestionare greșită a dosarului Taiwan ar putea împinge relația SUA–China într-o situație „extrem de periculoasă”, conform materialului.
Contextul rămâne tensionat: China revendică Taiwanul drept teritoriu propriu și consideră vânzările de arme americane către insulă un amestec în afacerile interne. În același timp, congresmeni americani din ambele partide cer respectarea angajamentelor față de Taiwan, invocând cadrul legal american.
„Cred că este important să ne asigurăm că Taiwanul are tot ce îi trebuie pentru a se apăra.” (Gregory Meeks, congresman democrat)
„Congresul a stabilit foarte clar, prin Actul privind relațiile cu Taiwanul, că SUA nu se consultă cu China în privința vânzărilor de arme defensive către Taiwan.” (Rob Wittman, congresman republican)
Din informațiile disponibile în material, următorul punct de urmărit este dacă Trump va aproba efectiv pachetul de armament de 14 miliarde de dolari pentru Taiwan. Până atunci, mesajul public rămâne unul de continuitate declarativă, dar cu o decizie operațională majoră lăsată în suspensie.
Recomandate
Avertismentul lui Trump către Taiwan reaprinde riscul geopolitic în Asia, cu miză directă pe comerț și lanțuri de aprovizionare , într-un moment în care relația SUA–China arăta „o oarecare stabilitate” după vizita președintelui american la Beijing, potrivit Economica . Donald Trump a spus că nu vrea ca „cineva să-și declare independența” și ca SUA să ajungă „obligați” să lupte un război la distanță, în timp ce Taipeiul a răspuns că insula este deja o națiune „independentă”. Trump a făcut declarațiile chiar înainte de a părăsi Beijingul, într-un extras dintr-un interviu difuzat vineri de Fox News . El a avertizat împotriva ideii ca Taiwanul să-și proclame independența „pentru că SUA ne susțin” și a adăugat că nu a luat încă o decizie privind o vânzare de arme către insulă, al cărei principal susținător militar este Washingtonul. „Nu vreau ca cineva să-şi declare independenţa şi, ştiţi, să fim apoi obligaţi să parcurgem 15.000 de kilometri pentru a lupta un război.” În aceeași intervenție, Trump a cerut detensionare de ambele părți: „Vreau ca (Taiwanul) să reducă temperatura. Vreau ca China să reducă temperatura”. Beijingul ridică miza: „cea mai importantă” chestiune în relația bilaterală Cu o fermitate descrisă drept neobișnuită, Xi Jinping l-a avertizat joi pe Trump că dosarul Taiwan este „cea mai importantă” temă în relațiile sino-americane și că o gestionare greșită poate duce la conflict între cele două state. „Dacă ea este tratată greşit, cele două ţări se vor ciocni, adică vor intra în conflict.” China consideră Taiwanul o provincie pe care nu a reunificat-o după războiul civil din 1949 și susține o soluție pașnică, păstrând însă opțiunea folosirii forței. Răspunsul Taipeiului: „suverană și independentă”, invocând și cadrul legal american Guvernul din Taiwan a transmis sâmbătă că insula este o națiune „independentă”, relatează AFP, citată de Economica. Ministrul taiwanez de Externe a afirmat, într-un comunicat, că Taiwan este „o națiune democratică, suverană și independentă” și „nu este subordonată Republicii Populare Chineze”, apreciind totodată că politica Washingtonului rămâne „neschimbată”. Pe tema armelor, ministerul taiwanez a susținut că vânzările dintre SUA și Taiwan țin atât de angajamentul american față de securitatea insulei, „prevăzută clar de legea privind relațiile cu Taiwanul”, cât și de „o formă de descurajare comună” în fața amenințărilor regionale. De ce contează economic Dincolo de retorică, schimbul de avertismente crește riscul de escaladare într-un punct sensibil al relației SUA–China, cu potențial de a afecta: climatul comercial dintre cele două economii, într-un context în care vizita la Beijing nu a adus „mari progrese” pe dosare precum comerțul; predictibilitatea pentru companii în Asia, prin creșterea incertitudinii geopolitice; deciziile privind transferurile de armament către Taiwan, pe care Trump spune că nu le-a stabilit încă, dar care au implicații regionale. Informațiile disponibile se limitează la declarațiile și reacțiile citate; nu sunt menționate în material decizii concrete sau un calendar privind eventuale vânzări de arme. [...]
Taiwanul își reafirmă statutul de „națiune independentă”, într-un schimb de mesaje care complică echilibrul diplomatic SUA–China și menține incertitudinea asupra deciziilor Washingtonului privind sprijinul militar pentru insulă, potrivit news.ro . Ministerul Afacerilor Externe de la Taipei a transmis sâmbătă, într-un comunicat, că „Taiwanul este o naţiune democratică, suverană şi independentă, care nu este subordonată Republicii Populare Chineze”, adăugând că politica Statelor Unite rămâne „neschimbată”. Declarația vine după ce președintele american Donald Trump a avertizat, vineri, împotriva oricărei proclamări de independență care ar putea declanșa un război cu Beijingul. Interviul a fost înregistrat cu puțin timp înainte ca Trump să plece din Beijing, unde președintele chinez Xi Jinping a avut o poziție neobișnuit de fermă pe tema insulei. „Nu vreau ca cineva să declare independenţa şi, ştiţi, să fim nevoiţi apoi să parcurgem 15.000 de kilometri pentru a intra în război”, a declarat preşedintele american la Fox News , cerând Taipeiului şi Beijingului să „calmeze spiritele”. Trump a mai spus că nu vrea ca Taiwanul să proclame independența „pentru că Statele Unite ne susţin” și a precizat că nu a luat încă o decizie privind vânzările de arme americane către insulă. Miza pentru sprijinul militar american Pe tema armamentului, ministerul taiwanez a susținut că vânzările de arme către Taiwan nu sunt doar un angajament al SUA față de securitatea insulei, prevăzut în mod explicit de „ legea privind relaţiile cu Taiwanul ”, ci și „o formă de descurajare comună” în fața amenințărilor regionale. Contextul presiunii Beijingului Xi Jinping l-a avertizat pe Trump că „problema Taiwanului” este cea mai importantă în relațiile sino-americane și că, dacă este tratată greșit, cele două țări „se vor ciocni, ba chiar vor intra în conflict”. China consideră Taiwanul o provincie pe care nu a reușit să o unifice cu restul teritoriului său de la finalul războiului civil din 1949. Beijingul declară că preferă o soluție pașnică, dar își rezervă dreptul de a recurge la forță. [...]
Xi Jinping le-a transmis șefilor marilor companii americane că China rămâne deschisă investițiilor , într-un mesaj cu miză economică directă pentru fluxurile de capital și pentru lanțurile globale de aprovizionare, potrivit Libertatea . Declarația a fost făcută la Beijing, în cadrul unei întâlniri la care au participat lideri de business din SUA care l-au însoțit pe președintele Donald Trump în China. „Ușa Chinei se va deschide și mai larg”, a declarat Xi, citat de publicația de stat Xinhua. Xi a susținut că firmele americane au avut un rol important în „reforma și deschiderea” Chinei și că ambele părți au câștigat din colaborare. Liderul chinez a invitat companiile din Statele Unite să își consolideze cooperarea cu China și a spus că acestea ar putea avea „perspective și mai largi” pe piața chineză. Cine a fost la întâlnire și ce semnal transmite Beijingul La discuțiile din capitala Chinei au participat, între alții, Elon Musk (Tesla și SpaceX), Jensen Huang (Nvidia) și Tim Cook (Apple). Conform Xinhua, Donald Trump i-a prezentat personal lui Xi pe executivii americani, iar aceștia și-au exprimat interesul pentru piața chineză și intenția de a-și extinde operațiunile și parteneriatele în China. Casa Albă a transmis, printr-o postare pe platforma X, că discuțiile au vizat creșterea cooperării economice, inclusiv extinderea accesului pe piață pentru companiile americane în China și majorarea investițiilor chineze. Contextul sensibil: cipurile pentru inteligență artificială și restricțiile SUA Mesajul de „deschidere” vine pe fondul competiției accelerate dintre SUA și China în domeniul inteligenței artificiale și al eforturilor Washingtonului de a limita accesul Chinei la tehnologii avansate, inclusiv la cipurile Nvidia. În același context, materialul notează că, potrivit Reuters, SUA ar fi aprobat recent livrarea unor cipuri avansate H200 către anumite companii chineze. În paralel, China își încurajează tot mai mult companiile să folosească semiconductori produși intern. Jensen Huang a caracterizat întâlnirea de la Beijing drept „una dintre cele mai importante summituri din istoria omenirii”, dar a refuzat să comenteze despre vânzările de cipuri Nvidia către China, menționând totuși atmosfera „primitoare” creată de cei doi lideri. [...]
Summitul Trump–Xi a produs mai ales semnale de detensionare, nu concesii care să reducă riscurile comerciale : deși Donald Trump a vorbit despre „acorduri comerciale fantastice”, iar Xi Jinping a numit întâlnirea „istorică”, rezultatul concret rămâne subțire pe dosarele cu impact direct asupra companiilor și piețelor, potrivit Economica . Atmosfera a fost una de „diplomație personală”, cu gesturi și formule publice de respect reciproc, dar „simbolurile politice și o relansare simbolică” au părut mai importante decât acordurile, apreciază Lim Tai Wei (Soka University, Japonia). În această cheie, Alfred Wu (Lee Kuan Yew School of Public Policy, Singapore) vede beneficii de imagine: întărirea legitimității interne a lui Xi și un plus de reputație pentru Trump înaintea alegerilor americane de la jumătatea mandatului, prevăzute în acest an. Ce s-a obținut: o „viziune” pe trei ani, dar cu vulnerabilități politice Xi Jinping a transmis că cei doi lideri au convenit asupra unei „noi viziuni” pentru relații sino-americane „stabile și constructive” în următorii trei ani, conform unui comunicat al Ministerului chinez de Externe. Yue Su (Economist Intelligence Unit) estimează că relația s-a ameliorat „cel puțin” și că „riscurile extreme s-au diminuat ușor”, însă avertizează că înțelegerea poate fi fragilizată de factori interni din SUA: Congresul, „ulii” anti-China de la Washington și poziționarea politică internă a lui Trump. „Acorduri” anunțate de Trump, dar fără confirmări și fără detalii Trump a susținut la Beijing că Xi ar fi acceptat să ajute la redeschiderea Strâmtorii Ormuz , „cvasiblocată” de Iran de la începutul războiului din Orientul Mijlociu. Tot el a afirmat că China ar urma să cumpere „200 de avioane mari” de la Boeing , plus mai mult petrol și soia americane, adăugând ulterior, la bordul Air Force One, că ar exista și o „promisiune” pentru încă „750 de avioane” dacă primele 200 vor fi satisfăcătoare. Problema, subliniată în analiză, este lipsa elementelor verificabile: Ministerul chinez de Externe nu a anunțat și nu a confirmat aceste puncte, iar Boeing nu a confirmat nici el. În plus, Yue Su spune că ceea ce se înțelege despre acordurile concrete „rămâne în mare conform așteptărilor pieței”, fără „surprize majore”. Dosarele care contează pentru piețe au rămas în afara rezultatului Pe tema taxelor vamale – un subiect major între cele două economii – Trump a spus că „nu a vorbit” cu Xi. Nici despre cipurile Nvidia folosite în inteligența artificială nu a existat un anunț, deși analiștii văd un semnal pozitiv în articole de presă care sugerează că unor companii chineze li s-ar fi permis totuși să cumpere astfel de cipuri. Contextul rămâne însă restrictiv: companiile tehnologice chineze nu au dreptul să cumpere cele mai performante cipuri Nvidia, din cauza reglementărilor americane de export motivate de securitatea națională. Chong, profesor asociat la Universitatea Națională din Singapore, avertizează că astfel de înțelegeri „impresionante în termeni financiari” pot fi abandonate de oricare parte și că sunt „tranzacții punctuale” care nu ating aspectele fundamentale ale relației bilaterale. Geopolitica „de risc” a fost ocolită, dar liniile roșii rămân Liderii au evitat public „câmpurile minate geopolitice”, inclusiv Taiwanul și drepturile omului, potrivit lui Lim Tai Wei, care descrie o întâlnire „după scenariu” menită să arate că rivalitatea poate fi gestionată fără escaladare. Totuși, Trump a transmis un avertisment legat de Taiwan într-un interviu televizat difuzat de Fox News: „Nu vreau ca cineva să-și declare independența și, știți, să fim nevoiți apoi să parcurgem 15.000 de kilometri pentru a intra în război.” În cazul lui Jimmy Lai, condamnat la 20 de ani de închisoare în Hong Kong, Trump a spus că a discutat subiectul cu Xi, dar că „este complicat”. Iar pe Ormuz și Iran, Xi i-ar fi transmis că China nu ar furniza arme Iranului și ar fi dispusă să contribuie la redeschiderea strâmtorii, deși Yue Su atrage atenția că influența reală a Chinei are limite, deoarece Iranul prioritizează „propriile interese”. În ansamblu, întâlnirea pare să fi redus marginal riscul de șoc pe termen scurt, dar fără să livreze claritate pe tarife, exporturi de tehnologie și celelalte puncte care pot schimba rapid costurile și accesul la piețe pentru companii. [...]
China temperează așteptările privind relaxarea tarifelor SUA–China , calificând drept „preliminare” înțelegerile comerciale și agricole discutate în timpul vizitei președintelui american Donald Trump la Beijing, potrivit Mediafax . Ministerul Comerțului din China a transmis că cele două state au convenit să creeze un consiliu pentru investiții și unul pentru comerț, structuri care ar urma să negocieze reduceri reciproce de tarife pentru anumite produse, dar și reduceri mai ample pentru bunuri nespecificate, inclusiv produse agricole, conform unui comunicat citat de Reuters. În același comunicat sunt menționate și teme punctuale care ar urma să fie abordate de fiecare parte. China afirmă că partea americană va „promova activ” soluționarea unor preocupări de lungă durată ale Beijingului, între care reținerea automată a produselor lactate și acvatice, exporturile de bonsai în medii de creștere către SUA și recunoașterea provinciei Shandong ca zonă liberă de gripă aviară. La rândul său, China spune că va „promova activ” soluționarea preocupărilor SUA privind înregistrarea instalațiilor de producție a cărnii de vită și exporturile de carne de pasăre din unele state americane către China. Pe fondul acestor discuții, Trump a susținut că Beijingul ar fi de acord să cumpere 200 de avioane Boeing , cu posibilitatea unei comenzi suplimentare de încă 750 de aeronave, precum și produse agricole americane „în valoare de miliarde de dolari”, în special soia. Ce înseamnă „preliminar” și ce urmează Autoritățile chineze au subliniat că negocierile privind detaliile acordurilor continuă și că documentele finale vor fi „definitivate cât mai curând posibil”. Mesajul reduce, cel puțin pe termen scurt, certitudinea privind calendarul și amploarea unor eventuale reduceri de tarife, element cu impact direct asupra fluxurilor comerciale și a companiilor expuse relației SUA–China. [...]
China cere SUA să oprească vânzările de arme către Taiwan și să evite „semnale greșite” către separatiști , după ce Washingtonul și-a exprimat nemulțumirea față de bugetul de achiziții militare al Taiwanului, potrivit Global Times . Mesajul vine din partea Biroului pentru Afaceri Taiwan al Consiliului de Stat, într-o reacție care menține presiunea diplomatică pe componenta de cooperare militară SUA–Taiwan. Într-un briefing de presă la Beijing, purtătorul de cuvânt Zhang Han a declarat că „problema Taiwanului” este „strict o chestiune internă a Chinei” și „nu admite interferențe externe”. În același răspuns, oficialul a spus că Beijingul „se opune ferm oricărei forme de legături militare” între SUA și regiunea Taiwan a Chinei. Zhang a cerut părții americane să respecte principiul „o singură Chină ” și cele trei comunicate comune China–SUA , să gestioneze „cu prudență” subiectele legate de Taiwan, să oprească vânzările de arme către Taiwan și să se abțină de la transmiterea de „semnale greșite” către forțele separatiste care susțin „independența Taiwanului”. De ce contează Reacția indică faptul că Beijingul tratează bugetul de achiziții militare al Taiwanului și poziționările publice ale SUA pe această temă ca elemente cu potențial de escaladare politică și de securitate, în special în contextul vânzărilor de armament și al relațiilor militare dintre Washington și Taipei. Ce rămâne neclar din informațiile disponibile Materialul nu oferă detalii despre: nivelul bugetului de achiziții de arme al Taiwanului; natura exactă a „nemulțumirii” SUA (declarații, documente sau instituții implicate); eventuale măsuri concrete anunțate de una dintre părți. [...]
