Știri
Știri din categoria Externe

Europa trebuie să-și accelereze autonomia de apărare, pe fondul riscului ca garanțiile de securitate ale SUA să nu mai fie disponibile „mult timp”, a avertizat președintele Franței, Emmanuel Macron, într-o discuție cu elevi la Nicosia, potrivit Agerpres.
Macron a spus că „provocarea” pentru Europa este să devină „mai puternică și mai independentă”, argumentând că Statele Unite nu vor mai proteja continentul pe termen lung. El a indicat drept exemple evoluțiile legate de Groenlanda, situația din Iran și, „puțin”, ceea ce se întâmplă în Ucraina.
„Ei sunt încă acolo, este formidabil, sunt aliați, dar Europa s-a construit în ideea că Statele Unite ne vor proteja pentru totdeauna. Pentru generația voastră, cred că aceasta nu va mai fi valabil.”
Mesajul lui Macron leagă direct securitatea de capacitatea Europei de a controla propriile soluții tehnologice și de a-și asigura apărarea fără dependențe critice. Președintele francez a avertizat că, dacă Europa nu va fi capabilă „să se protejeze singură” și dacă „toate soluțiile noastre tehnologice” vor fi „la mâna altora”, atunci spațiul de decizie al europenilor se îngustează semnificativ.
În acest context, Macron a reluat tema „suveranității europene”, fără a detalia măsuri concrete sau un calendar.
În aceeași intervenție, liderul francez a vorbit despre riscul ca „nebunia” unor conducători să ducă la război și a îndemnat tinerii „să caute întotdeauna să-i înțeleagă pe ceilalți”, subliniind că pacea „nu se decretează într-o zi”.
Macron nu a indicat nume de lideri în afirmațiile despre cauzele războiului, potrivit relatării.
Recomandate

Suspendarea atacurilor SUA asupra Iranului introduce o pauză de risc pentru piețele energetice , în condițiile în care miza imediată rămâne redeschiderea Strâmtorii Ormuz , un punct-cheie pentru fluxurile globale de petrol. Potrivit Antena 3 , Donald Trump a cerut vineri armatei americane să nu mai lanseze noi atacuri în Iran, întrerupând o serie de aproape două săptămâni de bombardamente zilnice. Decizia vine după ce, timp de 13 zile, Trump ar fi aprobat zilnic planuri de atac prezentate de armată, iar loviturile erau executate la câteva ore. Vineri, președintele a primit un plan similar, dar nu și-a dat acordul. Nu este clar dacă ordinul a fost punctual sau dacă pauza va continua. De ce contează: Strâmtoarea Ormuz și riscul de escaladare În același context, ordinul de suspendare a fost dat la câteva ore după sosirea la Teheran a unei delegații din Oman , pentru discuții privind un nou aranjament care să permită redeschiderea Strâmtorii Ormuz. Două surse regionale familiarizate cu negocierile au spus că discuțiile au înregistrat progrese și că Omanul și Iranul ar putea ajunge la un acord în cursul weekendului, urmând ca Trump să decidă dacă îl acceptă. Pentru mediul economic, o eventuală detensionare în jurul Ormuz reduce riscul de șocuri pe lanțul de aprovizionare cu energie, în timp ce o reluare rapidă a atacurilor ar putea readuce presiunea de escaladare. Ce a transmis Trump public despre opțiuni și diplomație La Casa Albă, Trump a spus că are opțiunea de a continua atacurile sau de a le intensifica, inclusiv prin „distrugerea a tot ce au (iranienii)”, dar a susținut că „strategia mai inteligentă” este încheierea unui acord cu Iranul. „Discutăm chiar acum cu iranienii. Cred că devin tot mai serioși pe măsură ce trec zilele. Suntem pregătiți și gata să acționăm, dar discutăm cu ei.” Mai târziu, într-un discurs la dineul Asociației Corespondenților de la Casa Albă, Trump a afirmat că nu crede că Iranul este pregătit „în acest moment” să încheie un acord, „dar sunt dispus să ascult”. Implicații operaționale: armata SUA poate relua rapid loviturile Conform informațiilor citate, armata SUA continuă să elaboreze planuri pentru o posibilă revenire la operațiuni de luptă de amploare, însă Trump nu a dat ordine în acest sens. În același timp, dacă va decide reluarea atacurilor, forțele americane pot fi mobilizate într-un timp relativ scurt. Israelul, în alertă: așteptări de noi lovituri și risc de represalii Cabinetul de securitate israelian și armata israeliană se așteptau vineri la o nouă rundă de atacuri americane și s-au pregătit inclusiv pentru o ofensivă de amploare a SUA, care ar fi putut declanșa un atac iranian de represalii asupra Israelului, potrivit unor oficiali israelieni. Vineri seară, partea israeliană a fost informată că Trump nu aprobase noi atacuri. În lipsa unei decizii ferme privind continuarea pauzei, următorul reper rămâne rezultatul discuțiilor mediate de Oman și opțiunea Casei Albe de a accepta sau nu un eventual acord legat de Ormuz. [...]

Atacurile SUA asupra unor ținte din Iran au continuat pentru a 13-a noapte la rând, iar exploziile raportate în apropierea Strâmtorii Ormuz mențin presiunea asupra unui coridor-cheie pentru transportul maritim comercial , potrivit Agerpres . Presa iraniană a semnalat vineri dimineață mai multe explozii după ce forțele americane au anunțat un nou val de lovituri. Printre zonele vizate s-ar fi aflat împrejurimi ale orașelor Ahvaz, Andimeshk și Omidiyeh, în provincia Khuzestan (sud-vest), a relatat agenția iraniană Fars, citând autorități de la Teheran. Explozii au fost raportate și în apropierea insulei Qeshm din Strâmtoarea Ormuz , precum și în jurul orașului portuar Bandar Abbas, indicând o extindere a incidentelor în proximitatea rutelor de navigație. Ce spune Centcom despre țintele lovite și durata operațiunii Comandamentul Central al SUA (Centcom) a transmis că ultimul val de atacuri a durat puțin peste două ore și s-a încheiat la ora locală 04:30 (01:00 GMT). Într-o postare pe X, Centcom a precizat că a vizat: centre de comandă militară iraniene; instalații de depozitare a dronelor; rețele de comunicații; situri de supraveghere de coastă; capacități maritime, cu obiectivul declarat de a diminua amenințarea asupra marinarilor și navelor comerciale civile care tranzitează Strâmtoarea Ormuz. Implicația pentru navigația comercială în Strâmtoarea Ormuz Centcom a reiterat poziția SUA potrivit căreia Strâmtoarea Ormuz a rămas deschisă navigației, în pofida atacurilor recente lansate de Gardienii Revoluției din Iran, și că navele comerciale ar putea tranzita zona cu sprijin militar american. Potrivit informațiilor citate, conflictul a escaladat din nou la începutul acestei luni, după ce forțele iraniene au tras asupra unor nave comerciale în Strâmtoarea Ormuz. [...]

Teheranul a convocat principalul diplomat ucrainean și cere intervenția Consiliului de Securitate al ONU , după un atac ucrainean asupra unei nave comerciale iraniene, potrivit Al Jazeera . Iranul avertizează că incidentul ar putea escalada războiul. Autoritățile iraniene au condamnat atacul și au anunțat că au chemat la Teheran cel mai înalt diplomat al Ucrainei, într-un gest care ridică miza diplomatică a episodului. În același timp, Iranul a cerut Consiliului de Securitate al ONU să reacționeze. Teheranul susține că un marinar a fost ucis în incident. Materialul este prezentat ca un reportaj din Teheran realizat de corespondentul Al Jazeera Tohid Asadi. De ce contează Prin solicitarea unei reacții a Consiliului de Securitate și prin avertismentul privind escaladarea, Iranul încearcă să internaționalizeze incidentul și să crească presiunea politică asupra Kievului. Din informațiile disponibile în sursă nu reiese dacă există o reacție oficială a Ucrainei sau detalii suplimentare despre circumstanțele atacului. [...]

Evenimentul Christopher Street Day din Berlin a fost anulat după ce un vehicul a intrat în mulțime , iar poliția a deschis o anchetă și îl caută pe suspect, potrivit The Jerusalem Post . Poliția din Berlin a transmis că mai mulți oameni au fost loviți și răniți, iar la fața locului au intervenit echipaje de ordine publică și salvare. Serviciile de urgență au acordat îngrijiri victimelor chiar în zona incidentului. Deocamdată, autoritățile nu au comunicat numărul exact al răniților și nici gravitatea leziunilor. În paralel, poliția a anunțat că desfășoară o operațiune de căutare a suspectului. Ulterior, publicația germană Bild a relatat că o persoană ar fi murit, citând poliția. Informația nu este prezentată în material ca fiind confirmată oficial printr-un comunicat separat, iar cazul este în desfășurare. Înainte de incident, sute de mii de persoane se adunaseră pașnic în capitala Germaniei pentru Christopher Street Day, unul dintre cele mai mari evenimente Pride din Europa. [...]

Acuzațiile Iran–Ucraina mută presiunea pe coridorul logistic Rusia–Iran din Marea Caspică , după ce Teheranul susține că o navă comercială iraniană a fost atacată și un marinar a murit, într-un episod care ar indica extinderea operațiunilor ucrainene către rute de transport folosite pentru încărcături militare, potrivit Mediafax . Ministerul iranian de Externe a condamnat atacul, pe care l-a descris drept un „act de agresiune”, afirmând că Iranul își va apăra interesele și securitatea națională. Teheranul acuză Ucraina că încearcă să extindă războiul cu Rusia în regiunea Mării Caspice. Conform relatării, explozia ar fi provocat moartea unui membru al echipajului și rănirea altuia. Ce spune Kievul: lovituri asupra navelor și infrastructurii legate de transporturi militare Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a anunțat „rezultate foarte bune” în urma unor atacuri cu rază lungă de acțiune în Marea Caspică, indicând că țintele au inclus nave folosite pentru transportarea unor încărcături militare în care era implicat Iranul, precum și o navă de război rusească. Serviciul de Securitate al Ucrainei (SBU) a susținut că dronele sale au lovit: cargourile Port Olya 2 și Begey ; o vedetă purtătoare de rachete din proiectul rusesc 12418 „Molniya”; platforma petrolieră Filanovsky din Marea Caspică. Potrivit părții ucrainene, atât Port Olya 2, cât și Begey navighează sub pavilion rusesc. Unde apare ruptura de versiuni și ce nu poate fi verificat Nu este clar dacă una dintre navele menționate de Ucraina este aceeași cu „nava comercială iraniană” invocată de Teheran sau dacă Iranul se referă la o altă ambarcațiune. Informațiile privind loviturile, pagubele și victimele „nu au putut fi verificate în mod independent”, notează publicația. Context: Marea Caspică, parte a lanțului logistic Rusia–Iran Baza de date a serviciilor militare ucrainene arată că Port Olya 2 ar fi deținută de compania rusă MG-Flot , aflată sub sancțiuni, și ar fi fost implicată în transporturi de mărfuri militare din Iran către Rusia, inclusiv pe rute între porturi rusești și porturi iraniene precum Bandar Anzali, Amirabad și Bandar Nowshahr . În cazul cargoului Begey , serviciile ucrainene susțin că ar fi transportat muniție, proiectile de artilerie, veste antiglonț și căști din Iran către Rusia și că, în timpul unor călătorii, echipajul ar fi oprit sistemul automat de identificare AIS (sistem de urmărire a navelor) pentru a ascunde traseul. Kievul consideră infrastructura maritimă din Marea Caspică o componentă importantă a lanțului logistic prin care Rusia primește echipamente și componente militare iraniene. Atacul descris de Mediafax este prezentat ca o nouă extindere a campaniei ucrainene împotriva infrastructurii militare și logistice rusești la mare distanță de linia frontului. Separat, Rusia a anunțat că a interceptat 328 de drone ucrainene în noaptea de 24 spre 25 iulie, fără să precizeze câte au ajuns la ținte. [...]

O unitate ucraineană spune că a neutralizat 696 de drone rusești în 19 zile prin război electronic , o capacitate care reduce presiunea asupra apărării antiaeriene și poate schimba modul în care sunt protejate zonele de pe linia frontului, potrivit Antena 3 . Conform informațiilor citate de publicație din Euromaidan Press, operatorii de război electronic din Regimentul 413 „Raid ” au anunțat că au neutralizat, în decurs de 19 zile, 696 de drone rusești fără a trage focuri asupra lor: 646 de drone FPV și 50 de drone Molniya. FPV (first-person view) sunt drone controlate de la distanță, cu imagine în timp real pentru operator. De ce contează: dronele „ieftine” și greu de prins pot forța o cursă tehnologică Materialul indică faptul că neutralizarea dronelor Molniya este importantă nu doar prin volum, ci prin dificultatea interceptării. Serhii „Flash” Beskrestnov , prezentat ca expert în războiul dronelor, a afirmat anterior că Rusia își reduce utilizarea dronelor de atac costisitoare în favoarea unor sisteme mai ieftine, precum Molniya. Potrivit lui Beskrestnov, problema principală este vizibilitatea redusă pe radar: dronele Molniya zboară la altitudini foarte joase și sunt construite din materiale care le fac mai greu de detectat, ceea ce le face mai dificil de interceptat de sistemele antidronă. În acest context, Ucraina ar avea nevoie să își îmbunătățească permanent capacitățile de război electronic (adică bruiaj și alte metode de perturbare a controlului/semnalului). Context operațional: Regimentul 413 „Raid” și rolul dronelor în luptă Batalionul independent „Raid” a fost înființat în 2024 și, într-un interval scurt, a fost extins și transformat în regiment, fiind descris ca una dintre principalele unități care desfășoară misiuni pe linia frontului. În prezent, regimentul folosește tehnologii avansate pentru drone pentru: obținerea de informații, corectarea focului artileriei, identificarea pozițiilor inamice, sprijinirea trupelor ucrainene pe câmpul de luptă. Legătura cu protecția civililor Articolul mai notează că neutralizarea dronelor FPV prin mijloace de război electronic este deosebit de importantă deoarece poate împiedica atacuri țintite în timp real. Ucraina ar fi documentat peste 11.000 de atacuri rusești cu drone FPV asupra civililor, inclusiv atacuri repetate în aceeași zonă după sosirea echipajelor de intervenție. Totodată, în mai 2025, Comisia internațională independentă de anchetă privind Ucraina ar fi concluzionat că atacurile cu drone FPV din regiunea Herson reprezintă crime împotriva umanității, iar autoritățile ucrainene ar continua să documenteze atacuri similare și în alte regiuni, inclusiv Donețk. [...]