Știri
Știri din categoria Externe
Negociatorii Rusiei știu că vor trebui să accepte garanțiile de securitate ale SUA pentru Ucraina, a declarat șeful biroului prezidențial ucrainean, Kirilo Budanov, într-un interviu citat de Euromaidan Press, susținând că Moscova nu poate obține o victorie militară și va fi forțată să accepte un cadru de securitate impus de realitățile negocierilor.
Budanov afirmă că planul american de pace a creat pentru prima dată premise reale pentru încheierea războiului, deși negocierile rămân complexe și fără termene clare. El consideră că sancțiunile împotriva Rusiei trebuie menținute și după încetarea ostilităților, iar activele ruse înghețate ar trebui folosite pentru reconstrucția Ucrainei. În același timp, oficialul ucrainean susține că obiectivul Kremlinului rămâne controlul întregii Ucraine, nu doar al unor teritorii, iar cedările nu ar opri expansiunea.
Într-o poziție radicală, Budanov a spus într-un interviu pentru publicația libaneză Al Modon că Rusia ar trebui să înceteze să existe ca imperiu și să se transforme în mai multe state regionale, considerând că doar astfel ar dispărea ambițiile expansioniste.
El a subliniat că Ucraina se vede drept „scutul Europei” împotriva Rusiei și mizează pe sprijinul aliaților, în special al Statelor Unite, indiferent de administrație. În paralel, negocierile continuă după discuțiile ucraineano-americane de la Geneva, unde, potrivit declarațiilor citate de Euromaidan Press, se lucrează la parametrii de securitate și la decizii economice care ar putea sta la baza unui viitor acord trilateral cu Rusia.
Mesajul central al Kievului este că pacea nu poate veni prin concesii teritoriale, ci prin presiune militară și politică, garanții de securitate occidentale și menținerea sancțiunilor până la schimbarea comportamentului Rusiei.
Recomandate
Lovirea unui petrolier de „proiectile necunoscute” lângă Strâmtoarea Ormuz amplifică riscul operațional pe una dintre cele mai importante rute energetice din lume , într-un moment în care trecerea este deja „în mare parte blocată”, potrivit Adevărul . Incidentul a avut loc duminică, în jurul orei 19:40 GMT (22:40, ora României), la aproximativ 78 de mile marine (145 km) nord de Fujairah, în Emiratele Arabe Unite, conform agenției britanice de securitate maritimă UKMTO , citată de AFP și preluată de Agerpres. Petrolierul a raportat impactul unor „proiectile necunoscute”. Echipajul este în siguranță, iar autoritățile nu au semnalat poluări sau alte efecte asupra mediului. UKMTO nu a precizat pavilionul navei. De ce contează: presiune suplimentară pe o rută critică pentru energie Strâmtoarea Ormuz este descrisă ca un punct strategic prin care trece circa o cincime din petrolul și gazele naturale transportate la nivel mondial. În acest context, orice incident de securitate ridică riscuri suplimentare pentru navigație și pentru fluxurile de aprovizionare, mai ales pe fondul tensiunilor regionale. Publicația notează că strâmtoarea este „în mare parte blocată”, situație care persistă de la declanșarea atacurilor israeliano‑americane asupra Iranului, la 28 februarie. Ce urmează: escortă navală americană pentru nave comerciale Pe fondul escaladării, președintele american Donald Trump a anunțat duminică, 3 mai, lansarea operațiunii „Project Freedom”, prin care Marina SUA ar urma să înceapă, de luni, să escorteze nave comerciale ale unor state terțe prin zona afectată. Inițiativa a fost criticată imediat de autoritățile iraniene, potrivit informațiilor din articol. [...]
Kremlinul își întărește securitatea internă pe fondul temerilor de complot , iar măsurile descrise vizează atât cercul apropiat al lui Vladimir Putin, cât și aparatul de forță, potrivit Digi24 . Informațiile sunt atribuite de publicație postului CNN, care citează un raport al unuia dintre serviciile de informații europene. Raportul indică faptul că, la Kremlin, s-ar fi intensificat temerile privind o posibilă lovitură de stat militară sau o conspirație împotriva lui Putin, iar un potențial organizator ar putea fi Serghei Șoigu , fost ministru al apărării și, în prezent, secretar al Consiliului de Securitate. Conform acelorași date, Șoigu ar păstra o influență semnificativă asupra comandamentului superior al armatei. Epurări la Apărare și dosare penale în cercul lui Șoigu După demisia lui Șoigu de la conducerea Ministerului Apărării, ar fi urmat o serie de „epurări”, iar oficiali apropiați lui ar fi fost vizați de anchete și confiscări de bunuri. Un caz menționat este cel al lui Ruslan Tsalikov, fost prim-adjunct al ministrului apărării, arestat pe 5 martie. Potrivit raportului citat, această evoluție ar fi fost percepută ca o „încălcare a acordurilor tacite privind protecția în cadrul elitelor”, ceea ce ar fi slăbit poziția lui Șoigu și ar fi crescut probabilitatea ca el însuși să devină ținta unei anchete penale. În același dosar, Tsalikov se află în arest la domiciliu, fiind acuzat de constituirea unei asociații infracționale și deturnarea a 6,6 miliarde de ruble, urmată de spălare de bani. În plus, i se impută primirea unei mite de 50 de milioane de ruble în numerar și a unei motociclete în valoare de 2,3 milioane de ruble. Procuratura Generală ar fi cerut confiscarea bunurilor lui Tsalikov și ale rudelor sale, evaluate la 7 miliarde de ruble. Fricțiuni în blocul de forță și extinderea atribuțiilor FSB Raportul mai descrie un conflict în interiorul aparatului de securitate, după asasinarea generalului Fanil Sarvarov de către serviciile speciale ucrainene, în decembrie 2025. La o ședință la Kremlin, șeful Statului Major General, Valeri Gerasimov, l-ar fi criticat pe șeful FSB, Alexander Bortnikov, pentru incapacitatea de a proteja militarii, iar Bortnikov ar fi invocat lipsa resurselor și a personalului. După această întâlnire, Putin ar fi cerut soluții concrete, ar fi extins atribuțiile Serviciului Federal de Securitate și ar fi extins protecția sporită la încă zece generali de rang înalt, potrivit datelor citate. Restricții pentru anturaj și limitarea deplasărilor lui Putin Separat, raportul susține că a fost întărită și protecția lui Putin: în locuințele angajaților din anturajul apropiat ar fi fost instalate sisteme suplimentare de supraveghere, iar personalului reședințelor (bucătari, agenți de pază, fotografi) i s-ar fi interzis folosirea transportului public și a telefoanelor cu acces la internet. Vizitatorii ar fi verificați de două ori. Totodată, garda de corp ar fi redus drastic numărul locurilor vizitate regulat de președintele rus. Conform raportului, Putin și familia sa ar fi încetat să mai meargă la reședințele din suburbiile Moscovei și din Valdai, iar în 2026 Putin nu ar fi vizitat obiective militare, deși anterior făcea acest lucru în mod regulat. De la începutul războiului din Ucraina, Putin ar petrece câteva săptămâni în buncăre bine protejate, potrivit aceleiași surse. [...]
Riscul de întreruperi pe una dintre cele mai importante rute petroliere crește după ce Iranul a avertizat că va riposta dacă forțele americane încearcă să se apropie de Strâmtoarea Ormuz , pe fondul anunțului făcut de președintele SUA, Donald Trump , privind o misiune navală în zonă, potrivit Mediafax . Armata iraniană a transmis că va ataca forțele americane dacă acestea vor încerca să se apropie de strâmtoare sau să intre în aceasta, informație atribuită de Mediafax postului Al Jazeera. Avertismentul vine după ce Trump a anunțat o misiune navală denumită „Proiectul Libertate”, care ar urma să ghideze navele blocate în afara Strâmtorii Ormuz, operațiunile urmând să înceapă „în următoarele ore”, conform materialului. Contextul diplomatic, în paralel cu escaladarea militară În același timp, Ministerul de Externe al Iranului a declarat că evaluează răspunsul Washingtonului la cea mai recentă propunere iraniană în 14 puncte, prezentată ca o încercare de a pune capăt războiului. Trump a catalogat propunerea Teheranului drept „inacceptabilă”, mai notează Mediafax. Materialul menționează și că Israelul continuă să bombardeze Libanul, rănind cinci medici, și că și-a extins zona de control în Gaza, anunțând așa-numita „Linie Portocalie”. [...]
Un atac cu drone asupra Moscovei a produs pagube la o clădire rezidențială , într-un episod care ridică miza de securitate în capitala Rusiei cu câteva zile înainte de parada de Ziua Victoriei din 9 mai, potrivit Mediafax . Atacul ar fi avut loc în noaptea de duminică spre luni, iar canale rusești de știri de pe Telegram au relatat că a fost lovită infrastructura civilă din capitală. Imagini video distribuite pe rețelele sociale par să arate o dronă zburând la joasă altitudine spre Moscova, iar locuitori au spus că au auzit explozii puternice la scurt timp după aceea, potrivit The Kyiv Independent. Fotografii publicate online par să indice avarii la etajul superior al unui bloc de apartamente, despre care se afirmă că ar fi pe strada Mosfilmovskaia, în vestul centrului orașului. La fața locului ar fi fost observate resturi de dronă pe stradă, în timp ce echipele de urgență interveniseră. Primarul Moscovei, Serghei Sobianin , a confirmat atacul într-o postare pe rețelele sociale și a spus că nu au existat victime. Ce se știe și ce rămâne neclar Armata ucraineană nu a comentat atacul raportat, iar amploarea pagubelor nu era clară la momentul relatării. În același timp, Rusia a raportat și anterior atacuri cu drone asupra Moscovei, deși capitala este descrisă ca fiind bine apărată împotriva amenințărilor aeriene. Context: apropierea paradei de 9 mai Incidentul are loc cu doar câteva zile înainte de parada de Ziua Victoriei, programată pe 9 mai în Piața Roșie, la mai puțin de 10 kilometri de locul atacului. Ministerul rus al Apărării a declarat pe 28 aprilie că parada nu va include echipament militar, o schimbare notabilă față de formatul obișnuit al evenimentului. [...]
Europenii accelerează implementarea acordurilor bilaterale cu SUA privind folosirea bazelor militare , pe fondul presiunilor venite de la președintele american Donald Trump și al semnalelor că Washingtonul își poate recalibra prezența militară în Europa, potrivit The Jerusalem Post , care citează declarațiile secretarului general al NATO, Mark Rutte . Rutte a spus că statele europene „au primit mesajul” transmis de Trump și că se asigură acum că „toate acordurile bilaterale de staționare” (basing agreements) sunt puse în aplicare. Declarațiile au fost făcute luni, la un summit al Comunității Politice Europene, în Armenia. Presiunea Washingtonului: Iran și retragerea a 5.000 de militari din Germania Trump a acuzat unele state NATO că nu fac suficient pentru a sprijini Statele Unite în războiul cu Iranul. În același context, SUA au anunțat vineri un plan de retragere a 5.000 de militari din Germania, un gest interpretat ca un nou semnal de nemulțumire față de aliații europeni. Șefa diplomației UE, Kaja Kallas, a declarat că momentul anunțului privind reducerea efectivelor din Germania a fost o surpriză și a legat decizia de nevoia de întărire a „pilonului european” din NATO. „Reducerea planificată a 5.000 de militari americani din Germania arată că trebuie să întărim pilonul european în NATO și chiar trebuie să facem mai mult.” Kallas a adăugat că trupele americane din Europa apără nu doar interesele europene, ci și pe cele americane. Cine oferă acces la baze și sprijin logistic și cine se opune Un punct sensibil este utilizarea bazelor NATO pentru operațiunile legate de războiul cu Iranul. Spania, stat membru NATO, a spus că bazele de pe teritoriul său nu pot fi folosite pentru acest război. În schimb, Rutte a indicat că alte state NATO implementează solicitările privind folosirea bazelor și acordarea de sprijin logistic, menționând explicit: Muntenegru Croația România Portugalia Grecia Italia Marea Britanie Franța Germania Următoarea fază: poziționare de capabilități lângă Golf și misiune post-conflict Rutte a mai spus că „din ce în ce mai multe” țări europene își pre-poziționează capabilități precum nave de vânătoare de mine și dragoare de mine mai aproape de Golf, pentru a fi pregătite pentru o „următoare fază”. Totodată, mai multe state europene au transmis că ar fi dispuse să participe, după încheierea războiului, la o misiune care să sprijine libertatea de navigație prin Strâmtoarea Hormuz . Context de reglementare internă în SUA: opțiuni de „pedepsire” a aliaților În material este menționat și faptul că, în urmă cu două săptămâni, un oficial american a declarat pentru Reuters că un e-mail intern al Pentagonului ar fi prezentat opțiuni prin care SUA să „pedepsească” aliați NATO considerați insuficient de cooperanți în războiul cu Iranul. Potrivit aceleiași relatări, documentul ar fi discutat inclusiv măsuri precum suspendarea Spaniei din alianță sau revizuirea poziției SUA privind revendicarea Marii Britanii asupra Insulelor Falkland, în cadrul unei frustrări legate de acces, staționare și drepturi de survol (ABO) pentru operațiunile din Iran. [...]
Lovitura cu dronă asupra unui bloc rezidențial de lux din Moscova ridică din nou riscurile operaționale de securitate în capitala Rusiei, cu câteva zile înainte de parada de 9 Mai , potrivit HotNews . Primarul Moscovei, Serghei Sobianin , a spus că nu au existat victime. Atacul a avut loc în noaptea de duminică spre luni, în contextul unui val de drone asupra Moscovei, despre care canale rusești de pe Telegram au relatat că a vizat orașul. În imagini publicate pe rețele sociale se aude un motor de dronă la joasă altitudine înainte de ora 1:00 (ora locală), iar locuitori au raportat explozii puternice la scurt timp după aceea. Pagubele par să fie la etajele superioare ale unui bloc cu zeci de etaje, despre care se afirmă că ar fi Mosfilm Tower, o clădire de lux din vestul centrului Moscovei. În zonă au fost observate resturi de dronă pe stradă, iar echipele de urgență au intervenit la fața locului. Informațiile sunt atribuite de HotNews agenției Reuters și publicației Kyiv Independent (care a publicat și imagini). De ce contează: securitatea în Moscova, sub presiune înainte de 9 Mai Lovitura este descrisă ca una dintre cele mai semnificative asupra unei zone rezidențiale din centrul Moscovei, la aproximativ șapte kilometri vest de Piața Roșie și la circa trei kilometri de Ministerul Apărării, într-un cartier de elită aflat în apropierea ambasadelor și reședințelor diplomatice. Contextul politic imediat este legat de discuțiile despre un posibil armistițiu: Kremlinul a transmis că Vladimir Putin i-a propus lui Donald Trump un armistițiu pentru ziua de 9 mai , iar Ucraina a cerut ulterior clarificări SUA, întrebând dacă ar fi vorba de „câteva ore de securitate pentru o paradă la Moscova sau ceva mai mult?”. Parada ar urma să aibă loc într-o variantă mult redusă, fără echipamente militare, potrivit materialului. Context: atacuri repetate, dar daune civile rare Rusia a raportat mai multe atacuri cu drone asupra Moscovei de la începutul războiului din Ucraina, deși capitala este prezentată ca fiind bine apărată antiaerian. Totuși, HotNews notează că Moscova a suferit rar daune la infrastructura civilă, chiar dacă atacurile ucrainene s-au intensificat în ultimele luni. [...]
