Știri
Știri din categoria Externe
Negociatorii Rusiei știu că vor trebui să accepte garanțiile de securitate ale SUA pentru Ucraina, a declarat șeful biroului prezidențial ucrainean, Kirilo Budanov, într-un interviu citat de Euromaidan Press, susținând că Moscova nu poate obține o victorie militară și va fi forțată să accepte un cadru de securitate impus de realitățile negocierilor.
Budanov afirmă că planul american de pace a creat pentru prima dată premise reale pentru încheierea războiului, deși negocierile rămân complexe și fără termene clare. El consideră că sancțiunile împotriva Rusiei trebuie menținute și după încetarea ostilităților, iar activele ruse înghețate ar trebui folosite pentru reconstrucția Ucrainei. În același timp, oficialul ucrainean susține că obiectivul Kremlinului rămâne controlul întregii Ucraine, nu doar al unor teritorii, iar cedările nu ar opri expansiunea.
Într-o poziție radicală, Budanov a spus într-un interviu pentru publicația libaneză Al Modon că Rusia ar trebui să înceteze să existe ca imperiu și să se transforme în mai multe state regionale, considerând că doar astfel ar dispărea ambițiile expansioniste.
El a subliniat că Ucraina se vede drept „scutul Europei” împotriva Rusiei și mizează pe sprijinul aliaților, în special al Statelor Unite, indiferent de administrație. În paralel, negocierile continuă după discuțiile ucraineano-americane de la Geneva, unde, potrivit declarațiilor citate de Euromaidan Press, se lucrează la parametrii de securitate și la decizii economice care ar putea sta la baza unui viitor acord trilateral cu Rusia.
Mesajul central al Kievului este că pacea nu poate veni prin concesii teritoriale, ci prin presiune militară și politică, garanții de securitate occidentale și menținerea sancțiunilor până la schimbarea comportamentului Rusiei.
Recomandate
Serviciile britanice ar fi transmis Washingtonului interceptări în care oficiali ruși îl ironizează pe Donald Trump , potrivit revistei The Spectator , care citează o sursă de securitate britanică. Conform publicației, mesajele și convorbirile interceptate ar arăta că membri ai conducerii de la Kremlin îl consideră pe liderul american naiv în raport cu intențiile lui Vladimir Putin . „Le-am arătat constant informații care indică faptul că rușii mint”, a declarat sursa citată de The Spectator, susținând că Moscova nu are intenția reală de a încheia războiul. Informațiile ar fi fost împărtășite în contextul discuțiilor dintre Londra și Washington privind strategia diplomatică pentru Ucraina. Contextul este tensionat. În timp ce oficiali americani și ucraineni s-au întâlnit la Geneva pentru a discuta pașii următori, Rusia a continuat atacurile asupra Ucrainei. Potrivit CBS News , ministrul rus de Externe, Serghei Lavrov, a declarat că Moscova nu are „niciun termen-limită” pentru un acord, iar Kremlinul a respins ideea unor negocieri accelerate. Președintele ucrainean Volodimir Zelenski i-a cerut lui Trump să viziteze Kievul pentru a vedea direct situația din teren, în timp ce liderul american a menționat doar succint conflictul în discursul său recent privind starea națiunii, fără a anunța noi angajamente, potrivit relatărilor din presa britanică și americană. Dezvăluirile privind interceptările scot în evidență diferențe de evaluare între aliați. The Spectator notează că Londra încearcă să convingă Washingtonul să adopte o poziție mai prudentă față de promisiunile Moscovei, pe fondul temerilor că Rusia folosește negocierile pentru a câștiga timp. Până în prezent, nu au fost publicate dovezi independente ale conținutului interceptărilor, iar administrația americană nu a comentat oficial informațiile apărute în presă. [...]
Cancelarul german Friedrich Merz a cerut Chinei să-și folosească influența asupra Rusiei pentru a opri războiul din Ucraina , potrivit Ukrinform , după discuțiile de la Beijing cu președintele Xi Jinping și premierul Li Qiang . Mesajul pune din nou în prim-plan rolul Beijingului ca actor extern cu pârghii politice și economice asupra Moscovei, într-un moment în care eforturile diplomatice pentru încetarea ostilităților rămân fragile. Merz a argumentat că semnalele venite din China sunt receptate la Moscova și că Beijingul ar putea contribui la schimbarea calculului Kremlinului. În declarațiile sale, cancelarul a insistat că influența Chinei nu se limitează la poziționări publice, ci include și decizii concrete care pot afecta capacitatea Rusiei de a susține războiul. „I-am rugat astăzi pe interlocutorii mei să-și folosească influența pentru a pune capăt războiului de agresiune al Rusiei împotriva Ucrainei. Beijingul poate exercita influență asupra acestui lucru. Știm, de asemenea, că semnalele din China sunt luate foarte în serios la Moscova. Acest lucru se aplică atât cuvintelor, cât și faptelor”, a spus cancelarul. Un punct central al solicitării către Beijing vizează bunurile cu dublă utilizare, adică produse și tehnologii care pot avea întrebuințări civile, dar și militare. Merz a salutat angajamentul declarat al Chinei față de pace, însă a cerut pași practici, în special prevenirea livrărilor către Rusia de astfel de bunuri care ar putea fi folosite împotriva Ucrainei, inclusiv „împotriva oamenilor din Ucraina”, conform relatării Ukrinform. Tema Ucrainei a fost inclusă și în declarația comună de presă Germania–China de după vizită, care consemnează sprijinul pentru eforturi de obținere a unei încetări a focului și a unei păci durabile „pe baza Cartei ONU și a principiilor acesteia”. În plan politic, formularea indică o încercare de ancorare a discuției într-un cadru acceptabil pentru ambele părți, dar și o presiune indirectă asupra Rusiei prin invocarea principiilor ONU. Vizita oficială a lui Merz în China a avut loc în perioada 25–26 februarie și a fost prima deplasare a acestuia la Beijing în calitate de cancelar, mai notează Ukrinform. Pe lângă Ucraina, Merz și Xi au discutat și despre Indo-Pacific , iar cancelarul a reiterat politica „o singură Chină” a Germaniei, subliniind totodată că orice demers de reunificare cu Taiwanul trebuie să fie pașnic, nu prin mijloace militare. În contextul războiului din Ucraina, această parte a agendei sugerează că Berlinul încearcă să gestioneze simultan relația cu Beijingul pe două dosare majore de securitate, fără a pierde din vedere pârghiile Chinei asupra Moscovei. [...]
La patru ani de la declanșarea invaziei ruse, Zelenski îi cere lui Donald Trump să rămână de partea Ucrainei , într-un apel direct privind continuarea sprijinului american. Potrivit G4Media , care citează MEDIAFAX și un interviu acordat postului CNN, președintele ucrainean a transmis că își dorește ca liderul de la Casa Albă „să rămână de partea noastră”, adică de partea „unei țări democratice care luptă împotriva unei singure persoane”. În interviu, Volodimir Zelenski a personalizat conflictul, afirmând că „Putin este un război” și că totul se învârte în jurul liderului de la Kremlin. Mesajul său a vizat direct rolul Statelor Unite, pe care îl consideră esențial pentru echilibrul de forțe și pentru eventualele negocieri. Liderul ucrainean a sugerat că Washingtonul ar putea exercita o presiune mai mare asupra Moscovei, subliniind că America are suficientă putere pentru a-l opri pe Vladimir Putin, dacă există voință politică. Zelenski a admis că populația Ucrainei este epuizată după patru ani de conflict, însă a respins ideea unor concesii majore. El a avertizat că acceptarea tuturor cererilor Kremlinului ar echivala cu pierderea suveranității și ar forța populația să fugă sau să accepte dominația rusă. În privința unei eventuale soluții, poziția Kievului rămâne fermă: Ucraina este dispusă să înghețe conflictul pe actualele linii ale frontului; armata nu se va retrage din zonele controlate în estul regiunii Donețk; garanțiile de securitate trebuie să includă angajamente clare privind reacția aliaților în cazul unui nou atac. Președintele ucrainean a criticat formulările generale potrivit cărora Rusia nu ar mai declanșa un alt război, cerând în schimb răspunsuri concrete despre ce vor face partenerii occidentali dacă Moscova va relua ofensiva. Pe 24 februarie 2026 s-au împlinit patru ani de la începutul invaziei ruse, denumită de Kremlin „operațiune militară specială”. Într-un mesaj video publicat pe rețelele sociale, Zelenski a susținut că Rusia nu și-a atins obiectivele și că Ucraina a rezistat. „Am păstrat Ucraina și vom face tot posibilul pentru a asigura pacea și dreptatea”, a transmis el, reafirmând că lupta continuă atât pe front, cât și pe plan diplomatic. [...]
Marea Britanie își retrage temporar personalul ambasadei din Teheran potrivit HotNews.ro , Londra invocând „informații privind riscurile regionale” și degradarea situației de securitate. Autoritățile britanice precizează că ambasada „continuă să opereze de la distanță”, conform mesajului publicat pe site-ul guvernului britanic . În același anunț, Ministerul de Externe de la Londra le recomandă britanicilor să evite orice călătorie în Iran și îi îndeamnă pe cei aflați deja acolo să își evalueze atent prezența. Avertismentul subliniază un risc „semnificativ” pentru cetățenii britanici sau cu dublă cetățenie britanico-iraniană de a fi arestați, interogați ori reținuți, inclusiv pe motivul deținerii unui pașaport britanic. Totodată, guvernul spune explicit că sprijinul consular în Iran este limitat și că, în caz de urgență, asistența față în față poate să nu fie posibilă. Decizia Londrei vine după ce, vineri dimineață, ambasada Statelor Unite în Israel și-a avertizat angajații să părăsească „cât mai repede” țara , recomandare relatată de HotNews în articolul despre mesajul ambasadorului american, Mike Huckabee, care le-ar fi cerut să își găsească un zbor „astăzi” de pe aeroportul Ben Gurion din Tel Aviv, către orice destinație disponibilă. Seara, China și Franța au transmis la rândul lor mesaje de prudență pentru cetățenii aflați în Israel . Beijingul le recomandă să urmărească alertele de securitate, să își sporească măsurile de protecție și să evite deplasările neesențiale, iar Parisul a reiterat recomandarea de a nu călători în Israel și Cisiordania și de a rămâne vigilenți, inclusiv prin identificarea adăposturilor din apropiere. Contextul acestor avertizări este tensionarea situației regionale și informațiile despre o concentrare de forțe americane în zonă, inclusiv sosirea portavionului Gerald Ford, menționată de HotNews în materialul despre mobilizarea militară, disponibil aici . În paralel, sunt citate și date din surse deschise, inclusiv contul OSINTdefender , care susține că mai multe avioane-cisternă au plecat din SUA, ridicând numărul celor aflate la Ben Gurion la 14. Pe fundalul acestei escaladări, publicația americană Axios a relatat că președintelui Donald Trump i-ar fi fost prezentate joi opțiuni militare împotriva Iranului, în timp ce la Geneva se încheia o nouă rundă de negocieri nucleare, potrivit Axios . [...]
JD Vance exclude un război prelungit cu Iranul în cazul unui atac american , potrivit Știrile ProTV , care citează declarații acordate de vicepreședintele SUA publicației The Washington Post . Oficialul american a afirmat că „nu există nicio șansă” ca o eventuală acțiune militară împotriva Iranului să se transforme într-un conflict de durată în Orientul Mijlociu. „Ideea că vom fi angajați într-un război în Orientul Mijlociu timp de ani de zile, fără un sfârșit previzibil - nu există nicio șansă ca acest lucru să se întâmple”, a declarat Vance. El a adăugat că opțiunea preferată rămâne cea diplomatică, însă a condiționat evoluția situației de „ceea ce fac și spun iranienii”. Declarațiile vin în contextul celei de-a treia runde de negocieri dintre administrația Trump și Iran, desfășurată joi, 27 februarie 2026, la Geneva, sub medierea Omanului. Ministrul iranian de externe, Abbas Araghchi, a descris discuțiile drept „cele mai intense” de până acum, semn al tensiunilor persistente legate de programul nuclear al Teheranului. Poziția exprimată de vicepreședintele american încearcă să transmită un mesaj de descurajare a ideii unui nou conflict extins în regiune, în condițiile în care Statele Unite și-au consolidat recent prezența militară în Orientul Mijlociu. În paralel, presiunea diplomatică rămâne activă, iar rezultatul negocierilor de la Geneva ar putea influența decisiv evoluția relațiilor dintre Washington și Teheran. [...]
Volodîmîr Zelenski a discutat cu președintele Israelului despre garanții de securitate pentru Ucraina , potrivit Ukrinform , după o convorbire cu Isaac Herzog axată pe pașii pentru pace și pe încheierea războiului declanșat de Rusia. Zelenski a transmis pe Telegram că i-a mulțumit lui Herzog pentru solidaritatea față de ucraineni și pentru sprijinul acordat unei rezoluții la Adunarea Generală a ONU, adoptată la împlinirea a patru ani de la începutul agresiunii ruse la scară largă. „Am vorbit cu președintele Israelului Isaac Herzog. Vă mulțumesc pentru solidaritatea cu ucrainenii și pentru sprijinirea rezoluției noastre la Adunarea Generală a ONU, la marcarea celei de-a patra aniversări de la începutul agresiunii ruse la scară largă. Apreciez asemenea cuvinte calde despre poporul nostru și despre nevoia de pace pentru Ucraina. Exact despre asta am discutat – cum să punem capăt războiului declanșat de Rusia și să oferim ucrainenilor garanții de securitate de încredere”, a scris Zelenski. Președintele ucrainean a mai spus că omologul său israelian a salutat introducerea de sancțiuni împotriva regimului iranian, în contextul în care Ucraina acuză Iranul că sprijină efortul de război al Rusiei, inclusiv prin furnizarea de drone Shahed folosite în atacuri asupra teritoriului ucrainean. În acest cadru, Zelenski a reiterat poziția Kievului privind sancționarea actorilor implicați în acte de terorism și a afirmat că Ucraina urmărește evoluțiile legate de Iran și acțiunile regimului pe care îl consideră un susținător al războiului Rusiei. Discuția are loc după ce, la 29 ianuarie, Consiliul Uniunii Europene a decis impunerea unor noi măsuri restrictive legate de încălcări grave ale drepturilor omului în Iran și de sprijinul militar continuu acordat de Teheran războiului Rusiei împotriva Ucrainei. [...]
