Știri
Știri din categoria Externe

Kremlinul condiționează rolul Europei în negocierile pentru Ucraina, semnalând că statele europene ar putea rămâne în afara discuțiilor dacă nu își schimbă poziția față de război, potrivit Digi24. Mesajul ridică miza diplomatică pentru UE, într-un moment în care negocierile tripartite (Rusia–Ucraina–SUA) au fost reluate săptămâna trecută la Abu Dhabi, cu mediere americană.
Purtătorul de cuvânt al președintelui rus, Dmitri Peskov, a susținut că poziția liderilor europeni ar fi „incompatibilă cu pacea”, acuzându-i că urmăresc „o înfrângere strategică” a Rusiei și continuarea presiunilor. În acest context, Kremlinul transmite că europenii „cu greu pot pretinde un rol relevant” în procesul de negociere, deși, spune Peskov, urmăresc „cu mare interes” evoluțiile și încearcă să își găsească locul.
În paralel, emisari ai Casei Albe, Steve Witkoff și Jared Kushner, au considerat „certă” participarea europenilor la următoarele runde, după întâlnirea de joi de la Kremlin cu Vladimir Putin. Totuși, poziția Moscovei rămâne rezervată: președintele rus a afirmat că Rusia ar accepta o întâlnire cu europenii doar dacă aceștia aleg să susțină pacea, nu războiul, făcând trimitere la furnizarea de armament către Ucraina.
Consilierul Kremlinului pentru politica internațională, Iuri Ușakov, a întărit ideea că nu există un acord privind includerea Europei:
„Nimeni nu a convenit” cu Rusia asupra viitoarei participări a europenilor la negocieri.
Ușakov a mai spus că discuția despre participarea europenilor ar putea apărea doar după „semnale clare” privind intențiile acestora și capacitatea de a propune ceva „constructiv și substanțial” pentru succesul unui acord. Până atunci, a adăugat el, ar putea fi necesare „încă o rundă” sau „chiar mai multe” negocieri tripartite.
Potrivit informațiilor prezentate, Rusia s-a declarat mulțumită că următoarea rundă ar urma să se concentreze pe o „nouă arhitectură de securitate” pentru Europa, nu pe cererea Kievului privind un armistițiu pe timpul iernii. În contrapondere, șefa diplomației europene, Kaja Kallas, a afirmat luni că prioritatea pentru următoarele runde nu este un nou sistem de securitate european, ci obținerea unui armistițiu în Ucraina.
Publicația mai notează că, potrivit presei occidentale, Moscova ar accepta aderarea Ucrainei la UE doar dacă Kievul devine un stat neutru, fără arsenal nuclear.
În termeni practici, mesajul Kremlinului indică faptul că formatul negocierilor și agenda lor rămân un teren de dispută: Rusia încearcă să lege participarea Europei de o schimbare de politică, în timp ce UE insistă pe încetarea focului ca obiectiv imediat.
Recomandate

Kremlinul încearcă să reducă miza politică a discuțiilor trilaterale Xi–Trump–Putin , respingând ideea că întâlnirea de joi de la summitul APEC ar putea semăna cu o „nouă Ialta”, pe fondul temerilor europene privind o posibilă redesenare a sferelor de influență, potrivit Agerpres . Purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a catalogat comparațiile cu conferința de la Ialta drept „exerciții de știință politică” fără legătură cu realitatea și a susținut că nici Rusia, nici China nu urmăresc „să decidă soarta lumii”. „Toate comparațiile cu Ialta sunt exerciții de știință politică, care nu au nimic de-a face cu realitatea.” „Nu vrem ca cineva să ne decidă soarta în locul nostru și nu vom încălca niciodată dreptul altora de a-și decide propriul destin.” Întâlnirea este prevăzută să aibă loc joi, în marja summitului Cooperării Economice Asia-Pacific (APEC) , la Shenzhen, în sud-estul Chinei, între președintele chinez Xi Jinping, președintele american Donald Trump și președintele rus Vladimir Putin. De ce contează: temeri în Europa și Ucraina privind o „nouă Ialta” În contextul războiului din Ucraina și al tensiunilor geopolitice, Europa și Ucraina și-au exprimat temeri că Rusia ar încerca să impună un fel de „nouă Ialta”, cu trimitere la conferința din 1945 în care liderii URSS, SUA și Marii Britanii au împărțit Europa în zone de influență, punând bazele Războiului Rece. Mesajul Kremlinului urmărește să contracareze această interpretare înaintea discuțiilor. Ce teme sunt vehiculate pentru agendă Ministerul de Externe chinez a anunțat că liderii ar urma să aibă „discuții aprofundate” despre „prezervarea păcii mondiale” și „promovarea stabilității strategice în relațiile dintre marile puteri”, descrise drept importante istoric. Potrivit unor diplomați chinezi și americani, discuțiile trilaterale ar putea deschide și subiectul sensibil al controlului armelor nucleare. Posibilă întâlnire Trump–Putin, încă fără detalii Kremlinul a menționat și posibilitatea unei reuniuni bilaterale între Donald Trump și Vladimir Putin, însă agenția oficială rusă TASS a precizat că detaliile unei potențiale întâlniri nu au fost încă finalizate. [...]

Elita economică rusă își calculează deja riscurile unei tranziții de putere , pe fondul războiului din Ucraina și al sancțiunilor, iar miza este recâștigarea predictibilității pentru afaceri într-un sistem în care proprietatea poate fi pierdută arbitrar, potrivit Digi24 , care citează o analiză BBC. În cercuri restrânse, unii dintre cei mai bogați oameni din Rusia discută despre „era post-Putin”, nemulțumiți de concentrarea puterii la Kremlin și de efectele economice ale războiului și sancțiunilor. Contextul este unul în care, deși averile au crescut, influența politică a oligarhilor a scăzut puternic față de anii ’90, iar loialitatea față de regim a devenit o condiție pentru protejarea afacerilor. Bogăție record, dar cu dependență totală de stat Datele Forbes citate de BBC arată că Rusia are 155 de miliardari, cu averi cumulate de aproape 700 de miliarde de dolari (aprox. 3.220 miliarde lei). În paralel, analiza descrie un sistem în care: criticarea războiului poate duce la pierderea afacerilor; oamenii de afaceri loiali Kremlinului pot fi recompensați cu contracte guvernamentale „extrem de profitabile”; sancțiunile occidentale au limitat accesul la active din străinătate și utilizarea unor bunuri precum avioane private sau iahturi în destinații europene. Un episod relevant pentru raportul de forțe este întâlnirea de la Kremlin din 24 februarie 2022, la câteva ore după declanșarea invaziei la scară largă: peste 30 de miliardari au fost convocați, iar niciunul nu l-a contrazis public pe Vladimir Putin , notează materialul. Trei scenarii post-Putin și ce înseamnă pentru mediul de afaceri Potrivit experților consultați de BBC, sunt conturate trei direcții posibile pentru Rusia după dispariția lui Putin de la conducere: Democratizare , cu alegeri competitive și instituții independente – considerată cea mai puțin probabilă, deoarece instituțiile democratice au fost slăbite sistematic. Un nou lider autoritar , care ar continua sistemul actual, dar ar putea fi inițial mai slab, fără același control asupra instituțiilor de securitate și grupurilor de interese. Revenirea la o formă de oligarhie , în care marile grupuri economice și câteva „clanuri” influente ar împărți puterea politică – scenariu despre care analiza spune că este preferat de o parte a miliardarilor. Alexandra Prokopenko, analistă rusă aflată în exil, afirmă că o parte a oamenilor de afaceri ar vrea o întoarcere la o perioadă în care opiniile lor contau, proprietățile nu puteau fi confiscate arbitrar, iar regulile economice erau mai previzibile. Nemulțumire în creștere, dar fără mișcări directe împotriva lui Putin Materialul mai arată că, în interiorul elitei economice, limbajul la adresa președintelui s-ar fi schimbat: unii miliardari ar fi început să-i spună „Ded” („Bunicul”), uneori cu o notă de dispreț, pe fondul vârstei (Putin a împlinit 74 de ani în octombrie), dar teama de aparatul represiv rămâne puternică. Un semnal public rar este atribuit miliardarului Andrei Melnicenko, care, într-un interviu pentru The Economist în 2026, a vorbit despre necesitatea renunțării la concentrarea puterii într-un singur lider, fără să ceară explicit plecarea lui Putin și repetând unele argumente ale Kremlinului despre război. În același timp, experții citați consideră improbabilă o acțiune directă a oligarhilor împotriva lui Putin, din cauza riscurilor: confiscarea averilor, închisoare sau chiar eliminare fizică. Ca exemplu este menționat cazul lui Mihail Hodorkovski , fost magnat al petrolului, care a petrecut aproximativ zece ani în închisoare după ce l-a criticat pe Putin și a finanțat grupări de opoziție. Deocamdată, potrivit articolului, nu există indicii că Putin ar urma să părăsească puterea în viitorul apropiat sau că ar avea probleme grave de sănătate. Constituțional, dacă președintele ar demisiona sau ar muri în timpul mandatului, atribuțiile ar fi preluate temporar de premierul Mihail Mișustin, însă „adevărata confruntare” pentru putere ar putea avea loc între serviciile de securitate, elitele politice și marile grupuri economice. [...]

Summitul Trump–Putin–Xi programat la 19 noiembrie riscă să lase UE pe dinafară din decizii cu impact direct asupra economiei și securității europene , într-un moment în care marile puteri au, fiecare din motive diferite, interesul unei Uniuni mai slabe, potrivit unei analize din Ziarul Financiar . Întâlnirea trilaterală, descrisă ca prima în acest format, ar urma să aibă loc la Shenzhen (China) , pe fundalul summitului APEC . Contextul intern al celor trei lideri este tensionat: pentru Vladimir Putin, războiul din Ucraina „nu merge deloc bine”, în China economia a încetinit și consumul este slab, iar Donald Trump vine după o înfrângere a republicanilor la alegerile de la jumătatea mandatului, cu democrații câștigând ambele camere ale Congresului. De ce contează pentru Europa: riscul unei „Ialta 2.0” fără europeni la masă În jurul summitului a apărut deja comparația cu o „Ialta 2.0”, adică o negociere între marile puteri care poate redesena sfere de influență fără participarea statelor mai mici. Analiza notează că, spre deosebire de 1945, când Occidentul avea doi reprezentanți (SUA și Marea Britanie), „din ecuația summitului de la Shenzhen Europa lipsește”. Potrivit Reuters, Putin și Trump ar fi cei care insistă pentru acest format, în timp ce Xi Jinping este mai prudent. În același timp, publicația arată că summitul a creat anxietate în capitalele țărilor mai mici, de la Kiev la Taipei și Tokyo. Interesele divergente ale celor trei, dar un punct comun: o UE mai slabă Deși Trump, Putin și Xi „vor o nouă ordine mondială”, fiecare ar urmări una diferită, iar interesele Rusiei și Chinei se ciocnesc cu cele ale SUA. Totuși, analiza subliniază un numitor comun: toți trei ar fi interesați de o Uniune Europeană slăbită, lipsită de unitate și cu puteri mai mici. În cazul Rusiei, miza ar fi reducerea consensului în UE privind sprijinul pentru Ucraina și importurile de gaze rusești. Textul menționează și evaluarea El Pais, potrivit căreia Moscova caută să semene discordie și haos în societățile europene pentru a le face „entități conflictuale și ineficiente”. Pentru SUA, analiza invocă noua strategie de securitate națională a Washingtonului, care ar prefera o Europă ca „un grup de națiuni suverane aliniate”, precum și sprijinul exprimat de persoane influente din anturajul lui Trump pentru politicieni europeni care vor o Comisie Europeană cu puteri restrânse. În cazul Chinei, interesul este descris ca mai puțin explicit: Beijingul ar avea nevoie de UE ca piață importantă pentru exporturi și nu și-ar dori un declin economic european, dar, în același timp, nu ar urmări o UE „unită și puternică”, care i s-ar putea opune eficient în strategia de dominație industrială. Analiza indică inclusiv folosirea investițiilor și a relațiilor bilaterale cu state membre pentru a exploata diviziuni interne. Ce urmează și ce rămâne incert Summitul este prezentat ca fiind programat pentru 19 noiembrie, însă analiza notează că șansele unei „mari înțelegeri” sunt considerate mici de către specialiști. Agenda posibilă ar acoperi teme de la Iran la inteligența artificială și Ucraina, dar există semnale contradictorii: potrivit The Wall Street Journal, inițiativa ar fi venit de la Putin și ar fi avut inițial legătură cu Ucraina, în timp ce Casa Albă ar indica discuții despre arme nucleare și denuclearizare. Pentru UE, mesajul central al analizei este că riscul nu ține doar de rezultatul concret al întâlnirii, ci de faptul că marile puteri pot încerca să negocieze direct dosare care afectează Europa, în timp ce fiecare are stimulente să încurajeze fragmentarea deciziei europene. [...]

Premierul britanic Andy Burnham a relansat critica față de Brexit , legând-o de securitatea NATO , într-un discurs la banchetul Lord Mayor’s, potrivit Al Jazeera . Burnham a spus că Brexitul a fost „exact ceea ce și-au dorit «dușmanii»” Marii Britanii, susținând că ieșirea din Uniunea Europeană ar fi avut ca efect slăbirea NATO. Materialul nu oferă detalii suplimentare despre la cine se referă premierul prin „dușmani” și nici nu prezintă elemente factuale care să susțină afirmația. În același context, premierul a declarat că urmărește „aranjamente practice” cu Uniunea Europeană înaintea summitului Regatul Unit–UE programat vineri, la Bruxelles. Al Jazeera nu precizează ce tip de aranjamente sunt avute în vedere sau ce domenii ar putea acoperi. Declarațiile vin într-un moment în care relația post-Brexit dintre Londra și Bruxelles rămâne un subiect cu implicații directe pentru cooperarea politică și de securitate, iar summitul de la Bruxelles este prezentat ca următorul reper imediat pentru posibile ajustări ale cadrului de colaborare. [...]

Schimbarea de poziție a lui Donald Trump privind Ucraina mută negocierile într-un format care riscă să lase Europa și Kievul fără influență directă , în condițiile în care Moscova respinge explicit participarea europeană la următoarea rundă de discuții, potrivit Kyiv Post . Președintele SUA a declarat luni, 16 noiembrie, că va discuta războiul Rusiei împotriva Ucrainei cu Vladimir Putin și Xi Jinping la un summit trilateral programat joi, 19 noiembrie, la Shenzhen, în marja reuniunii APEC. Declarația contrazice poziția anterioară a Casei Albe, care indicase că subiectul Ucraina nu va fi pe agenda întâlnirii, Trump urmând să se concentreze pe dezarmare nucleară și pe războiul din Iran. Înainte de plecarea din Washington, Trump le-a spus reporterilor că va aborda „subiectul” Ucraina și a susținut că ambele părți au pierderi mari, sugerând totodată că Putin „dă înapoi puțin” și ar vrea să se încheie conflictul. Beijingul a comunicat că întâlnirea va viza „protejarea păcii mondiale” și stabilitatea strategică, fără să menționeze explicit Ucraina. Miza pentru Europa: riscul unui „troc” geopolitic fără reprezentare Formatul summitului de la Shenzhen – fără reprezentanți ucraineni sau europeni – este prezentat ca o oportunitate pentru Putin de a proiecta Rusia drept putere globală și de a discuta războiul ca parte a unui aranjament mai larg între Washington, Moscova și Beijing, fără Kiev și aliații săi europeni la masă. Reacțiile europene citate în material indică o preocupare centrală: ca SUA să nu ajungă la înțelegeri „surpriză” și ca presiunea să nu fie mutată de pe agresor pe victimă. Ministrul polonez de Externe, Radosław Sikorski, a criticat formatul summitului, iar cancelarul german Friedrich Merz a cerut Washingtonului să evite acorduri neașteptate și să acționeze în coordonare cu „Team Europe” și „Team Ukraine”. Două piste diplomatice în paralel: Shenzhen și Berlin Joi, 19 noiembrie, sunt programate două reuniuni în paralel: summitul din China și o întâlnire la Berlin găzduită de Friedrich Merz, alături de președintele francez Emmanuel Macron și premierul britanic Andy Burnham. Potrivit aceleiași surse, reuniunea de la Berlin ar urma să reunească peste 20 de șefi de stat și de guvern și să se concentreze pe apărarea Ucrainei, garanții de securitate postbelice și continuarea sprijinului militar, cu accent pe finanțarea apărării Kievului în 2027. Trump urmează să fie însoțit la Shenzhen de secretarul de stat Marco Rubio și de secretarul Trezoreriei Scott Bessent. În același timp, emisarilor americani Steve Witkoff și Jared Kushner li se atribuie participarea la discuțiile de la Berlin; Axios este citat cu afirmația unui oficial american care a descris reuniunile paralele drept un „efort diplomatic coordonat”. Rusia blochează rolul Europei în negocierile de pace Pe fond, problema imediată pentru europeni este accesul la masa negocierilor. Conform Reuters , Kushner și Witkoff au discutat cu consilierul de politică externă al Kremlinului, Yuri Ushakov, înainte de întâlniri cu reprezentanți ucraineni și europeni. Deși emisarii americani ar fi împins spre discuții directe între Moscova și guverne europene, Ushakov a spus că Rusia nu a acceptat participarea Europei la următoarea rundă de negocieri de pace. Președintele ucrainean Volodîmîr Zelenski a confirmat că echipele de negociere ucrainene, americane și europene au avut discuții dificile și a anunțat continuarea lor la Berlin pentru a conveni pași concreți. În mesajul său de seară, Zelenski a cerut „un final demn” al războiului și garanții de securitate pentru Ucraina, menționând că, pentru prima dată, Europa a participat cu un grup complet de negociere, incluzând Franța, Germania, Marea Britanie, Italia, Polonia, Comisia Europeană, Consiliul European și NATO. Kushner a afirmat că Washingtonul a făcut progrese spre o înțelegere și a enumerat trei priorități: garanții de securitate credibile împotriva unei noi agresiuni ruse, o cale către aderarea la UE și un plan de reconstrucție post-război, adăugând că orice acord final trebuie acceptat atât de Ucraina, cât și de Rusia. În acest context, testul real rămâne dacă una dintre cele două piste diplomatice poate determina Kremlinul să oprească războiul pe care l-a început. [...]

Summitul de „resetare” UE–Marea Britanie riscă să se blocheze în aceleași neînțelegeri despre bani și putere — o problemă cu impact direct asupra oricăror acorduri concrete pe care Londra și Bruxellesul le-ar putea livra după întâlnirea de vineri, potrivit Politico . Premierul britanic Andy Burnham merge la Bruxelles pentru un summit intens mediatizat, după ce a promis o „nouă abordare” în relația cu UE: mai puțin conflictuală și mai „constructivă”. El a vorbit despre o relansare majoră a legăturilor cu blocul și a lăsat deschisă inclusiv posibilitatea unei reveniri a Regatului Unit în UE, la un deceniu de la votul pentru Brexit. În acest context, publicația notează că, dincolo de retorică, persistă diferențe de percepție care pot deraia negocierile. Miza financiară: Londra are spațiu bugetar limitat, iar UE tinde să supraestimeze disponibilitatea de plată Un punct sensibil rămâne capacitatea Regatului Unit de a susține financiar noi formule de cooperare. Ca stat membru, Marea Britanie era un contributor net important la bugetul UE, însă situația finanțelor publice britanice este descrisă ca fiind „perpetuu” tensionată după criza financiară globală. Politico arată că negociatorii europeni au evaluat greșit în repetate rânduri disponibilitatea Londrei de a „scrie cecuri”, ceea ce a contribuit la eșecul unor discuții anul trecut: negocierile privind aderarea Marii Britanii la schema europeană de reînarmare SAFE s-au prăbușit neașteptat din cauza banilor, pe fondul unor așteptări foarte diferite despre cum ar arăta o contribuție britanică. Aceeași logică se vede și înaintea summitului: Londra a respins solicitarea de a reduce taxele universitare pentru cetățenii UE care studiază în Regatul Unit, argumentând că ar trebui să acopere diferența din alte surse pentru a nu destabiliza bugetele universităților. Cine decide în UE: Comisia negociază, dar statele membre pot înăspri linia O altă neînțelegere structurală ține de modul în care funcționează puterea la Bruxelles. Politico citează analiza lui David Henig (director pentru Regatul Unit la European Centre for International Political Economy), potrivit căreia Comisia „dă tonul” în relația cu țările terțe „până când nu o mai face”: statele membre preiau controlul la începutul și la finalul procesului, când stabilesc mandatul și aprobă acordul. Publicația oferă un exemplu recent: o poziție de compromis privind taxele universitare, negociată de oficiali europeni, a fost ulterior înăsprită de ambasadorii statelor membre. Pentru Londra, această dinamică înseamnă că un „deal” tehnic cu Comisia poate fi modificat politic în ultimul moment, iar adaptarea la acest mecanism devine esențială dacă se urmărește un acord stabil. Context: Bruxellesul nu mai are Brexitul în centrul agendei, iar trauma negocierilor persistă În timp ce Londra tratează „resetarea” ca pe un moment major, la Bruxelles Brexitul nu mai domină agenda, în condițiile în care UE este absorbită de alte dosare (de la SUA și inteligență artificială la climă și capacitatea industrială a Chinei). Un diplomat UE citat anonim spune că „mai puțin de 1%” din munca sa este despre Regatul Unit, deși există echipe dedicate relației bilaterale. În paralel, ambele părți rămân marcate de procesul Brexit. Șefa diplomației UE, Kaja Kallas, este citată spunând că în UE există „mulți oameni traumatizați de Brexit”. Politico notează că, în Regatul Unit, politicienii au evitat ani la rând să redeschidă subiectul Europei, chiar și când ar fi putut exista avantaje economice, iar Burnham încearcă acum să schimbe această abordare. Pentru summitul de vineri, concluzia implicită este că progresul nu depinde doar de „tonul” mai bun, ci de alinierea așteptărilor asupra a două puncte dure: cât poate plăti Londra și cine are ultimul cuvânt în UE atunci când se ajunge la decizii politice. [...]