Știri
Știri din categoria Externe

Întâlnirea Macron–Harris testează canale alternative de dialog transatlantic pe fondul relațiilor complicate dintre Paris și Washington sub Donald Trump, potrivit Digi24.
Președintele Franței, Emmanuel Macron, o primește vineri, la Paris, pe fosta vicepreședintă a SUA Kamala Harris, considerată o posibilă candidată la alegerile prezidențiale americane din 2028. Întrevederea are loc într-un context de tensiuni între Macron și președintele american Donald Trump, alimentate de divergențe de politică externă, relatează AFP și News.ro.
Potrivit anturajului lui Macron, citat de AFP, întâlnirea este descrisă drept „o scurtă întrevedere de curtoazie”, la solicitarea unor foști lideri, și va avea loc în prezența soțului Kamalei Harris, Doug Emhoff.
Palatul Élysée a transmis că nu este prevăzută nicio cină, contrar unor informații publicate de La Lettre, publicația care a dezvăluit întâlnirea.
Întrevederea vine într-un moment în care relațiile dintre Macron și Trump sunt „complicate”, pe fondul unor divergențe care includ războiul din Iran și apropierea afișată de liderul republican față de Rusia lui Vladimir Putin, potrivit informațiilor citate de Digi24.
Kamala Harris a fost vicepreședintă în administrația Joe Biden între 2021 și 2025 și a intrat în cursa prezidențială din 2024 în locul lui Biden, după retragerea acestuia pe fondul îngrijorărilor legate de starea de sănătate. Harris a pierdut alegerile în fața lui Donald Trump, însă este văzută acum drept o posibilă candidată în 2028.
Deși nu și-a anunțat oficial candidatura, Harris este menționată printre favoritele din sondajele pentru alegerile primare ale Partidului Democrat.
Recomandate

Șeful NATO încearcă să reducă riscul de escaladare prin normalizarea contactelor la vârf dintre puterile nucleare, după întâlnirea Trump–Putin–Xi din China, potrivit Digi24 . Mark Rutte a spus că reuniunea este „absolut normală” și că nu vede motive de îngrijorare sau de critică la adresa președintelui american. Rutte a făcut declarațiile la sosirea la summitul „ Coaliției Voinței ”, organizat la Berlin, unde au participat aproximativ 40 de țări aliate ale Ucrainei. Întâlnirea dintre Donald Trump, Vladimir Putin și Xi Jinping a avut loc joi, în marja summitului APEC, desfășurat în orașul chinez Shenzhen. De ce contează: semnal de stabilitate strategică, nu de ruptură în alianță Mesajul central transmis de secretarul general al NATO este că dialogul între liderii marilor puteri – în special între state cu arsenale nucleare – trebuie tratat ca un instrument de gestionare a riscurilor, nu ca o concesie politică. Rutte a insistat că este „important ca liderii puterilor nucleare să se întâlnească” și că astfel de întrevederi sunt firești. În același timp, șeful NATO l-a lăudat pe Donald Trump pentru „efortul său herculean de a obține pacea în Ucraina”, afirmând că președintele SUA lucrează constant în acest sens și că, pentru acest efort, „nu poate fi decât lăudat”. Ce urmează: sprijin pentru Ucraina și pregătiri pentru negocieri La reuniunea de la Berlin, agenda a inclus: necesitatea continuării sprijinului militar și de altă natură pentru Ucraina pe durata războiului; pregătiri pentru negocierile de pace, reluate săptămâna trecută la Abu Dhabi, în format trilateral, cu medierea Statelor Unite. Potrivit informațiilor prezentate, după întâlnirea din China, cei trei lideri au consemnat puncte de consens într-o „ declarație de pace ”, care include promovarea reformei ONU, creșterea producției de petrol și inițierea unui dialog pentru prevenirea proliferării armelor nucleare. [...]

Rusia încearcă să aducă Europa la masa negocierilor, dar în condiții stabilite la Moscova , după ce Washingtonul ar fi presat „destul de insistent” pentru includerea europenilor în discuțiile privind pacea în Ucraina, potrivit Digi24 . Președintele Vladimir Putin a declarat, în China, că Rusia a propus ca reprezentanții europeni să vină la Moscova pentru a-și „clarifica poziția” înainte de stabilirea formatului viitoarelor discuții. Mesajul vine în contextul în care negocierile s-au desfășurat până acum în principal între Moscova, Washington și Kiev, fără progrese semnificative. Miza: includerea Europei, dar cu „filtru” înainte de formatul negocierilor Putin a argumentat că nu are sens discutarea problemelor de securitate europeană fără participarea europenilor, însă a condiționat implicarea acestora de o etapă preliminară, la Moscova, pentru a stabili ce poziție au și „ce vor aduce” la discuții. „Nu ne opunem (participării europene), dar trebuie să înțelegem ce va aduce Europa la aceste discuții.” „Prin canale diplomatice, am propus ca reprezentanții europeni să vină la Moscova, pentru a putea stabili care este poziția lor. După aceea, vom decide în ce format vom continua dialogul cu Ucraina”. În relatarea Digi24, informațiile sunt atribuite agenției Reuters , care notează și că Putin a făcut aceste declarații după un summit în China cu președinții chinez și american. Context: discuții reluate după nouă luni, cu rezultate limitate Sursa arată că oficiali ruși, ucraineni și americani au avut discuții la Abu Dhabi săptămâna trecută, pentru prima dată în ultimele nouă luni. Părțile au convenit asupra unui schimb important de prizonieri, însă nu au existat „prea multe alte progrese concrete”. Implicarea europeană ar reprezenta, în această logică, o nouă etapă în eforturile de a opri conflictul care durează de aproape cinci ani și care a rezistat încercărilor președintelui american Donald Trump de a obține un acord de pace. Ce urmează: presiune diplomatică în paralel cu reuniunile europene În același timp, președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski , s-a aflat joi la Berlin la un summit al „Coaliției de Voință ”, găzduit de liderii Germaniei, Franței și Marii Britanii. Întâlnirea a avut loc la scurt timp după discuțiile trilaterale din China dintre Donald Trump, Vladimir Putin și Xi Jinping, menționează Digi24. [...]

Trump spune că un acord trilateral de limitare a armelor nucleare rămâne greu de negociat , ceea ce prelungește incertitudinea de reglementare și de securitate în jurul controlului armamentelor, cu efecte indirecte asupra stabilității geopolitice. Potrivit Digi24 , președintele SUA a declarat, după discuții cu Xi Jinping și Vladimir Putin, că va continua să încerce, dar că un acord comun este „foarte dificil de realizat”. Într-o discuție telefonică cu Reuters, Trump a spus că îi place „conceptul” limitării armelor nucleare, însă negocierile sunt complicate, inclusiv din cauza diferențelor mari dintre arsenale și a dificultății politice de a accepta reduceri semnificative. De ce e greu: diferențe mari de arsenale și reticența Chinei Una dintre prioritățile vizitei lui Trump a fost lansarea unor discuții trilaterale privind controlul armelor nucleare, un subiect pe care China ar ezita să îl abordeze, în contextul în care își intensifică eforturile de înarmare nucleară pentru a reduce decalajul față de SUA și Rusia. Digi24 citează estimări ale Bulletin of the Atomic Scientists, potrivit cărora, în 2023, China ar fi avut aproximativ 410 focoase nucleare, față de circa 3.708 ale Statelor Unite. O evaluare ulterioară a aceleiași organizații a estimat arsenalul Rusiei la aproximativ 5.420 de focoase, în martie 2026. În paralel, Pentagonul estimează că până în 2030 China ar urma să depășească pragul de 1.000 de focoase operaționale. Mesajul lui Trump: acord de principiu, dar cost politic mare Trump a afirmat că Xi ar fi de acord cu ideea, însă a descris drept dificil, inclusiv „din punct de vedere psihologic”, ca o țară să accepte reduceri majore ale arsenalului. El a spus că va continua să ridice subiectul „pentru că ar trebui făcut”, chiar dacă este greu de obținut un rezultat concret. În declarația comună de după discuții, cei trei lideri au reiterat că „un război nuclear nu poate fi câștigat și nu trebuie purtat niciodată” și au convenit să poarte un dialog privind reducerea riscurilor nucleare și prevenirea proliferării armelor nucleare. Contextul și detaliile discuțiilor sunt relatate de Reuters, preluat de Digi24. [...]

Donald Trump ar putea accepta garanții de securitate pentru Ucraina după modelul Articolului 5 din NATO , potrivit Al Jazeera , care îl citează pe trimisul special Jared Kushner . Miza este una de arhitectură de securitate: o astfel de formulă ar apropia Ucraina de protecția colectivă a NATO fără a confirma, cel puțin deocamdată, o aderare propriu-zisă. Kushner a spus că președintele SUA este „deschis” la oferirea unor garanții „bazate pe Articolul 5” – clauza de apărare mutuală a NATO, care prevede că un atac asupra unui stat membru este considerat un atac asupra tuturor. În material nu sunt oferite detalii despre forma juridică sau despre mecanismul concret prin care ar funcționa aceste garanții pentru Ucraina. Tot Kushner a susținut că Rusia ar fi „confortabilă” cu propunerea. Afirmația nu este însoțită de dovezi sau de o reacție oficială din partea Moscovei în conținutul publicat de Al Jazeera , astfel că gradul de confirmare rămâne neclar. Dacă o astfel de opțiune ar fi urmărită în negocieri, implicația principală ar fi creșterea nivelului de angajament al SUA față de securitatea Ucrainei, cu potențiale consecințe asupra riscului de escaladare și asupra modului în care ar fi calibrate viitoare aranjamente de încetare a focului sau de pace. Materialul nu precizează un calendar sau pași următori. [...]

Xi Jinping cere o coordonare SUA–Rusia–China, un semnal cu miză geopolitică pentru stabilitatea economică globală , potrivit Al Jazeera . Președintele Chinei i-a îndemnat pe președintele SUA, Donald Trump , și pe președintele Rusiei, Vladimir Putin, să lucreze împreună cu China pentru „a proteja pacea mondială”. Îndemnul a fost făcut în contextul în care cei trei lideri s-au întâlnit pentru prima dată într-un summit trilateral, organizat în marja reuniunii APEC , la Shenzhen. Din informațiile publicate nu reies măsuri concrete sau angajamente asumate în urma discuțiilor, însă mesajul indică o încercare de a proiecta o agendă de cooperare între cele trei puteri, cu potențial de a influența percepția de risc geopolitic și, implicit, climatul investițional și comercial la nivel global. [...]

Jared Kushner spune că Donald Trump urmărește un acord cu Ucraina cu implicarea Europei. Potrivit Agerpres , emisarul american a declarat joi că președintele SUA i-a sunat pe liderii reuniți la Berlin în cadrul „ Coaliției Voinței ” și că vrea să ajungă la un acord cu Ucraina „cu Europa alături”. Informația este relevantă prin semnalul de coordonare transatlantică pe dosarul ucrainean, în condițiile în care Kushner indică faptul că Trump ar urmări o formulă de înțelegere care să includă explicit partea europeană, nu doar un aranjament bilateral SUA–Ucraina. Articolul Agerpres citează AFP și menționează că discuția telefonică a avut loc în contextul reuniunii de la Berlin a „Coaliției Voinței”. Materialul integral este însă disponibil doar abonaților, astfel că nu sunt oferite detalii suplimentare despre conținutul propunerii sau despre calendarul unor eventuale negocieri. [...]