Știri
Știri din categoria Externe
Kremlinul spune că va menține atacurile „sistematice” asupra Ucrainei după ce drone ucrainene au vizat un terminal petrolier și o bază navală din Sankt Petersburg, cu câteva ore înainte de deschiderea Forumului Economic Internațional de la Sankt Petersburg (SPIEF), evenimentul-fanion al lui Vladimir Putin, potrivit HotNews, care citează Reuters. Miza imediată este una operațională și economică: atacurile ating infrastructură energetică și militară într-o regiune prezentată drept crucială pentru exporturile de energie, chiar în debutul „Davosului rusesc”.
Dmitri Peskov, purtătorul de cuvânt al Kremlinului, a spus că răspunsurile Rusiei vor rămâne „sistematice”, trimițând la o declarație a Ministerului rus de Externe.
„Aș dori să vă reamintesc declarația emisă de Ministerul Afacerilor Externe, care precizează că răspunsurile noastre vor fi sistematice și, într-adevăr, așa sunt deja.”
Autoritățile locale au anunțat că sistemele de apărare au doborât „zeci de drone” deasupra regiunii Leningrad în cursul nopții și că respingerea atacurilor a continuat și dimineața.
În același timp, președintele ucrainean Volodimir Zelenski a confirmat lovirea terminalului petrolier și a spus că a fost vizată și o instalație militară din Kronstadt, pe o insulă din apropierea orașului. În material este menționat că în zona Kronstadt se află elemente ale Flotei Baltice a Rusiei și unități importante de construcție și reparare a navelor.
Nu a existat, însă, vreo sugestie că dronele s-ar fi apropiat de locația forumului, care a fost descrisă ca fiind puternic protejată.
Reuters relatează că un nor de fum gri era vizibil din centrul istoric al Sankt Petersburgului și că miercuri dimineață s-au auzit explozii puternice. Potrivit aceleiași relatări, exploziile ar fi fost auzite și de invitați la forum, inclusiv de unii care au sosit cu avionul înainte de prima zi de discuții.
Atacuri cu drone au vizat și Moscova, iar în regiunea Tambov (centrul Rusiei) au fost avariate anexe ale unei unități industriale din orașul Michurinsk, conform guvernatorului local, citat în articol.
HotNews notează că regiunea Leningrad găzduiește infrastructură „crucială” pentru exporturile de energie și o rafinărie importantă de petrol, iar tot aici are loc conferința economică de la Sankt Petersburg, prezentată drept „Davosul rusesc”.
În acest context, atacurile asupra unui terminal petrolier, chiar dacă nu sunt descrise în articol efectele exacte asupra fluxurilor, ridică presiunea de securitate în jurul infrastructurii energetice și a unui eveniment folosit de Kremlin pentru proiecție economică și politică.
Conform programului citat, Vladimir Putin urmează să țină discursul principal vineri, într-o sesiune la care sunt așteptați și președinții Uzbekistanului și Tanzaniei, vicepreședintele Chinei și ministrul energiei din Arabia Saudită.
Recomandate
Kremlinul susține că războiul a intrat într-o „paradigmă diferită”, semnalând o posibilă intensificare a atacurilor și condiționând orice ieșire din impasul diplomatic de acceptarea cererilor teritoriale ale Moscovei, potrivit Digi24 . Declarația a fost făcută de purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov , în contextul atacurilor masive lansate de Rusia în timpul nopții asupra unor orașe ucrainene, atacuri care au provocat moartea a cel puțin 17 persoane și rănirea a 100. Peskov a invocat ceea ce Moscova numește „acte inumane de teroare” comise de forțele Kievului împotriva civililor, pentru a justifica schimbarea de registru. „Paradigma diferită”: justificare pentru represalii și lovituri mai intense Moscova afirmă că își intensifică atacurile asupra țintelor militare din Ucraina ca represalii pentru un atac cu drone atribuit Ucrainei asupra unui cămin studențesc din Luhansk (oraș aflat sub control rus), produs luna trecută și soldat, potrivit Rusiei, cu 21 de morți. Ucraina neagă că ar fi vizat căminul și spune că ținta a fost un centru de comandă al dronelor din zonă. În acest context, Peskov a spus: „Dacă regimul de la Kiev comite în mod conștient astfel de acte inumane... de terorism împotriva civililor, împotriva copiilor, atunci este vorba de o cu totul altă paradigmă”. Tot el a susținut că Rusia lovește „în mod sistematic” ținte militare ucrainene din Kiev și din alte orașe. Negocieri „deschise”, dar cu o condiție care blochează discuțiile Pe plan diplomatic, Peskov a afirmat că procesul de pace este în impas, însă Rusia ar rămâne în contact cu Statele Unite, care încearcă de mai mult timp să medieze un acord între Kiev și Moscova. În același timp, Kremlinul a reiterat poziția potrivit căreia războiul s-ar putea încheia imediat dacă Ucraina își retrage forțele din cele patru regiuni ucrainene revendicate de Rusia în 2022 — condiție pe care Kievul o consideră, potrivit articolului, o cerere de capitulare. Informațiile sunt relatate de Reuters , citată de Digi24. [...]
Ucraina își extinde capacitatea de a lovi logistica rusă în teritoriile ocupate, cu efecte directe asupra aprovizionării cu combustibil în Crimeea , potrivit HotNews , care citează declarațiile președintelui Volodimir Zelenski și relatează pe baza Reuters, preluată de Agerpres. Zelenski a afirmat, într-un mesaj video de luni seara, că forțele ucrainene pot „atinge logistica militară rusă practic pe întreaga adâncime a teritoriilor temporar ocupate” și că „aproape că nu mai există drumuri sigure pentru ocupant” în sudul și estul Ucrainei. Presiune pe lanțurile logistice și pe industria petrolieră În ultimele luni, Ucraina și-a intensificat atacurile asupra unor ținte la distanțe medii, dar și asupra unor obiective aflate la sute de kilometri de granițele sale, cu un accent special pe industria petrolieră rusă. Zelenski a indicat că, din ianuarie până în mai, forțele ucrainene au lovit 15 rafinării de petrol rusești. În evaluarea sa, aceste acțiuni arată că „nu vor exista vremuri pașnice pentru ocupant pe pământul nostru”. Efecte în Crimeea: raționalizarea benzinei Președintele ucrainean a legat atacurile de „penuria de provizii”, în special de lipsa de combustibil din Crimeea și din alte zone aflate sub ocupație rusă. În Crimeea — peninsula ucraineană anexată de Rusia în 2014 — șoferii s-au confruntat luni cu raționalizarea benzinei, după ce atacurile cu drone ucrainene au restricționat aprovizionarea pe cale rutieră în sud-estul Ucrainei, potrivit relatării citate. Pentru context suplimentar despre țintele lovite și efectele în peninsulă, HotNews a relatat separat despre atacuri la distanță mare și despre penuria de combustibil din Crimeea . [...]
Ucraina merge la G7 cu o listă de cereri urgente pentru apărare antiaeriană și bani pentru energie , pe fondul intensificării atacurilor rusești cu rachete și drone, potrivit Kyiv Post . Președintele Volodîmîr Zelenski este așteptat să participe la summitul G7 din 15-17 iunie, la Évian-les-Bains (Franța), unde Kievul va încerca să obțină atât capabilități militare, cât și sprijin financiar. Summitul, aflat la ediția a 52-a și organizat sub președinția Franței, ar urma să aibă Ucraina ca temă centrală pe agendă. Ambasadorul Franței în Ucraina, Gaël Veyssière, a declarat anterior că liderii G7 au decis deja să îl invite pe Zelenski. Apărarea antiaeriană, prioritatea imediată Miza operațională principală pentru Kiev este întărirea apărării aeriene, în condițiile în care orașele ucrainene se confruntă cu atacuri aeriene repetate, la scară mare, cu rachete și drone. Ucraina este așteptată să ceară în special mai multe rachete interceptoare pentru sistemele Patriot , capabile să doboare rachete balistice. În analiza publicației, Kievul avertizează că, fără o consolidare a apărării antiaeriene, Rusia va continua să lovească orașe mari și infrastructură critică. Tot în acest context, Zelenski a cerut ca Europa să își dezvolte propriile capabilități antibalistice, argumentând că este nevoie de un „scut” mai puternic împotriva amenințărilor cu rachete. Energie: finanțare pentru reparații și protecție Pe lângă componenta militară, Ucraina ar urma să solicite sprijin suplimentar pentru sectorul energetic, afectat de loviturile rusești pe parcursul războiului la scară largă. Discuțiile de la G7 ar putea include: finanțare pentru reparații; echipamente de urgență; măsuri de protecție pe termen mai lung pentru infrastructura energetică, în anticiparea unor noi atacuri. Presiune economică asupra Moscovei: sancțiuni și active înghețate Liderii occidentali sunt așteptați să discute și despre sprijin financiar mai amplu pentru Ucraina, inclusiv posibila utilizare a activelor rusești înghețate și continuarea presiunii prin sancțiuni. În paralel, Zelenski ar urma să folosească summitul pentru discuții directe cu liderii principalelor democrații, insistând pentru înăsprirea sancțiunilor, creșterea producției de apărare și accelerarea livrărilor de armament deja promise. Contextul politic al întâlnirii este că Rusia continuă să respingă apelurile la un armistițiu complet, în timp ce își intensifică atacurile asupra orașelor ucrainene, ceea ce întărește argumentul Kievului că doar presiunea susținută și apărarea mai puternică pot împinge Moscova către o pace durabilă. [...]
Ucraina cere UE să poată confisca petrolierele „flotei fantomă” rusești , după ce Franța a interceptat în Atlantic un tanc petrolier suspectat că ajută Moscova să ocolească sancțiunile, potrivit Kyiv Post . Președintele Volodîmîr Zelenski a mulțumit Parisului și a cerut „modernizarea” legislației europene astfel încât astfel de nave să poată fi nu doar oprite, ci și confiscate, împreună cu încărcătura. Intercepția vizează petrolierul Tagor , despre care autoritățile franceze au spus că a fost reținut în weekend, în apele internaționale din Atlantic, cu sprijinul Marii Britanii și al altor parteneri. Președintele Emmanuel Macron a declarat că nava era suspectată că are legături cu Rusia și că operațiunea urmărește combaterea „flotei fantomă” folosite pentru a evita sancțiunile occidentale. Potrivit autorităților franceze, Tagor plecase din Murmansk (nord-vestul Rusiei), ar fi arborat în mod fals pavilionul Camerunului și se îndrepta spre Limbe, în vestul Camerunului. Prefectura maritimă a Atlanticului a precizat că interceptarea a avut loc la peste 400 de mile marine (aprox. 740 km) vest de Bretania, iar verificarea documentelor a confirmat suspiciuni privind neregularitatea pavilionului. Nava, cu 23 de membri ai echipajului, era escortată de marina franceză către un punct de ancoraj pentru controale suplimentare. Miza: bani din petrol și aplicarea sancțiunilor Zelenski a legat direct măsurile împotriva „flotei fantomă” de capacitatea Rusiei de a-și finanța războiul, susținând că veniturile din petrol ar trebui să fie folosite „pentru protecție împotriva agresiunii”, nu pentru a o alimenta. În același timp, el a argumentat că intercepția arată că o acțiune mai dură este posibilă, dar că Europa are nevoie de instrumente legale care să permită confiscarea navelor și a încărcăturilor, nu doar oprirea lor. „ Flota fantomă ” este descrisă ca o rețea de nave folosite de Moscova pentru a transporta petrol în pofida restricțiilor occidentale, prin schimbarea pavilionului, a structurilor de proprietate și a rutelor pentru a evita detectarea. Context operațional: Franța a mai oprit nave suspecte Un purtător de cuvânt al prefecturii maritime, Guillaume Le Rasle, a spus că Tagor era „cunoscută și urmărită” și că obiectivul devierii este verificarea validității pavilionului. Conform articolului, nava se afla sub sancțiuni ale UE și SUA. Din septembrie, Franța a urcat la bordul a încă trei nave considerate parte a „flotei fantomă”; acestea au fost lăsate să plece după ce proprietarii au plătit amenzi. Sunt menționate: Boracay (septembrie), care susținea că are pavilion din Benin; Grinch (ianuarie), un alt petrolier suspect, „impus” de forțele franceze; Deyna (martie), plecată din Murmansk sub pavilion mozambican, reținută la Marsilia. La nivel european, aproape 600 de nave suspectate că fac parte din „flota fantomă” sunt supuse sancțiunilor UE, potrivit materialului. Presiune pe sectorul de rafinare: 15 rafinării lovite, „aproape 40%” capacitate indisponibilă În aceeași adresare, Zelenski a afirmat că forțele ucrainene au lovit 15 rafinării rusești între ianuarie și mai și că, „începând din mai”, aproape 40% din capacitatea primară de rafinare a Rusiei ar fi fost scoasă din funcțiune. El a mai spus că Rusia a impus interdicții la exporturile de combustibil de aviație și benzină și că ia în calcul o interdicție la exporturile de motorină. Președintele ucrainean a prezentat loviturile asupra rafinăriilor și acțiunile împotriva „flotei fantomă” ca parte a aceluiași obiectiv: reducerea resurselor financiare ale Moscovei pentru continuarea războiului. În paralel, Vladimir Putin a condamnat reținerile navelor cu legături rusești, numindu-le „piraterie”, notează articolul. [...]
Ucraina extinde evacuările în Harkov, iar presiunea logistică pe autorități crește odată cu intensificarea atacurilor rusești și cu riscul unei înaintări a forțelor Moscovei, potrivit Mediafax . Autoritățile locale au dispus evacuarea a peste 7.000 de persoane din mai multe localități din regiunea Harkov, după ce guvernatorul Oleh Syniehubov a anunțat extinderea zonei de evacuare obligatorie „în direcția Zolociv”, pe fondul „bombardamentelor sistematice” și al deteriorării situației de securitate. „Vor fi evacuate 7.157 de persoane, dintre care 1.702 sunt copii și 311 sunt persoane cu mobilitate redusă. Administrația Militară Regională Harkov, împreună cu voluntarii și fondurile de caritate, le asigură persoanelor strămutate intern tot necesarul – de la locuințe temporare, până la asistență medicală, umanitară și juridică”, a transmis Syniehubov, într-un mesaj publicat pe Telegram. Ce presupune operațional evacuarea Din datele comunicate de guvernator, evacuarea vizează un volum semnificativ de persoane vulnerabile, ceea ce implică resurse suplimentare pentru transport, cazare temporară și servicii medicale: 7.157 persoane vizate de evacuare; 1.702 copii; 311 persoane cu mobilitate redusă. Administrația regională spune că lucrează împreună cu voluntari și organizații caritabile pentru a acoperi nevoile de bază ale persoanelor strămutate intern, inclusiv sprijin juridic. Măsuri de securitate la nord, pe fondul temerilor legate de Belarus Evacuarea din Harkov vine după ce Serviciul de Securitate al Ucrainei (SBU) a anunțat consolidarea măsurilor de securitate în regiunile de nord, la granița cu Belarus, inclusiv verificări sporite ale persoanelor și controale la domiciliu. Potrivit instituției, obiectivul este prevenirea infiltrării unor grupuri ostile și contracararea unor posibile acțiuni de sabotaj, terorism sau spionaj. În același context, președintele Volodimir Zelenski a avertizat în luna mai că Rusia ar putea lansa un nou atac asupra Ucrainei din Belarus sau ar putea viza un stat NATO. „Vor să atragă Belarusul mult mai adânc în război și să lanseze operațiuni ofensive suplimentare tocmai de pe teritoriul belarus”, a declarat Zelenski pe 15 mai, conform sursei citate. [...]
Volodimir Zelenski spune că livrarea de sisteme Patriot din SUA este „absolut necesară” pentru ca Ucraina să-și poată proteja orașele de lovituri balistice și atacuri cu rachete, pe fondul intensificării bombardamentelor rusești, potrivit Agerpres . Președintele ucrainean a transmis pe platforma X că atacurile vor continua dacă Ucraina nu este protejată împotriva loviturilor balistice și a altor tipuri de rachete. Mesajul vine după o nouă noapte de lovituri rusești asupra țării, în care Zelenski a invocat explicit nevoia de sisteme de apărare antiaeriană Patriot. Presiune operațională: apărarea antiaeriană, pusă în centrul sprijinului extern În logica prezentată de Zelenski, livrările de Patriot devin un element operațional critic: fără o capacitate mai bună de interceptare a rachetelor, Ucraina rămâne expusă unui tip de atac greu de contracarat cu mijloace limitate. În acest context, sprijinul american este descris ca indispensabil pentru reducerea vulnerabilității infrastructurii urbane și a populației. Atacuri asupra Kievului și Dnipro: victime și pagube raportate Potrivit Reuters, cel puțin 10 persoane au murit și alte 100 au fost rănite după ce drone și rachete rusești au lovit marți dimineață mai multe orașe ucrainene, inclusiv Kiev și Dnipro. La Kiev, primarul Vitali Kliciko a anunțat că patru persoane au fost ucise și 58 rănite în atacurile din timpul nopții, inclusiv copii. Kliciko a mai spus că un bloc de apartamente cu 24 de etaje s-a prăbușit în urma unui presupus atac cu rachetă, existând posibilitatea ca oameni să fie prinși sub dărâmături. Martori au relatat că mii de persoane au coborât în metrou pentru adăpost. În zona Dnipro, guvernatorul regional Oleksandr Ganzha a anunțat șase morți și 36 de răniți în urma unui atac cu rachete și drone asupra orașului și împrejurimilor, publicând imagini cu clădiri distruse, vehicule incendiate și un loc de joacă avariat. Context: avertismente privind „atacuri sistematice” asupra Kievului Săptămâna trecută, Kremlinul a avertizat că pregătește „atacuri sistematice” asupra unor ținte din Kiev, ca răspuns la un atac cu drone asupra unui cămin din regiunea Lugansk controlată de Rusia, soldat cu 21 de morți. Ucraina a negat atacul. [...]
