Știri
Știri din categoria Externe
Kremlinul spune că va menține atacurile „sistematice” asupra Ucrainei după ce drone ucrainene au vizat un terminal petrolier și o bază navală din Sankt Petersburg, cu câteva ore înainte de deschiderea Forumului Economic Internațional de la Sankt Petersburg (SPIEF), evenimentul-fanion al lui Vladimir Putin, potrivit HotNews, care citează Reuters. Miza imediată este una operațională și economică: atacurile ating infrastructură energetică și militară într-o regiune prezentată drept crucială pentru exporturile de energie, chiar în debutul „Davosului rusesc”.
Dmitri Peskov, purtătorul de cuvânt al Kremlinului, a spus că răspunsurile Rusiei vor rămâne „sistematice”, trimițând la o declarație a Ministerului rus de Externe.
„Aș dori să vă reamintesc declarația emisă de Ministerul Afacerilor Externe, care precizează că răspunsurile noastre vor fi sistematice și, într-adevăr, așa sunt deja.”
Autoritățile locale au anunțat că sistemele de apărare au doborât „zeci de drone” deasupra regiunii Leningrad în cursul nopții și că respingerea atacurilor a continuat și dimineața.
În același timp, președintele ucrainean Volodimir Zelenski a confirmat lovirea terminalului petrolier și a spus că a fost vizată și o instalație militară din Kronstadt, pe o insulă din apropierea orașului. În material este menționat că în zona Kronstadt se află elemente ale Flotei Baltice a Rusiei și unități importante de construcție și reparare a navelor.
Nu a existat, însă, vreo sugestie că dronele s-ar fi apropiat de locația forumului, care a fost descrisă ca fiind puternic protejată.
Reuters relatează că un nor de fum gri era vizibil din centrul istoric al Sankt Petersburgului și că miercuri dimineață s-au auzit explozii puternice. Potrivit aceleiași relatări, exploziile ar fi fost auzite și de invitați la forum, inclusiv de unii care au sosit cu avionul înainte de prima zi de discuții.
Atacuri cu drone au vizat și Moscova, iar în regiunea Tambov (centrul Rusiei) au fost avariate anexe ale unei unități industriale din orașul Michurinsk, conform guvernatorului local, citat în articol.
HotNews notează că regiunea Leningrad găzduiește infrastructură „crucială” pentru exporturile de energie și o rafinărie importantă de petrol, iar tot aici are loc conferința economică de la Sankt Petersburg, prezentată drept „Davosul rusesc”.
În acest context, atacurile asupra unui terminal petrolier, chiar dacă nu sunt descrise în articol efectele exacte asupra fluxurilor, ridică presiunea de securitate în jurul infrastructurii energetice și a unui eveniment folosit de Kremlin pentru proiecție economică și politică.
Conform programului citat, Vladimir Putin urmează să țină discursul principal vineri, într-o sesiune la care sunt așteptați și președinții Uzbekistanului și Tanzaniei, vicepreședintele Chinei și ministrul energiei din Arabia Saudită.
Recomandate
Volodimir Zelenski condiționează oprirea atacurilor asupra rafinăriilor rusești de livrarea de rachete Patriot , într-un semnal că negocierile privind sprijinul militar american intră într-o zonă de „troc” cu impact direct asupra capacității Ucrainei de a-și proteja infrastructura, potrivit Focus . Într-un interviu acordat Bloomberg , președintele ucrainean l-a acuzat pe președintele SUA, Donald Trump, că ar exercita presiuni asupra Kievului pentru a face concesii Rusiei, mergând până la ideea unei „capitulări”. Zelenski a spus că nu crede că acesta este obiectivul partenerilor occidentali, dar a adăugat că „așa arată” situația, în percepția sa. Propunerea Kievului: oprirea loviturilor, în schimbul muniției pentru apărare Zelenski afirmă că a înaintat Washingtonului o propunere legată de condițiile în care Ucraina ar opri atacurile asupra rafinăriilor rusești – o solicitare pe care Trump ar fi formulat-o „de ceva vreme”. Potrivit declarațiilor sale, planul ar fi fost: Ucraina să nu mai lovească „centrale diesel”/instalații de tip diesel din Rusia; în schimb, SUA să furnizeze rachete pentru sistemele Patriot, pentru protejarea infrastructurii ucrainene. Președintele ucrainean susține însă că partea americană ar urmări doar oprirea atacurilor, fără a accepta explicit condiționarea de livrări pentru apărare, și că, dacă Ucraina ar opri loviturile, „vor să ne taie de la ceva” (formulare care, în material, nu este detaliată suplimentar). Context operațional: atacuri cu drone raportate la Sankt Petersburg În paralel, autoritățile ruse au raportat atacuri ucrainene cu „zeci de drone” asupra unor ținte din Sankt Petersburg, inclusiv un terminal petrolier din port și un centru de date. Potrivit agenției de stat Tass, care îl citează pe guvernatorul regiunii Leningrad, Alexander Drosdenko, ar fi fost respinse 126 de drone și nu ar exista victime. Guvernatorul orașului Sankt Petersburg, Alexander Beglov, a declarat – conform aceleiași relatări – că la terminalul petrolier a izbucnit un incendiu. Amploarea pagubelor rămâne neclară, iar în mediul online circulă imagini video care nu au fost confirmate independent. [...]
Volodîmîr Zelenski a transmis că Ucraina nu acceptă negocieri despre viitorul ei fără Kiev , pe fondul discuțiilor vehiculate despre un posibil format Trump–Putin–Xi, potrivit Kyiv Post . Mesajul are o miză de reglementare și securitate: legitimitatea oricărui acord privind suveranitatea și arhitectura de securitate post-război este condiționată, în viziunea Kievului, de participarea directă a Ucrainei. Zelenski a vorbit marți, 20 octombrie, la o conferință de presă comună la Oslo , alături de premierul Norvegiei, Jonas Gahr Støre, și președintele Finlandei, Alexander Stubb, răspunzând relatărilor că Donald Trump și Vladimir Putin ar lua în calcul un summit trilateral cu Xi Jinping, care ar putea include discuții despre încheierea războiului. Întrebat dacă o astfel de întâlnire ar fi acceptabilă sau legitimă, Zelenski a făcut distincția între o discuție între marile puteri și negocierile despre viitorul Ucrainei. „Dacă subiectul este despre Ucraina, viitorul nostru, poate fi acceptabil doar când suntem la masa negocierilor.” Context: semnalele de la Trump și reacția Kievului Declarațiile vin după ce Trump a spus că ar fi dispus să se întâlnească cu Putin și Xi în China luna viitoare, posibil fără Zelenski, sugerând totodată că Ucraina ar trebui să aibă „pe altcineva” care să negocieze în numele ei. Conform aceluiași material, Trump a indicat că un eventual summit ar avea ca temă principală dezarmarea nucleară, dar ar putea aborda și războiul din Ucraina. Ministrul ucrainean de Externe, Andrii Sîbiha, respinsese deja perspectiva ca cei trei lideri să discute viitorul Ucrainei fără Kiev, avertizând că o astfel de întâlnire l-ar încuraja pe Putin să continue războiul, nu să-l oprească. Ce se discută în paralel: garanții de securitate, sancțiuni și reconstrucție La Oslo, Zelenski s-a întâlnit și cu emisarul special al lui Trump, Steve Witkoff, care urma să meargă miercuri, 21 octombrie, la Sankt Petersburg pentru discuții cu oficiali ruși. Potrivit relatării oficiale a guvernului norvegian (link în materialul sursă), Witkoff ar urma să prezinte propuneri dezvoltate de reprezentanți ucraineni, americani și europeni, ca posibilă pregătire pentru negocieri „la nivel de lideri”. Temele acoperite la Oslo au inclus: garanții de securitate pentru Ucraina; chestiuni teritoriale; sancțiuni; reconstrucția postbelică; viitoarea ordine de securitate europeană. Støre a reafirmat poziția Norvegiei că Ucraina nu poate fi exclusă din deciziile despre propriul viitor. „Nu va exista nimic despre Ucraina fără Ucraina.” Zelenski a spus că discuțiile au avansat și pe zona garanțiilor de securitate post-război, inclusiv aranjamente „modelate” după prevederi de apărare colectivă similare NATO, menționând că mai multe propuneri au fost incluse într-un document de negociere pe care Witkoff îl va împărtăși părții ruse. Cooperare SUA–Ucraina: avertizare timpurie, Starlink și Patriot Zelenski a indicat și o îmbunătățire a comunicării cu oficiali americani, invocând o convorbire telefonică cu secretarul de stat Marco Rubio și „semnale pozitive” din partea SUA. Totodată, el a confirmat reluarea cooperării de informații privind lansările de rachete balistice rusești, după întreruperi recente care au alimentat îngrijorări la Kiev. Pe agenda discuțiilor cu Rubio au mai fost, potrivit declarațiilor lui Zelenski, două subiecte operaționale sensibile pentru apărarea Ucrainei: comunicațiile prin satelit Starlink și sistemele de apărare antiaeriană Patriot. În acest cadru, Zelenski a avertizat că etapa următoare a negocierilor va fi „crucială”, iar Kievul așteaptă reacții după discuțiile emisarului american la Sankt Petersburg. [...]
Discuțiile Zelenski–emisarii lui Trump indică un posibil cadru de negociere, dar sub presiune politică americană , un semnal relevant pentru stabilitatea regională și pentru riscurile economice din proximitatea UE, potrivit Agerpres , care citează AFP. Întâlnirea de marți dintre președintele ucrainean Volodimir Zelenski și emisarii președintelui SUA, Donald Trump , ar fi dus la „progrese reciproce”, conform ambelor părți. În același timp, Trump își menține presiunea asupra lui Zelenski pentru a forța un acord cu Moscova, notează AFP. De ce contează: presiunea pentru un acord poate schimba rapid așteptările pieței Mesajul dublu – „progrese” în discuții, dar și presiune publică pentru accelerarea unui acord – sugerează că Washingtonul încearcă să împingă procesul într-o direcție mai rapidă, chiar dacă tensiunile persistă. Pentru mediul de afaceri european, inclusiv pentru România, orice schimbare de ritm în negocieri poate influența percepția de risc în regiune, cu efecte în lanț asupra costurilor de finanțare, investițiilor și logisticii. Ce informații lipsesc Materialul integral este disponibil doar abonaților Agerpres , astfel că nu sunt accesibile detalii despre conținutul concret al „progreselor” invocate, calendarul următorilor pași sau eventuale condiții discutate cu partea ucraineană ori cu Rusia. [...]
SUA pregătesc o formulă de negocieri la vârf cu Putin, Zelenski și Trump , printr-o inițiativă care ar putea debloca discuțiile pentru un armistițiu, potrivit Politico . Emisarul special american Steve Witkoff urmează să îi propună lui Vladimir Putin discuții directe cu președintele SUA, Donald Trump, și cu președintele Ucrainei, Volodîmîr Zelenski, într-un efort de a obține o încetare a focului. Ar fi primul summit în acest format de la începutul invaziei pe scară largă a Rusiei în Ucraina, în 2022. Inițiativa a fost anunțată marți, la o conferință de presă după întâlnirea din Norvegia dintre Zelenski și Witkoff. Premierul norvegian Jonas Gahr Støre, care a găzduit discuțiile, a spus că Witkoff va merge miercuri în Rusia, la Sankt Petersburg , pentru a discuta cu conducerea rusă și pentru a prezenta propuneri privind termenii păcii, inclusiv ideea unei reuniuni trilaterale la nivel de lideri. „Steve Witkoff va zbura mâine la Sankt Petersburg, unde se va întâlni cu conducerea rusă și va face schimb de idei din această întâlnire și din propunerile la care au lucrat colegi europeni și americani și, posibil, va deschide calea către o întâlnire la nivel de lideri.” Miza: armistițiu, dar și condițiile politice ale unui acord Contextul este complicat de faptul că încercările anterioare de a-l aduce pe Putin la o întâlnire față în față cu Zelenski au eșuat, iar Kremlinul a insistat recent că o astfel de întâlnire ar putea avea loc doar la Moscova. Zelenski a descris ziua drept una pozitivă, dar a punctat limitele negocierii: subiectele legate de viitorul teritoriilor ucrainene ar putea fi discutate doar de lideri, iar orice înțelegere de pace ar necesita „garanții de securitate” reale. Totodată, el a spus că un acord ar fi acceptabil doar dacă Ucraina este implicată în proiectarea lui. Întâlnirea din Oslo a avut loc după „zile de tensiuni ridicate” între Ucraina și președintele american, notează publicația. În acest cadru, miza diplomatică imediată este dacă vizita lui Witkoff în Rusia produce un acord de principiu pentru discuții la nivel înalt sau rămâne la stadiul de propunere. [...]
NATO își ajustează postura de descurajare în Marea Neagră după intensificarea atacurilor cu drone asupra navelor comerciale, subiect discutat la Bruxelles de secretarul general Mark Rutte și ministrul turc de Externe, Hakan Fidan, potrivit Mediafax . Întâlnirea a avut loc marți, la sediul NATO, pe fondul înmulțirii atacurilor cu drone „presupuse a fi rusești” asupra transportului comercial din regiune, inclusiv în proximitatea apelor unor state membre. Purtătoarea de cuvânt a NATO, Allison Hart, a transmis că discuțiile au vizat „situația actuală de securitate”, inclusiv cea din Marea Neagră, și „contribuțiile excelente ale Turciei la descurajarea și apărarea NATO”. În acest context, Rutte a declarat săptămâna trecută că Alianța și-a consolidat prezența pe flancul estic și a îmbunătățit capacitățile de contracarare a dronelor, ca răspuns la creșterea numărului de atacuri asupra navelor comerciale din apropierea statelor membre, între care este menționată și România. Șeful NATO a mai spus că organizația va continua să lucreze cu statele din regiunea Mării Negre și își va adapta măsurile de descurajare și apărare „după cum este necesar”. Inițiative paralele: moratoriu regional și demersuri la nivelul UE Pe linie regională, Bulgaria a anunțat săptămâna trecută că va colabora cu România și Turcia pentru stabilirea unui „moratoriu” asupra atacurilor împotriva navelor comerciale din Marea Neagră. Anunțul a venit după ce, în ultimele două săptămâni, mai multe nave civile au fost scufundate sau avariate în apele bulgare. La nivel european, șefa diplomației UE, Kaja Kallas, a declarat în plenul Parlamentului European de la Strasbourg că lucrează la un acord cu Turcia, India și state africane pentru garantarea libertății de navigație în Marea Neagră. Inițiativa este legată de recentele atacuri cu drone din regiune, pe care Kallas le-a atribuit Rusiei, iar eurodeputații urmează să voteze joi o rezoluție pe acest subiect. Tot săptămâna trecută, Mark Rutte a discutat despre securitatea din Marea Neagră și cu președintele României, Nicușor Dan, respectiv cu premierul Bulgariei, Rumen Radev, în același cadru de preocupări privind riscurile pentru navigația comercială din zonă. [...]
Marco Rubio neagă că SUA ar fi limitat sprijinul pentru Ucraina , respingând acuzațiile că lipsa unor informații furnizate de Washington ar provoca pierderi de vieți pe front, într-un moment în care Kievul avertizează asupra întârzierilor la livrările de armament esențiale pentru apărare, potrivit Adevărul . Declarațiile au fost făcute marți, 20 octombrie, în India, unde Rubio se află într-o vizită axată pe comerț, conform Sky News . Întrebat de reporteri dacă Washingtonul a limitat sprijinul acordat Kievului, secretarul de stat a calificat drept „scandaloase” afirmațiile atribuite unor persoane asociate guvernului ucrainean. „Este scandalos. Este revoltător. Pur și simplu nu este adevărat. Nu este corect.” Ce spune Rubio despre sprijinul SUA Rubio a susținut că sprijinul acordat Ucrainei nu s-a modificat și că nu a existat o decizie politică menită să afecteze Kievul. „Tot ceea ce a făcut Departamentul Apărării pentru Ucraina rămâne neschimbat. Situația nu s-a schimbat. Nimic nu s-a schimbat.” Totodată, el a negat existența unei „directive politice deliberate” împotriva Ucrainei și a explicat că Washingtonul ar încerca să echilibreze obligațiile față de alți parteneri cu propriile standarde și cerințe privind capacitățile disponibile. Contextul disputei: interceptoare plătite, dar nelivrate Tensiunile vin după ce, luni seara, președintele ucrainean Volodimir Zelenski a acuzat SUA că întârzie deliberat livrările de rachete interceptoare destinate Ucrainei, deși acestea ar fi fost deja plătite de state europene, potrivit Adevărul . Zelenski a afirmat că rachetele sunt pregătite, însă autorizația nu ar fi fost încă acordată, acuzând o decizie politică de încetinire a sprijinului. În acest context, Kievul se teme că ajutorul american — considerat esențial pentru apărarea împotriva atacurilor rusești — ar putea fi redus, iar întârzierile la interceptoare ar afecta capacitatea Ucrainei de a-și proteja populația și infrastructura. Miza: continuitatea ajutorului și efectele în lanț Disputa are loc pe fondul deteriorării relațiilor dintre Donald Trump și Volodimir Zelenski. Președintele american l-a criticat pe liderul ucrainean pentru atacurile asupra rafinăriilor rusești , susținând că acestea reduc disponibilitatea carburanților la nivel mondial și împing prețurile în sus, conform Adevărul . Pentru Ucraina, miza imediată rămâne predictibilitatea sprijinului militar american: orice blocaj sau întârziere la livrările de interceptoare și la schimbul de informații poate avea efecte directe asupra apărării aeriene și, implicit, asupra riscului pentru civili și infrastructură. [...]
