Știri
Știri din categoria Externe
Emmanuel Macron cere „măsuri decisive” pentru întărirea autonomiei strategice a UE, pe fondul unor îndoieli tot mai mari privind garanțiile de securitate din NATO și al presiunilor simultane din partea SUA, Rusiei și Chinei, potrivit Agerpres. Mesajul, transmis la Atena, are o miză de reglementare și politică pentru mediul economic: o Uniune mai „suverană” înseamnă, în practică, decizii mai ferme în apărare, comerț și finanțe, cu efecte directe asupra companiilor europene.
În timpul unei întâlniri cu premierul grec Kyriakos Mitsotakis, la Agora Romană din centrul Atenei, președintele francez a descris contextul geopolitic drept „un moment unic” în care „un președinte american, un președinte rus și un președinte chinez se opun cu îndârjire europenilor” și a susținut că acesta este „momentul potrivit” pentru decizii rapide.
Macron a nuanțat afirmația privind SUA, arătând că președintele american rămâne un „aliat”, însă nu întotdeauna „de încredere” sau „previzibil”. În acest cadru, el a spus că există „îndoieli” legate de Articolul 5 din Tratatul NATO (clauza de apărare colectivă), pe care Donald Trump l-ar fi pus sub semnul întrebării.
Potrivit lui Macron, această situație „slăbește de facto Alianța”, chiar dacă NATO rămâne, în evaluarea sa, o „alianță strategică bună”. În același timp, liderul francez a pledat pentru „consolidarea pilonului european” al NATO, adică pentru o capacitate mai mare a statelor europene de a acționa și finanța apărarea în interiorul alianței.
Macron a reluat tema suveranității europene, susținând că „provocarea” pentru UE este să devină „o adevărată putere”. El a argumentat că, luate împreună, apărarea, comerțul și serviciile financiare ale statelor membre sunt deja suficient de importante pentru a fi comparabile cu cele ale Statelor Unite și Chinei.
În logica prezentată la Atena, această masă economică ar trebui transformată într-o capacitate politică și strategică mai coerentă, într-un moment pe care Macron l-a descris drept o oportunitate: „Acest moment ar putea fi momentul european”.
Recomandate
Summitul G7 de la Evian-les-Bains riscă să testeze coeziunea aliaților occidentali , pe fondul tensiunilor dintre Donald Trump și partenerii săi și al discuțiilor despre o posibilă restrângere a prezenței americane în statele NATO din Europa, potrivit Euronews . Reuniunea celor mai puternice șapte economii ale lumii începe luni, pe malul francez al Lacului Geneva, într-un context încărcat: războiul din Orientul Mijlociu, competiția pentru minerale rare și controlul inteligenței artificiale sunt pe agendă, însă atenția se concentrează pe întâlnirea lui Trump cu aliații după trei luni în care s-a plâns că nu a primit sprijin în lupta împotriva Iranului. Liderii din Canada, Franța, Germania, Italia, Japonia, Marea Britanie și Statele Unite se întâlnesc la Evian-les-Bains pentru a-și armoniza pozițiile privind problemele curente și direcția viitoare. Întâlnirea are loc pe fondul unei răciri a relațiilor transatlantice și al discuțiilor despre reducerea prezenței militare americane în Europa, element care amplifică miza politică a summitului. Trump, factor de imprevizibilitate și agendă anti-China Cédric Dupont, profesor de relații internaționale la Geneva, avertizează că evoluția discuțiilor poate fi imprevizibilă, amintind un episod din primul mandat al lui Trump, când acesta a părăsit un summit G7 înainte de final. În analiza expertului, Trump ar putea folosi platforma G7 pentru a-și consolida poziția în rivalitatea cu Beijingul, în condițiile în care China – deși a doua economie a lumii – nu a fost invitată niciodată în acest format. „Ceea ce a semnalat Trump în ultimele 12 luni este că nu este foarte interesat să revină la acel model de coordonare «prietenoasă» (...) El este mai degrabă interesat ca aceste state să se alinieze în spatele propriei sale agende. Iar agenda sa este contracararea Chinei.” Franța mizează pe „repararea” relației Trump–Macron Summitul este prezentat și ca o oportunitate de a repara relația tensionată dintre președintele american și cel francez. În acest sens, Emmanuel Macron și-a invitat omologul la cină la Palatul Versailles , un gest cu încărcătură simbolică. Securitate la scară mare, inclusiv anti-drone Înaintea sosirii liderilor, stațiunea de pe malul Lacului Geneva a fost securizată masiv: 13.000 de polițiști au fost mobilizați, iar autoritățile franceze au instalat o rețea de radare și senzori pentru detectarea dronelor, considerate un risc major pentru desfășurarea evenimentului. [...]
Israelul spune că a eliminat un comandant Hezbollah , într-o operațiune cu miză de descurajare pe frontiera libaneză , după ce armata israeliană a anunțat că l-a ucis pe Ali Mussa Daqduq într-o lovitură țintită în sudul Libanului, relatează Agerpres , citând un comunicat militar preluat de AFP. Potrivit armatei israeliene, Daqduq ar fi fost „eliminat” vineri, într-o lovitură la sud de fluviul Litani. Israelul îl descrie drept „înalt comandant” al Hezbollah și susține că, „în ultimii ani”, acesta a condus o parte importantă din planificarea operațională a grupării împotriva soldaților israelieni de-a lungul frontierei cu Libanul. De ce contează: semnal operațional către Hezbollah Mesajul central al anunțului este unul de descurajare și degradare a capacității de comandă a Hezbollah, pe fondul tensiunilor recurente de la granița israeliano-libaneză. Armata israeliană afirmă că eliminarea lui Daqduq reprezintă „o nouă lovitură importantă” pentru ierarhia de comandă a organizației, „neutralizând” un responsabil implicat în activități împotriva civililor israelieni, a soldaților israelieni și a militarilor americani. Cine era Ali Mussa Daqduq, potrivit Israelului și SUA Comunicatul militar susține că Daqduq a fost încarcerat de forțele americane în 2007, după ce ar fi organizat răpirea și asasinarea a cinci soldați americani. Conform informațiilor prezentate, el a fost capturat în Irak în 2007 de armata americană, iar SUA îl descriau atunci ca agent Hezbollah venit să antreneze insurgenți cu sprijin iranian. Daqduq a fost predat în decembrie 2011 autorităților irakiene, în contextul retragerii armatei americane din Irak, și a fost eliberat în 2012 de justiția irakiană, din lipsă de probe, potrivit aceleiași relatări. În noiembrie 2024, ar fi fost rănit într-o lovitură israeliană în apropiere de Damasc, potrivit unei organizații neguvernamentale siriene. Israelul îl acuza că ar fi organizat o rețea militară pentru Hezbollah în partea siriană a Platoului Golan neocupat. Armata israeliană mai afirmă că Daqduq ar fi fost „comandant al unității de securitate” a liderului Hezbollah Hassan Nasrallah (despre care spune că a fost „eliminat”) și șef al unității de infanterie a grupării șiite. [...]
Un protest local a schimbat protocolul unei ceremonii de Ziua Z , după ce secretarul american al apărării, Pete Hegseth , nu a mai participat la evenimentul de la Langrune-sur-Mer , pe fondul criticilor legate de discursul său despre imigrație, potrivit Digi24 . Înaintea comemorărilor din Normandia, aproximativ 40 de membri ai asociației locale Langrune en Commun au semnat o declarație de 179 de cuvinte prin care cereau anularea vizitei lui Hegseth la ceremonia de după-amiază din sat. O localnică, Chantal Richard, a spus că li s-a părut „de necrezut” ca la un eveniment dedicat memoriei soldaților aliați să fie invitat un oficial pe care îl consideră în contradicție cu valorile democrației, drepturilor omului și păcii. Satul Langrune-sur-Mer, cu o populație de aproximativ 2.000 de locuitori, urma să primească peste 400 de oficiali de rang înalt, iar pregătirile erau deja avansate (stâlpi pentru steaguri, podium instalat). Inițiatorii demersului spun că miza a fost să provoace o discuție despre sensul actual al războiului și despre felul în care sunt folosite comemorările. Discursul despre „invazie” și reacțiile politice Tensiunea a crescut după ce Hegseth a ținut un discurs la cimitirul militar american din Colleville-sur-Mer, în care a vorbit despre o altă „invazie” a Europei, referindu-se la ideologii pe care le-a numit „periculoase”. Un istoric l-a acuzat, în acest context, de „o prostie grotescă”, iar grupul Partidului Socialist din consiliul regional a calificat remarca drept o „profanare”, într-o declarație citată de Digi24. În SUA, congresmanul republican Michael McCaul a spus, într-un interviu pentru ABC News, că declarațiile au fost „inadecvate” și „deplasate” pentru o aniversare a Zilei Z, invocând respectul față de veterani. Absența de la Langrune-sur-Mer și efectul de amplificare Hegseth le-ar fi spus anterior organizatorilor că nu va participa la ceremonia de după-amiază de la Langrune-sur-Mer, fără să ofere un motiv pentru absență. Pentru asociația locală, episodul a devenit o confirmare a criticilor inițiale, iar declarația lor a circulat rapid în presa internațională, generând sute de mesaje de susținere, inclusiv din SUA. În sat, inițiatorii protestului susțin că nu ei au politizat comemorarea, ci discursul oficialului american, pe care îl acuză că a folosit momentul pentru a promova o retorică „anti-imigranți” și „belicoasă”. [...]
Semnarea acordului SUA–Iran este programată pentru 19 iunie la Geneva , iar vicepreședintele american JD Vance spune că intenționează să fie prezent, potrivit Agerpres . Vance a adăugat că participarea președintelui Donald Trump este „posibilă”. Declarația a fost făcută duminică, într-un interviu pentru Fox News, în care Vance a indicat că se așteaptă să asiste la semnarea acordului „peste câteva zile”, în Elveția. „Am toată intenția de a fi acolo, dar este posibil ca însuși președintele să fie prezent.” Ce urmează și de ce contează Potrivit mediatorului pakistanez citat în material, acordul – care vizează încetarea războiului din Orientul Mijlociu – ar urma să fie semnat oficial la Geneva pe 19 iunie. Prezența la semnare a vicepreședintelui SUA, și posibil a președintelui, ridică nivelul politic al momentului și sugerează o miză majoră pentru implementarea și credibilitatea acordului, în condițiile în care detaliile acestuia nu sunt prezentate în știrea Agerpres. [...]
Tensiunile Trump–Netanyahu riscă să complice calendarul unui acord SUA–Iran , pe care Casa Albă îl consideră esențial pentru oprirea războiului și pentru controlul programului nuclear iranian, potrivit Digi24 . Donald Trump a declarat pentru Axios că înțelegerea dintre Statele Unite și Iran „este încă pe cale să fie încheiată duminică”, deși Israelul a lovit Beirutul, iar Iranul a amenințat cu represalii. Președintele american spune că atacul a „dat totul peste cap” și a amânat semnarea cu „câteva ore”. Atacul asupra Beirutului, factor de risc pentru semnare Escaladarea din Liban a avut loc cu câteva ore înainte ca SUA și Iranul să semneze un acord menit să pună capăt războiului dintre cele două țări. Trump a afirmat că a fost „șocat” când a fost informat de consilierii săi despre atacul israelian și că s-a înfuriat pe premierul Benjamin Netanyahu. „E groaznic — nu-mi venea să cred. Cu o oră înainte să semnăm înțelegerea”. Trump a recunoscut că Hezbollah ar fi atacat primul Israelul, dar a susținut că acel atac nu a produs pagube și nu au existat victime. Miza Washingtonului: control nuclear și inspecții „inopinate” În relatarea citată, Trump a prezentat acordul cu Iranul drept unul „benefic pentru Israel”, pentru că ar urma să împiedice Iranul să obțină o armă nucleară, să impună eliminarea materialului nuclear și să permită inspecții neanunțate la instalațiile nucleare iraniene. Relația cu Netanyahu, un element care poate influența implementarea În același context, Trump a descris direct nemulțumirea față de decizia lui Netanyahu de a lovi Beirutul, sugerând că aceasta a pus în pericol un moment diplomatic sensibil. „De ce a trebuit Bibi să lanseze un atac nenorocit? M-am enervat la culme. I-am spus-o în față. N-are pic de judecată. I-am spus-o clar”. Din informațiile disponibile în material, acordul era programat să fie semnat „peste câteva ore” față de momentul inițial, însă nu sunt oferite detalii suplimentare despre condițiile finale sau despre garanțiile de implementare în cazul unei noi escaladări. [...]
Un conflict juridic între Ucraina și instanțele italiene riscă să blocheze repatrierea a sute de copii evacuați din calea războiului , într-un caz care pune în tensiune dreptul de tutelă recunoscut la Kiev și regulile de protecție a minorilor aplicate în Italia, potrivit Kyiv Post , care citează o relatare CNN. Disputa vizează, în prim-plan, un grup de 25 de minori evacuați dintr-un centru de copii din regiunea Sumî (nordul Ucrainei) în primele săptămâni ale invaziei ruse. Liubov Rudyka, directoarea centrului și tutorele legal al copiilor conform legislației ucrainene, i-a dus la Napoli în vara lui 2022, considerând măsura temporară. La sosire, autoritățile italiene au aplicat legislația internă de protecție a copilului, dezvoltată în contextul crizei migranților din Europa. Conform documentelor juridice citate, instanțele italiene nu au recunoscut tutela stabilită în Ucraina, au încadrat copiii drept „minori neînsoțiți”, le-au acordat statut de refugiat și au numit tutori legali italieni și familii-gazdă. Miza: cine decide „interesul superior al copilului” și dacă repatrierea e posibilă În ultimii patru ani, pe măsură ce autoritățile ucrainene au încercat să organizeze întoarcerea copiilor în zone considerate stabilizate, instanțele pentru minori din Italia au blocat repetat repatrierea, arată materialul. Tensiunile au escaladat în aprilie, când Kievul a aflat că un băiat ucrainean de 15 ani, Sasha, a fost adoptat legal de familia italiană care îl găzduia, deși avea mamă biologică în Ucraina care cerea întoarcerea lui. Dmytro Lubineț, ombudsmanul ucrainean pentru drepturile omului, a acuzat Roma că exclude intenționat autoritățile ucrainene din verificările de bunăstare și din procedurile legale. „Atitudinea [Italiei] nu este, de fapt, diferită de poziția părții ruse… ne-au luat copiii și ne refuză accesul la ei.” Argumentele părților: protecție împotriva întoarcerii în zone de război vs. dreptul la repatriere Avocați italieni și familii-gazdă susțin că respectă norme interne și internaționale menite să protejeze copiii de întoarcerea forțată în zone de conflict activ. Rosa Emanuela Lo Faro, avocată care reprezintă o parte dintre minori, a confirmat că în unele cazuri instanțele italiene au impus interdicții totale de comunicare între copii și tutorii lor ucraineni sau prieteni. Ea a spus că a cerut Curții Supreme de Casație din Italia să anuleze unele dintre aceste măsuri, dar a subliniat că fondul juridic rămâne complicat. Agenția ONU pentru Refugiați (UNHCR) menține că întoarcerea în Ucraina ar trebui să aibă loc doar voluntar și doar dacă statul-gazdă consideră că este în „interesul superior” al copilului. Familiile italiene invocă, la rândul lor, riscurile de securitate și faptul că unii copii s-au integrat în școli din Italia și și-au pierdut parțial limba maternă. Volodîmîr Ivaniuta, reprezentant numit de guvernul ucrainean pentru a pleda cauza copiilor în Italia, respinge argumentul că blocajul ar fi justificat doar de existența unor familii adoptive și susține că instanțele se opun repatrierii și în situații fără adopție. „Sunt copii aflați în grija noastră care sunt în centre, nu există persoane anume interesate de ei, și totuși nu li se permite să se întoarcă.” Dimensiunea problemei: sute de copii, mai multe sisteme judiciare europene Potrivit autorităților ucrainene, peste 4.800 de copii au fost evacuați în 2022 din școli rezidențiale către state europene. În prezent, peste 300 ar fi împiedicați activ să se întoarcă de către autorități locale, majoritatea cazurilor fiind blocate în sistemele juridice din Italia, Germania și Austria, conform aceleiași surse. În paralel, materialul reamintește amploarea impactului războiului asupra copiilor: Rusia ar fi ucis cel puțin 707 copii ucraineni din 2022, peste 2.500 ar fi fost răniți și peste 2.300 ar fi în continuare dați dispăruți, potrivit datelor citate. [...]
