Știri
Știri din categoria Externe
Miniștri israelieni cer extinderea loviturilor asupra Dahiyeh, ceea ce poate ridica miza militară și politică în Liban, în timp ce armata israeliană continuă operațiunile în sudul țării vecine, relatează The Jerusalem Post.
Potrivit publicației, mai mulți membri ai guvernului de la Ierusalim au cerut duminică dimineață intensificarea atacurilor împotriva Hezbollah și a cartierului Dahiyeh din Beirut, invocând lansările continue de drone și rachete ale grupării, în pofida unui armistițiu în vigoare între Israel și Liban.
Ministrul de Finanțe Bezalel Smotrich a descris atacurile Hezbollah asupra soldaților israelieni și comunităților din nord drept un „test” al așa-numitei „doctrine Dahiyeh” a premierului Benjamin Netanyahu și a cerut aplicarea ei „cu determinare și forță”, inclusiv prin demolarea unor clădiri în Dahiyeh.
Ministrul Securității Naționale, Itamar Ben-Gvir, a transmis că își va „clarifica” poziția față de Netanyahu privind luptele din Liban și a cerut un răspuns escaladat, formulat în termeni de represalii proporționale pentru fiecare incident.
Ministrul pentru Aliyah și Integrare, Ofir Sofer, a susținut la rândul său că „Israel trebuie să atace Dahiyeh”, afirmând că nicio localitate israeliană nu ar trebui să devină o țintă „normalizată” pentru Hezbollah.
În același material, The Jerusalem Post notează că postul public israelian KAN News a relatat, citând surse de securitate, că Israelul se pregătește pentru scenariul în care un posibil acord SUA–Iran ar putea genera presiuni pentru oprirea avansului terestru al IDF împotriva Hezbollah în Liban.
Conform acestor surse, armata ar lua în calcul limitarea atacurilor mai adânc în Liban pentru a evita afectarea acordului, însă nu ar urma să se retragă din „zona de securitate”. Totodată, tema unei retrageri complete ar urma să fie discutată cu Libanul în cadrul unor discuții la Washington, mai târziu în iunie.
KAN News mai susține că Divizia 36 a IDF a continuat să înainteze spre nord, iar unele relatări indică apropierea de orașul Nabatieh, fără ca articolul să ofere detalii suplimentare independente despre pozițiile exacte sau calendarul operațiunilor.
Recomandate
Loviturile SUA după incidentul din Strâmtoarea Hormuz riscă să se transforme într-un acord rapid cu Iranul, care să calmeze piețele energetice, dar să lase nerezolvată problema nucleară – un rezultat pe care Israelul îl consideră potențial nefavorabil , potrivit unei analize din The Jerusalem Post . Incidentul care a declanșat escaladarea a fost prăbușirea unui elicopter american Apache în apropierea uneia dintre cele mai sensibile rute maritime din lume. Doi membri ai echipajului au fost salvați, iar Donald Trump a pus responsabilitatea pe seama Iranului, urmat de lovituri americane asupra Iranului. Publicația notează însă că împrejurările sunt încă investigate și că, inclusiv potrivit versiunii iraniene, nu există certitudine privind intenția din spatele evenimentului – nuanță care contează, deoarece Trump a tratat episodul ca pe un act de război. Miza Washingtonului: presiune militară, dar fără război lung și fără șocuri la pompă Analiza descrie o strategie în care amenințările și loviturile sunt folosite ca pârghie pentru a obține negocieri, fără a împinge situația până la colapsul discuțiilor. Un element central este sensibilitatea politică internă a SUA la prețurile combustibililor, mai ales în apropierea alegerilor de la mijlocul mandatului (midterms), ceea ce face ca orice perturbare în Hormuz să fie resimțită rapid la Washington. Trump a invocat și o dimensiune direct legată de energie și comerț: a susținut că armata americană ar fi ajutat „în secret” la transportul a peste 100 de milioane de barili de petrol prin Hormuz, cu 22 de nave care ar fi navigat noaptea fără lumini, după ce capacitățile radar iraniene ar fi fost afectate. Chiar și „după ce este îndepărtat stratul obișnuit de exagerare”, scrie autoarea, rămâne ideea-cheie că această criză se concentrează în jurul Hormuz – petrol, comerț, prețuri la energie și presiune politică asupra Casei Albe. În paralel cu loviturile, negocierile continuă, cu Qatar în rol de intermediar, într-un format pe care analiza îl descrie ca fiind departe de „diplomația clasică”: între comunicate ale US Central Command , postări pe rețele sociale și contacte în Doha. De ce se teme Israelul: „calm” în Hormuz, dar uraniu rămas în joc Diferența de obiective dintre SUA și Israel devine, în această lectură, structurală: Washingtonul ar putea urmări un acord limitat care să redeschidă fluxurile prin Hormuz și să reducă atacurile, în timp ce Israelul vizează neutralizarea durabilă a amenințării iraniene. Un punct de presiune recent este decizia Consiliului Guvernatorilor Agenției Internaționale pentru Energie Atomică (AIEA/IAEA), care cere Iranului să raporteze stocul de uraniu îmbogățit și să permită verificări. Rezoluția a trecut cu 21 de voturi pentru, trei împotrivă și 10 abțineri. Potrivit AIEA, Iranul avea 440,9 kilograme de uraniu îmbogățit la 60% înainte de lovituri – „testul critic” pentru Israel, dar care, în logica unui acord rapid dorit de Trump, ar putea ajunge „împins în plan secund”. Analiza sugerează că aici se află tensiunea reală în relația Trump–Netanyahu: SUA pot folosi forța pentru a obține un acord rapid, fără ca acesta să desființeze complet capacitățile care îngrijorează Israelul. În acest context, publicația afirmă că Trump ar fi blocat o lovitură israeliană la Beirut, după avertismente iraniene că operațiunile continue în Liban ar pune în pericol contactele cu Washingtonul, și că i-ar fi cerut premierului israelian „reținere”. Patru scenarii, cu un risc major pentru piețe și pentru regiune Analiza conturează patru evoluții posibile: continuarea loviturilor limitate în paralel cu negocieri intensive (scenariul considerat cel mai probabil); un incident mortal care implică americani (atac asupra unei baze, nave sau personal), ce ar impune un răspuns mult mai amplu; prăbușirea negocierilor și revenirea la un război regional deschis, cu Israel implicat direct; „succesul” prea rapid: un acord care calmează Hormuz, reduce prețurile petrolului și îi oferă lui Trump o victorie politică, dar amână dosarul nuclear. În scenariul unui acord rapid, analiza susține că detaliile tehnice ar decide dacă înțelegerea are substanță sau doar efect de calmare a piețelor: unde este uraniul, cine verifică, când se verifică, ce se întâmplă la refuz, cine reactivează sancțiunile și ce rămâne din arsenalul de rachete al Iranului. Pentru Israel, riscul este să rămână cu un acord „lustruit”, prețuri mai mici la petrol și o capacitate nucleară iraniană care nu a fost pe deplin contabilizată. [...]
Președintele Israelului încearcă să reducă tensiunile cu Trump printr-un mesaj public de susținere pe Iran și Gaza , într-un moment în care relația dintre cei doi a fost recent afectată de disputa privind procesul de corupție al premierului Benjamin Netanyahu, potrivit The Jerusalem Post . Isaac Herzog i-a transmis duminică președintelui SUA, Donald Trump, urări de „la mulți ani” la împlinirea a 80 de ani, lăudând sprijinul acestuia pentru Israel, poziția față de Iran și implicarea în eforturile de eliberare a ostaticilor din Gaza. Trump s-a născut pe 14 iunie 1946. Mesajul, publicat pe X (fostul Twitter), a inclus mulțumiri pentru ceea ce Herzog a numit leadershipul lui Trump în confruntarea cu „imperiul răului” reprezentat de Iran, precum și pentru angajamentul față de securitatea Israelului. În același mesaj, Herzog a spus că Israelul își va aminti rolul lui Trump în demersurile legate de ostaticii ținuți în Gaza. Context: tensiuni recente pe tema lui Netanyahu Salutul public vine după episoade de tensiune între cei doi lideri, legate de procesul de corupție al premierului Benjamin Netanyahu. Publicația notează că Trump i-a cerut în repetate rânduri lui Herzog să îl grațieze pe Netanyahu, iar la un moment dat l-a numit pe președintele israelian „o rușine” și a afirmat că nu se va întâlni cu el până nu acționează. Biroul lui Herzog a răspuns atunci că Israelul este un stat suveran guvernat de statul de drept și că orice decizie privind o grațiere ar fi luată conform legii și fără presiuni externe. Mesaje paralele din partea ambasadorului SUA în Israel În aceeași zi, ambasadorul SUA în Israel, Mike Huckabee, i-a transmis și el lui Trump un mesaj de „HAPPY BIRTHDAY” pe X, urându-i sănătate și „leadership puternic” în continuare, potrivit relatării. [...]
Refuzul Moscovei de a-i include în schimburile de prizonieri îi lasă pe sute de combatanți străini într-o „zonă gri” juridică , cu efecte directe asupra negocierilor și asupra administrării centrelor de detenție din Ucraina, potrivit Adevărul , care citează o investigație Le Monde și declarații ale oficialilor ucraineni implicați în gestionarea prizonierilor de război. Ucraina spune că în centrele sale de detenție se află prizonieri proveniți din 48 de țări, iar o parte dintre ei sunt închiși de ani de zile, în condițiile în care Rusia „nu manifestă niciun interes” pentru recuperarea lor. În practică, această poziție blochează repatrierea și prelungește detenția unor persoane care au luptat în armata rusă, inclusiv migranți atrași de promisiuni de cetățenie și beneficii financiare. Recrutare pe promisiunea cetățeniei, apoi abandon în negocieri Pentru mulți migranți aflați deja în Federația Rusă, războiul a fost prezentat ca o cale rapidă spre cetățenie și venituri mai mari. După capturare, însă, acești combatanți nu ar mai fi tratați ca o prioritate în negocierile pentru schimburi. Potrivit lui Petro Iațenko, purtător de cuvânt al Cartierului General de Coordonare pentru Tratamentul Prizonierilor de Război din Ucraina , peste 28.000 de cetățeni străini ar fi semnat contracte cu armata rusă după declanșarea invaziei pe scară largă, iar aproape 13.000 ar proveni din statele Asiei Centrale. „Am identificat prizonieri de război din 48 de naționalități diferite”, a declarat oficialul ucrainean. Cine sunt prizonierii și de ce nu apar în schimburi Autoritățile ucrainene indică prezența unor cetățeni din Africa, Asia și Orientul Mijlociu, între care Kenya, Mali, Egipt, Turcia, Nepal, Sri Lanka și Republica Congo. Mai rar, ar fi fost capturați și cetățeni ai unor state membre UE care au luptat de partea Rusiei, Ucraina raportând cazuri din Grecia, Slovacia, Italia, Estonia și Bulgaria. Le Monde, care a vizitat un centru de detenție din vestul Ucrainei, ar fi întâlnit prizonieri din Sri Lanka, Nepal, Turcia, Congo, Kenya și Egipt, fără a le publica identitatea sau declarațiile, din motive etice. În ceea ce privește schimburile, Bohdan Ohrimenko, șeful Secretariatului Cartierului General de Coordonare pentru Prizonierii de Război, susține că Rusia nu ar arăta interes pentru acești deținuți în negocieri, cu o excepție notabilă. „Rusia nu manifestă interes pentru ei în timpul negocierilor. Singurele excepții au fost cetățenii nord-coreeni”, a declarat Ohrimenko. O sursă apropiată negocierilor, citată de Le Monde, afirmă că Kremlinul ar prioritiza ofițerii și militarii considerați valoroși strategic, acordând „foarte puțină importanță” soldaților de rând și cu atât mai puțin străinilor, a căror loialitate ar fi pusă sub semnul întrebării. Cazurile nord-coreenilor și chinezilor: detenție prelungită și riscuri la întoarcere Situația este descrisă ca deosebit de complicată pentru doi militari nord-coreeni capturați de Ucraina în noiembrie 2025. Potrivit agenției Ukrinform, ambii ar fi cerut transferul în Coreea de Sud, însă Convențiile de la Geneva interzic returnarea forțată într-un stat unde persoana ar putea fi persecutată sau expusă unor riscuri grave. „Dacă un prizonier de război nu dorește să se întoarcă în țara sa și nu există altă soluție, îl vom menține în detenție până când situația va putea fi rezolvată”, a explicat Ohrimenko. Într-o situație similară ar fi și doi cetățeni chinezi capturați în primăvara lui 2025, față de care Rusia nu ar fi manifestat interes, potrivit autorităților ucrainene. Textul notează și un risc suplimentar: în unele state, inclusiv China, participarea la conflicte armate ca mercenar este infracțiune și poate atrage răspundere penală la întoarcere. Contextul schimburilor și miza politică De la 24 februarie 2022, Ucraina și Rusia au făcut zeci de schimburi, iar peste 10.000 de militari s-au întors acasă, potrivit datelor prezentate. În același timp, aproximativ 10.000 de persoane ar rămâne în detenție de ambele părți. Eliberarea tuturor prizonierilor de război este menționată ca una dintre condițiile formulate de președintele ucrainean Volodimir Zelenski pentru eventuale negocieri de încheiere a conflictului. Pentru sutele de combatanți străini capturați în timp ce luptau pentru Rusia, perspectiva rămâne însă incertă, în condițiile în care Moscova nu îi include în schimburi. [...]
Germania vrea să repună pe agenda UE un „statut de aderare asociată” pentru Ucraina , o formulă intermediară care ar putea accelera integrarea fără a oferi, cel puțin inițial, toate drepturile unui stat membru, potrivit Adevărul . Tema extinderii va fi un punct central la summitul european de la Bruxelles din 18–19 iunie, iar cancelarul Friedrich Merz ar urma să promoveze din nou această idee în Consiliul European. Inițiativa este prezentată ca parte a unui plan mai amplu susținut de Berlin și Paris, care urmărește accelerarea integrării europene a Ucrainei, Republicii Moldova și a statelor din Balcanii de Vest, pe fondul unei „noi dinamici” în procesul de extindere, după reacțiile pozitive la inițiativa franco-germană menționate de surse guvernamentale germane citate de publicație. Ce urmează: posibilă dezbatere „mai aprofundată” în octombrie Potrivit aceleiași surse, liderii statelor membre ar urma să decidă organizarea unei dezbateri mai aprofundate la reuniunea Consiliului European din octombrie. Publicația notează că nu este exclus ca atunci să fie adoptate și decizii concrete privind viitorul conceptului de „aderare asociată”. Miza de reglementare: statut nou, cu dificultăți juridice și efecte instituționale Propunerea nu este privită unanim favorabil la Bruxelles. Mai mulți oficiali europeni invocă dificultăți juridice legate de crearea unui astfel de statut, dar și implicații politice și instituționale pe termen lung. În esență, discuția atinge o problemă sensibilă pentru UE: cum poate grăbi integrarea statelor candidate fără să schimbe radical mecanismele de funcționare ale Uniunii. Reacția Ucrainei: deschidere la formule intermediare, dar nu ca substitut Ministrul ucrainean de Externe, Andrii Sîbiha, a salutat faptul că în UE există discuții despre formule intermediare de integrare, însă a subliniat că un statut de „aderare asociată” nu poate înlocui obiectivul strategic al Kievului: calitatea de membru cu drepturi depline. În același timp, președintele Volodimir Zelenski și-a exprimat rezervele față de model, argumentând într-o scrisoare către liderii UE că ar putea crea o categorie inferioară de integrare, fără garanția participării depline la decizia europeană. Potrivit relatării, Zelenski consideră nedreaptă o formulă în care Ucraina ar putea fi lipsită de drept de vot în instituțiile UE, deși ar fi obligată să respecte o parte semnificativă a normelor și politicilor comunitare. [...]
Posibila redeschidere a Strâmtorii Ormuz rămâne incertă , după ce Teheranul a respins calendarul anunțat de Donald Trump pentru semnarea unui acord, potrivit Adevărul . Miza imediată este una cu impact economic global: Ormuz este ruta prin care trece o parte semnificativă din petrolul transportat pe mare, iar orice blocaj sau incident militar se traduce rapid în risc pentru prețuri și pentru lanțurile de aprovizionare. Trump a susținut, pe Truth Social, că un acord „istoric” ar urma să fie semnat duminică, 14 iunie, și l-a prezentat ca pe un instrument care ar opri accesul Iranului la arme nucleare, în contrast cu acordul JCPOA din 2015. În același mesaj, liderul de la Casa Albă a afirmat că SUA ar trimite unități specializate pentru a neutraliza infrastructura nucleară iraniană ascunsă „în munți” și a indicat că își rezervă o „alternativă extremă” dacă Teheranul refuză să semneze. Teheranul respinge termenul, mediatorii vorbesc despre o „semnare electronică” Dinspre Iran, Corpul Gardienilor Revoluției Islamice (IRGC) și purtătorul de cuvânt al Ministerului de Externe, Esmail Baghaei, au criticat „insistența neobișnuită” a lui Trump și au respins explicit semnarea duminică, invocând „ezitările” Washingtonului și faptul că parametrii programului nuclear nu sunt stabiliți. În paralel, mediatorii internaționali – menționați ca fiind conduși de premierul pakistanez Shehbaz Sharif – ar fi pregătit o „semnare electronică” în 24 de ore, din motive de securitate și logistică, inclusiv pe fondul plecării lui Trump la summitul G7 din Franța și al imposibilității de a coordona o deplasare simultană a vicepreședintelui JD Vance în Europa. Baghaei a temperat însă așteptările: „Va trebui să așteptăm și să vedem data exactă. Cu siguranță nu se va întâmpla mâine, deși nu excludem ca semnarea memorandumului să aibă loc în zilele următoare”. Ormuz, între negocieri și incidente: riscul pentru fluxurile de petrol Pe fondul discuțiilor, tensiunile din Strâmtoarea Ormuz au continuat. Publicația notează că forțele americane au doborât din nou drone iraniene care vizau nave comerciale, iar Comandamentul Central al SUA (CENTCOM) a raportat interceptări sâmbătă dimineață. Trump a catalogat aceste acțiuni drept „total inacceptabile”. În același context, articolul menționează că Marina SUA escortează transporturi zilnice de 7 milioane de barili de petrol prin strâmtoarea „blocată”, iar secretarul Trezoreriei SUA, Scott Bessent, ar fi amenințat cu lichidarea a 24 de miliarde de dolari din fonduri iraniene înghețate pentru a acoperi daune regionale. Două narațiuni, un acord încă neclar Textul descrie și o diferență majoră între mesajele publice ale celor două părți: Versiunea Teheranului: ministrul de externe Abbas Araghchi ar fi declarat că „Iranul este învingătorul războiului cu SUA”, iar presa semi-oficială iraniană susține că acordul ar include deblocarea a 24 de miliarde de dolari, ridicarea blocadei navale americane și dreptul de a percepe taxe de tranzit prin Ormuz. Versiunea Washingtonului: oficiali americani ar susține că programul nuclear iranian va fi complet demantelat, materialele nucleare vor fi distruse, iar fondurile înghețate nu vor fi eliberate decât după încetarea finanțării grupărilor militante din regiune. Reacții în Israel și ce urmează Potrivit articolului, graba diplomatică a Washingtonului ar fi generat tensiuni la Tel Aviv, unde premierul Benjamin Netanyahu s-ar fi confruntat cu Trump după ce Casa Albă ar fi cerut Israelului să reducă operațiunile din Liban împotriva Hezbollah pentru a nu afecta negocierile. Ca semnal, aviația israeliană ar fi lansat raiduri în sudul Libanului și ar fi emis ordine de evacuare pentru orașul Nabatieh. În lipsa unei date ferme acceptate de ambele părți și pe fondul incidentelor din Ormuz, riscul principal rămâne ca întârzierea semnării să crească probabilitatea unei escaladări care să afecteze direct traficul de petrol și, implicit, piețele energetice. [...]
Ucraina a autorizat pentru front o motocicletă electrică greu de detectat termic , mizând pe mobilitate și discreție într-un război dominat de drone și camere termice, potrivit Libertatea . Motocicleta militară electrică „Wolfstorm” a fost aprobată de Ministerul ucrainean al Apărării pentru utilizare pe câmpul de luptă. Publicația elvețiană Blick (parte a trustului Ringier), citată de Libertatea , notează că vehiculul poate atinge până la 80 km/h, are o autonomie de aproximativ 100 km și poate transporta doi soldați complet echipați. Greutatea indicată este de 105 kilograme. De ce contează: reducerea „semnăturii” termice și a zgomotului În contextul în care detectarea pe linia frontului poate fi rapid fatală, Ucraina încearcă să reducă indiciile care pot trăda poziția sau mișcarea trupelor. Conform aceleiași relatări, motorul electric al „Wolfstorm” este aproape silențios și nu generează căldură comparabilă cu un motor pe benzină, ceea ce ar face motocicleta „aproape invizibilă” pentru camerele termice și mai greu de reperat de drone. Impact operațional: mobilitate pentru recunoaștere și evacuare Un avantaj practic invocat este dimensiunea redusă și manevrabilitatea, care ar permite deplasarea pe cărări forestiere înguste și pe teren accidentat, unde vehiculele blindate sunt mai greu de folosit. În acest cadru, motocicleta este prezentată ca potrivită pentru: misiuni de recunoaștere; evacuarea rapidă a răniților; deplasarea echipelor mici în zone dificile. Materialul mai arată că motocicletele au devenit o categorie folosită frecvent pe frontul ucrainean, inclusiv de unități mobile și echipe de salvare, tocmai pentru viteza de traversare a terenului față de vehiculele mai mari. Context: și Rusia folosește motociclete, dar în atacuri Blick mai susține că și forțele ruse utilizează motociclete, însă într-o logică ofensivă. Este dat exemplul unei acțiuni de anul trecut, când aproximativ o sută de soldați ruși ar fi avansat pe motociclete spre orașul Pokrovsk din Donbas, ca parte a unei strategii de atac pentru cucerirea unor poziții ucrainene. În lipsa altor detalii tehnice sau a unor date despre numărul de unități introduse în teren, rămâne de văzut în ce măsură „Wolfstorm” va fi folosită pe scară largă și cu ce efect asupra tacticilor de pe front, într-un mediu în care supravegherea aeriană și detectarea termică au un rol tot mai mare. [...]
