Știri
Știri din categoria Externe
Uniunea Europeană pregătește al 21-lea pachet de sancțiuni împotriva Rusiei, cu ținte pe industria militară, finanțe și veniturile din petrol, pe fondul evaluării că Moscova escaladează atacurile asupra civililor pe măsură ce este pusă sub presiune de loviturile ucrainene cu drone, potrivit Digi24.
Șefa politicii externe a UE, Kaja Kallas, a declarat într-un interviu pentru AFP, la Bruxelles, că recentele atacuri cu drone ale Ucrainei – inclusiv cele care au vizat Sankt Petersburg – indică „panică” la Moscova și ar explica intensificarea „atacurilor teroriste”, în formularea ei.
În același timp, Kallas a susținut că Rusia „pierde bani și oameni”, ceea ce ar alimenta, în viziunea sa, creșterea atacurilor asupra civililor ucraineni. Ea a mai afirmat că recentele închideri ale internetului în Rusia ar urmări să limiteze înțelegerea publică a situației, pentru a evita întrebări incomode pentru Vladimir Putin și regimul său.
Potrivit informațiilor citate de AFP și preluate de Digi24, drone ucrainene au atacat instalații energetice și militare din Sankt Petersburg miercuri dimineață, chiar în ziua deschiderii Forumului Economic din oraș. Kremlinul a promis „răspunsuri sistematice” la aceste lovituri.
Atacurile cu drone ale Kievului vin pe fondul intensificării reciproce a loviturilor: Ucraina își crește atacurile asupra țintelor militare și energetice rusești ca represalii pentru bombardamentele zilnice ale Rusiei asupra orașelor și infrastructurii ucrainene. Digi24 notează, citând aceeași relatare, că la o zi înainte 23 de persoane au fost ucise în Ucraina într-un baraj masiv de rachete și drone rusești.
Pe linia de politică publică, Kallas a reluat ideea că presiunea asupra Rusiei trebuie crescută pentru a o împinge la negocieri cu Ucraina, în condițiile în care discuțiile de pace lansate anul trecut de Statele Unite sunt descrise ca fiind blocate.
În acest cadru, UE discută un nou pachet de sancțiuni – al 21-lea de la invazia din februarie 2022 – cu obiective punctuale:
Materialul nu precizează un calendar pentru adoptarea pachetului de sancțiuni, dar indică faptul că discuțiile sunt în desfășurare la nivelul Uniunii Europene, în paralel cu escaladarea atacurilor și cu blocajul negocierilor de pace.
Recomandate
Ucraina spune că a perturbat aprovizionarea armatei ruse, vizând combustibil și muniții , într-o serie de operațiuni care ar fi lovit direct logistica din teritoriile ocupate, potrivit Adevărul . Miza acestor acțiuni este una operațională: reducerea ritmului de alimentare a frontului și, implicit, a capacității de luptă a forțelor ruse. Agenția de informații militare a Ucrainei (HUR) a publicat imagini video despre care afirmă că surprind atacuri asupra infrastructurii logistice ruse, cu ținte precum stocuri de combustibil, muniții, vehicule și alte resurse destinate trupelor Moscovei. Conform HUR, materialele ar arăta acțiunile unității speciale „Prymary” („Fantomele”) , desfășurate în aprilie și mai 2026, pe rute de transport și aprovizionare folosite pentru susținerea operațiunilor de pe front. Serviciul ucrainean susține că loviturile ar fi distrus stocuri și echipamente înainte ca acestea să ajungă la unitățile combatante și că ar fi „perturbat lanțurile de aprovizionare”, încetinind mobilizarea rezervelor și afectând capacitatea operațională a forțelor ruse, potrivit Kyiv Post. „Inamicul poate schimba rutele, își poate dispersa resursele și poate încerca să-și ascundă mișcările, dar Prymary continuă să identifice punctele critice și să lanseze lovituri precise”, au transmis reprezentanții HUR. Totuși, HUR nu a indicat locațiile exacte ale atacurilor și nici nu a prezentat evaluări independente care să confirme amploarea pagubelor din imaginile publicate. Atacuri cu drone și presiune pe infrastructura petrolieră În paralel, Ucraina și-a intensificat atacurile asupra infrastructurii energetice și petroliere din Rusia, strategie descrisă de Kiev drept o formă de „sancțiuni pe termen lung”, menită să reducă resursele financiare ale Moscovei pentru continuarea războiului. Potrivit informațiilor prezentate, drone ucrainene cu rază lungă ar fi lovit un depozit de petrol din regiunea Krasnodar și ar fi vizat cea mai mare rafinărie din zona Moscovei. Autoritățile regionale din Krasnodar au anunțat că resturile unei drone doborâte au provocat un incendiu la un depozit de petrol din localitatea Poltavskaya (raionul Krasnoarmeysky). În aceeași zi, primarul Moscovei, Serghei Sobianin, a declarat că apărarea antiaeriană a interceptat 35 de drone care se îndreptau spre capitală într-un interval de aproximativ două ore. De asemenea, presa ucraineană a relatat că au fost vizate rafinăriile Taneco și TAIF-NK din Nizhnekamsk, descrise drept două dintre cele mai importante obiective ale industriei petroliere ruse. Efecte invocate: penurie de combustibil în Crimeea ocupată Pe fondul intensificării atacurilor asupra infrastructurii energetice și logistice, au apărut informații privind o penurie de combustibil în Crimeea ocupată de Rusia, situație pe care autoritățile ucrainene o leagă de operațiuni menite să perturbe aprovizionarea peninsulei. Andrii Kovalenko, directorul Centrului ucrainean pentru combaterea dezinformării, a susținut că responsabilitatea pentru efectele economice și logistice ale războiului revine conducerii de la Kremlin și societății ruse, pe care o acuză că l-a menținut la putere pe Vladimir Putin. [...]
Uniunea Europeană încearcă să reia un canal diplomatic cu Rusia , după ce un membru al cabinetului președintelui Consiliului European, António Costa, a contactat Kremlinul în ultimele săptămâni, pe fondul discuțiilor tot mai intense despre rolul Europei în eventuale negocieri de pace pentru Ucraina, potrivit Antena 3 . Contactele au fost descrise ca fiind scurte și au avut ca obiect „situația din Ucraina”, un oficial UE invocând necesitatea apărării unor „interese specifice” ale Uniunii și importanța existenței unor canale diplomatice cu Moscova. Oficialul a vorbit sub protecția anonimatului, pe fondul caracterului sensibil al demersului. În același timp, sursa citată precizează că nu a existat o inițiativă „concertată” sau una oficială, susținută de instituțiile UE ori de majoritatea capitalelor europene. În paralel, unii lideri europeni au avut contacte directe cu președintele rus Vladimir Putin în ultimele luni, iar la începutul lunii iunie un grup de ambasadori francezi, britanici și germani s-a întâlnit la Moscova cu un ministru adjunct de externe al Rusiei. Oficialul UE citat a mai spus că António Costa ar fi în „coordonare strânsă” cu liderii europeni privind o posibilă implicare cu Rusia și temele care ar urma discutate „când va veni momentul potrivit”, subliniind însă că UE „nu este un mediator” între Ucraina și Rusia. Presiune pentru un rol european în negocieri și diviziuni între statele membre Discuțiile despre implicarea Europei în negocierile Rusia–Ucraina s-au intensificat după ce președintele ucrainean Volodimir Zelenski le-a cerut liderilor UE, la o reuniune din Cipru luna trecută, să joace un rol mai activ în negocierile de pace dintre Kiev și Moscova. Potrivit unor diplomați familiarizați cu afirmațiile sale, Zelenski a invocat și retragerea parțială a Statelor Unite din aceste eforturi. Tema a alimentat dezbateri între cele 27 de state membre privind cine ar trebui să reprezinte UE: Polonia și țările baltice s-au opus discuțiilor directe, argumentând că acestea ar putea slăbi presiunea asupra Moscovei, în timp ce președintele francez Emmanuel Macron a susținut ideea. Ce urmează Implicarea Europei în negocierile de pace ar urma să fie discutată joi, la reuniunea liderilor UE de la Bruxelles , însă nu este așteptată o decizie privind cine ar conduce eventualele discuții, potrivit a doi diplomați ai UE citați în material. [...]
Liderii G7 vor să înăsprească sancțiunile împotriva Rusiei , într-o mișcare care poate ridica costurile de finanțare și de operare pentru companiile expuse la piețele și lanțurile de aprovizionare legate de Rusia. La finalul summitului G7 , președintele Franței, Emmanuel Macron , a vorbit despre o „remobilizare” a grupului pentru creșterea presiunii asupra Moscovei, potrivit news.ro . Macron a spus că statele G7 s-au angajat să intensifice presiunile „inclusiv printr-o consolidare a sancțiunilor”, descriind mobilizarea drept „extrem de importantă”. Ce semnal transmite G7 pentru mediul economic Mesajul politic are o componentă de reglementare cu efecte economice: o eventuală întărire a sancțiunilor poate însemna restricții suplimentare pentru tranzacții, finanțare, exporturi și relații comerciale cu entități rusești, cu impact indirect asupra companiilor care operează în jurisdicțiile G7 sau lucrează cu parteneri expuși la Rusia. În același timp, Macron a susținut că, în sprijinul Ucrainei, este „pentru prima oară” când există „o asemenea convergență” în G7 și „concluzii atât de clare”. Poziția față de negocierile de pace Președintele francez a mai afirmat că statele G7 au recunoscut că „nu există nicio voință serioasă a Rusiei” de a face pace, indicând că direcția de politică externă rămâne una de presiune, nu de relaxare a măsurilor. [...]
Un atac cu rachete vizează Kievul în primele ore de joi , iar locuitorii au fost surprinși alergând spre adăposturi după declanșarea alertei aeriene, potrivit Agerpres , care citează relatări ale jurnaliștilor AFP aflați la fața locului. Din teren, jurnaliștii AFP au relatat că, după alertă, au auzit zgomotul unei rachete și două explozii. În același timp, au observat oameni alergând pe stradă în direcția adăposturilor. Informațiile disponibile în acest stadiu sunt limitate la observațiile directe ale echipei AFP; materialul nu oferă detalii despre eventuale victime, pagube sau despre țintele lovite. [...]
Bulgaria blochează sancțiuni UE care ar putea lovi direct Lukoil , invocând „stabilitatea energetică” , într-o poziționare care riscă să complice negocierea următorului pachet de măsuri împotriva Rusiei, potrivit G4Media . Șefa diplomației bulgare, Velislava Petrova , a declarat miercuri, la Sofia, că Bulgaria nu va susține sancțiuni ale Uniunii Europene împotriva patriarhului rus Kirill și nici „măsurile care ar afecta direct” compania petrolieră Lukoil sau filialele sale. Informația este transmisă de Agerpres, citată de publicație. Miza: energie și costuri interne, nu „măsuri simbolice” Petrova a susținut că Sofia sprijină doar sancțiuni „care au un efect economic”, care nu ajung să penalizeze mai mult statele membre decât „țara care poartă război” și care nu sunt „simbolice”. În același registru, ministrul a argumentat că înghețarea unor active financiare ale patriarhului Kirill nu i-ar opri activitățile și ar avea mai degrabă un rol de imagine. „Prioritatea noastră principală este de a păstra stabilitatea energetică a țării” În plus, Petrova a afirmat că această abordare ar fi împărtășită și de alte state care au rezerve față de măsuri ce le-ar putea afecta securitatea energetică. De ce contează pentru UE: unanimitatea poate deveni mai greu de obținut În contextul în care sancțiunile UE se negociază politic între statele membre, poziția Bulgariei poate deveni un factor de blocaj sau de diluare a măsurilor, mai ales când sunt vizate persoane sau entități cu implicații economice și energetice. Publicația amintește că numele patriarhului Kirill, susținător al războiului în Ucraina, este menționat frecvent pentru includerea pe lista de sancțiuni, iar în iunie 2022 includerea sa a fost blocată de premierul ungar Viktor Orban. În material se mai arată că Kirill este considerat de analiști un agent al fostei KGB, actuala FSB. Ce urmează: discuții pentru al 21-lea pachet de sancțiuni UE a anunțat luni includerea pe lista de sancțiuni a 81 de persoane și entități „din cauza complicității lor cu Rusia” în războiul împotriva Ucrainei. În paralel, continuă discuțiile pentru al 21-lea pachet de sancțiuni după invazia din februarie 2022, iar poziția Bulgariei indică faptul că negocierile pot deveni mai tensionate în zona măsurilor cu impact direct asupra energiei. [...]
Ucraina pregătește înăsprirea legislației pentru dezertare , după ce peste 200.000 de militari sunt căutați de autorități ca „absenți fără permisiune”, într-un context în care cadrul actual este considerat ineficient, potrivit Mediafax . Militarii vizați sunt încadrați la „ AWOL ” („absenți fără permisiune”), conform Live Ukraine, iar Ministerul Apărării pregătește un proiect de lege pentru a întări controlul. Informația a fost prezentată de ministrul ucrainean al Apărării, Mykhailo Fedorov , într-un interviu, în care a susținut că legislația actuală este ineficientă și că aproape nu există sentințe judecătorești împotriva dezertorilor. Ce schimbare legislativă este anunțată Noua lege urmărește să modifice modul în care sunt tratați militarii care lipsesc fără permisiune, însă detaliile nu au fost făcute publice. Din informațiile disponibile, prevederile ar urma să se aplice doar celor care au fost „absenți fără permisiune” după 12 iunie 2026. Separat, pentru cei care au lipsit fără permisiune înainte de 12 iunie, există un sistem de întoarcere fără pedepse, intrat recent în vigoare și valabil până pe 20 septembrie. Potrivit datelor citate, primii 200 de militari au depus deja rapoarte, iar 51 dintre acestea au fost aprobate. Măsuri operaționale în paralel: demobilizare parțială din toamnă Ministerul Apărării din Ucraina a anunțat și o demobilizare parțială, care ar urma să înceapă la toamnă. Măsura se va aplica personalului militar care a fost pe front începând din 2022. [...]
