Știri
Știri din categoria Externe
Elon Musk amenință cu oprirea Starlink pentru Ucraina, invocând încălcarea condițiilor de utilizare, într-un moment în care rețeaua de sateliți este descrisă ca esențială pentru comunicațiile de pe front, potrivit Antena 3. Miza este una operațională: o eventuală întrerupere ar afecta direct conectivitatea armatei ucrainene, inclusiv în utilizarea dronelor.
Într-un mesaj postat sâmbătă pe platforma X, Musk a susținut că regulile Starlink „au rămas coerente” și a avertizat că orice abatere poate duce la încetarea serviciului.
„Condițiile de utilizare ale Starlink au rămas coerente: este un sistem civil, nu un mijloc de a ucide. Orice încălcare a acestor condiții va duce la încetarea serviciului.”
Tot el a afirmat că Starlink rămâne „crucial pentru apărarea Ucrainei”, argumentând că ar fi singurul sistem care nu poate fi bruiat sau distrus, „cel puțin deocamdată”. Într-un alt mesaj, Musk a mers mai departe, susținând că dezactivarea Starlink ar avea efect imediat asupra frontului.
„Dacă Starlink ar fi dezactivat, linia frontului ucrainean s-ar prăbuși imediat.”
Contextul imediat este legat de o limitare de viteză reclamată de Ucraina în ultimele zile: terminalele Starlink ar fi fost restricționate la peste 160 km/h, ceea ce, în practică, ar duce la pierderea conexiunii pentru echipamente militare care depășesc această viteză, în special dronele.
Potrivit materialului, Kievul folosește atât sistemul civil Starlink, cât și varianta sa de nivel militar, Starshield, pentru a se apăra împotriva atacurilor rusești cu rachete și drone.
Antena 3 relatează că ministrul ucrainean al Apărării, Evgheni Khmara, a transmis sâmbătă că legătura Starlink este din nou „stabilă” și că vitezele Starlink/Starshield depășesc 400 km/h. Oficialul a legat explicit acest rezultat de nevoile din teren.
„Acest rezultat este important în primul rând pentru liniile noastre de front, pentru armata noastră, pentru operațiunile cu drone, pentru logistică și pentru comunicații.”
În același context, președintele ucrainean Volodimir Zelenski l-a acuzat pe Washington că s-ar afla în spatele limitărilor și că nu ar fi avertizat Kievul, în repetate rânduri, despre apropierea rachetelor rusești înainte de lovituri. Casa Albă și Elon Musk au negat că ar fi responsabili pentru limitarea sistemului.
Materialul mai notează că aceste limitări au apărut pe fondul creșterii tensiunilor dintre Zelenski și Donald Trump, după schimburi de critici în mass-media. Vineri, Trump a declarat că Musk a „relansat” rețeaua Starlink pentru Ucraina.
Din perspectiva operațională, disputa arată cât de vulnerabile pot deveni comunicațiile de război atunci când depind de o infrastructură privată, iar condițiile de utilizare și deciziile de acces pot fi schimbate rapid, în funcție de contextul politic și comercial.
Recomandate
Donald Trump spune că va interveni personal dacă armata ucraineană rămâne cu acces restricționat la Starlink , un sistem de comunicații folosit pe front, potrivit HotNews . Miza este una operațională: oficiali ucraineni afirmă că limitările încă afectează conexiunile pentru drone, într-un moment în care relațiile Kiev–Washington s-au deteriorat. Trump a declarat la Casa Albă că nu a discutat cu Elon Musk despre subiect, dar că o va face dacă problema nu este remediată. El a spus că a auzit că situația „a fost reparată”, însă a adăugat că va interveni dacă restricțiile persistă. „Dacă există o problemă, o voi repara.” Ce restricții reclamă Ucraina și de când Cinci oficiali ucraineni familiarizați cu situația au declarat vineri că restricțiile de viteză asupra sistemelor Starlink din Ucraina au rămas în vigoare. Potrivit acestora, limitările perturbă conexiunile pentru dronele care zboară cu o viteză mai mare de 160 km/h. Restricțiile ar fi în vigoare din 13 octombrie, pe fondul deteriorării relațiilor dintre Kiev și Washington. „Discuții cu o companie privată”: răspunsul lui Trump la criticile privind influența lui Musk Președintele american a respins acuzațiile potrivit cărora Elon Musk ar avea prea multă putere asupra unui sistem crucial pentru Ucraina în războiul declanșat de Rusia, insistând că șeful SpaceX „nu ar face nimic rău”. „Elon nu ar face niciodată nimic rău. Îl cunosc foarte bine, este un om corect [...] dar el nu va face nimic care să fie greșit.” În context, HotNews notează că Starlink este serviciul de satelit creat de SpaceX, iar versiunea sa militară este Starshield. Context: relația Trump–Musk și ce urmează Trump a recunoscut că, deocamdată, nu a vorbit cu Musk despre restricțiile invocate de Ucraina, dar a indicat că ar putea face acest pas dacă problema nu se rezolvă. În plan practic, declarațiile lasă deschisă posibilitatea unei intervenții directe la nivel politic într-o chestiune tehnică gestionată de o companie privată, cu efecte imediate asupra utilizării dronelor pe front. [...]
Restricțiile Starlink și Starshield care afectează operațiunile cu drone ale Ucrainei sunt încă în vigoare , în pofida unor afirmații anterioare ale președintelui american Donald Trump că serviciul ar fi fost „restabilit”, potrivit Kyiv Post . Președintele Volodîmîr Zelenski a spus, totodată, că livrările convenite de rachete interceptoare din SUA întârzie în continuare, ceea ce pune presiune suplimentară pe apărarea Ucrainei înainte de iarnă. Zelenski a făcut declarațiile într-un discurs susținut vineri, 23 octombrie, la Hudson Institute , iar fragmente au fost publicate și pe Telegram, conform publicației. În același interval, Trump a afirmat că nu știe cine a ordonat limitările Starlink pentru Ucraina și că a auzit că „problema e rezolvată”. Dispută nerezolvată privind controlul asupra limitărilor Potrivit articolului, disputa privind accesul Ucrainei la serviciile prin satelit durează din 13-14 octombrie, când parametrii de funcționare ai Starlink în Ucraina au fost modificați. De atunci, Casa Albă și Elon Musk au negat fiecare responsabilitatea, indicând spre cealaltă parte. În relatarea Kyiv Post apar poziții divergente privind cine controlează efectiv serviciile: Musk ar fi susținut că Starshield este controlat de armata SUA, inclusiv de Trump; secretarul de stat Marco Rubio a insistat că SpaceX, ca firmă privată, ia deciziile operaționale pentru Starlink. În acest context, Zelenski a spus că, deși linia frontului „rezistă”, restricțiile fac luptele mai dificile, pe fondul atacurilor rusești aproape zilnice. Miza operațională: drone și apărare antirachetă înainte de iarnă Zelenski a avertizat că limitările Starlink și Starshield perturbă operațiunile cu drone. În paralel, el a afirmat că livrările convenite de rachete interceptoare – folosite pentru descurajarea rachetelor balistice rusești – sunt în continuare întârziate. Publicația nu precizează ce tipuri de interceptoare sunt vizate și nici calendarul exact al livrărilor, dincolo de faptul că întârzierile persistă. Kievul vizează discuții trilaterale în prima jumătate a lui noiembrie Pe plan diplomatic, Zelenski a spus că sunt în continuare așteptate întâlniri trilaterale cu Rusia și SUA în prima jumătate a lunii noiembrie, după discuții cu emisarul american Steve Witkoff și cu Jared Kushner despre întâlniri recente ale acestora la Oslo și Sankt Petersburg. „Suntem gata să ne întâlnim în orice zi, chiar și mâine. Dar totul depinde de ruși”, a spus Zelenski, potrivit Kyiv Post. Zelenski a mai afirmat că o întâlnire trilaterală a fost pe agendă și în octombrie, dar nu a avut loc după ce Moscova ar fi invocat „încă un motiv” pentru a evita întâlnirea. În același timp, el a susținut că progresul este improbabil fără implicarea directă a Washingtonului și presiune asupra Kremlinului, iar obiectivul Ucrainei rămâne trecerea de la negocieri tehnice la o întâlnire la nivel de lideri. În oglindă, Kremlinul a respins un armistițiu energetic cu Kievul, argumentând că își dorește un acord de pace mai amplu. Purtătorul de cuvânt Dmitri Peskov a declarat pe 21 octombrie că o soluționare completă a războiului ar fi imposibilă fără participarea oficialilor ucraineni, ceea ce Kyiv Post notează ca o schimbare față de poziții anterioare. Separat, Vladimir Putin ar fi propus, potrivit relatării, un summit trilateral cu omologii săi din SUA și China pentru a discuta un aranjament în Ucraina, fără participarea Kievului. [...]
Administrațiile SUA au intervenit repetat în funcționarea Starlink, ceea ce arată cât de mult depind decizii de politică externă și securitate de o companie privată , potrivit Mediafax , care citează Reuters. Solicitările au vizat atât activarea serviciului în țări precum Iran și Ucraina, cât și dezactivarea unor terminale despre care serviciile de informații suspectau că ar fi ajuns la grupări susținute de Iran. În mandatul lui Joe Biden, patru foști oficiali au spus că Washingtonul a cerut activarea Starlink în Iran, pentru a facilita comunicațiile în timpul protestelor, și în Ucraina, pentru a sprijini armata. În paralel, administrația a cerut SpaceX să identifice și să dezactiveze terminale suspectate că ar fi fost folosite de Hezbollah în Liban și de rebelii houthi în Yemen; cel puțin o parte dintre acestea au fost oprite, potrivit a doi foști oficiali citați de Reuters. Dependența de SpaceX, problemă de politică externă și securitate Solicitările adresate lui Elon Musk scot în evidență relația strânsă dintre guvernul american și SpaceX, compania care operează sistemul de comunicații prin satelit folosit de armata SUA și de aliații săi. Reuters notează că această dependență de o companie privată pentru atingerea unor obiective de politică externă ridică întrebări despre influența pe care o poate avea un singur actor asupra unor decizii cu implicații geopolitice și militare. Controversa s-a amplificat după restricțiile recente privind utilizarea sistemelor SpaceX de către Ucraina. În acest context, oficiali europeni și-au exprimat îngrijorarea, iar unii au susținut că Europa ar trebui să-și dezvolte propriile capacități de comunicații militare prin satelit, în condițiile în care nu ar exista, pe termen scurt, o alternativă viabilă la serviciile companiei americane. Ucraina: limitări la Starshield și efecte operaționale Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a declarat săptămâna trecută că accesul Ucrainei la Starshield (versiunea militară a Starlink) a fost limitat intenționat, afectând performanța dronelor militare ucrainene, și că viteza serviciului Starlink a fost redusă. Ucraina folosește Starlink pentru comunicații militare și pentru anumite activități de apărare împotriva atacurilor cu rachete rusești, iar receptoarele Starshield – proiectate să reziste bruiajului radio – sunt utilizate inclusiv pe drone și în misiuni în spatele liniilor rusești. Reuters a relatat anterior că ordinul de limitare a serviciului Starshield ar fi venit din interiorul Casei Albe. Administrația Trump a recunoscut reducerea performanței serviciului, fără să confirme dacă a ordonat măsura. Casa Albă a trimis Reuters la declarațiile lui Donald Trump, care a spus că nu a discutat cu Musk despre problemele de acces ale Ucrainei și că: „dacă există o problemă, o voi rezolva” Halyna Yusypiuk, purtătoarea de cuvânt a ambasadei Ucrainei la Washington, a declarat că prioritatea Kievului este restabilirea serviciului la viteza normală, subliniind că: „viețile oamenilor noștri depind de acest lucru” SpaceX nu a răspuns solicitărilor Reuters de a comenta, însă Musk a susținut, într-o postare pe rețelele sociale, că sistemele Starshield sunt deținute și controlate de guvernul SUA, iar eventualele restricții privind viteza sau utilizarea sunt decise de armata americană și, în ultimă instanță, de președintele Statelor Unite. Iran: activări discutate în două administrații, confirmări limitate Potrivit Reuters, administrația Trump a discutat cu Musk și cu reprezentanții SpaceX despre activarea Starlink în Iran după atacurile americano-israeliene din iunie 2025 și februarie 2026, în speranța că accesul la internet ar putea ajuta protestatarii antiguvernamentali. Sursele citate au vorbit sub protecția anonimatului, iar Reuters precizează că aceste solicitări anterioare sunt dezvăluite pentru prima dată. În cazul administrației Biden, Reuters arată că activarea Starlink în Iran a fost cerută în timpul protestelor din septembrie 2022, declanșate după moartea Mahsei Amini. Un fost oficial a spus că terminale Starlink au fost transportate în Iran cu ajutorul administrației americane, fără a preciza numărul. Nici administrația Trump, nici SpaceX nu au confirmat public activarea terminalelor. The Wall Street Journal a relatat în februarie că guvernul american ar fi trimis mii de terminale Starlink în Iran, iar delegația iraniană la ONU nu a răspuns solicitării Reuters de a comenta. [...]
Ucraina spune că accesul la Starlink și Starshield a revenit la parametri normali, fără întreruperi , un element cu impact operațional direct asupra comunicațiilor militare și civile, potrivit unei evaluări publicate de Kyiv Post , care rezumă concluziile Institute for the Study of War (ISW) pentru 24 octombrie 2026. Reluarea „accesului nerestricționat” la tehnologia de comunicații prin satelit pe orbită joasă a SpaceX este confirmată de oficiali ucraineni pentru data de 24 octombrie, notează analiza. În contextul războiului, astfel de servicii sunt folosite pentru conectivitate în zone afectate și pentru coordonare, iar orice degradare a capacității poate produce efecte imediate în teren. Contextul militar din evaluarea ISW Pe lângă subiectul comunicațiilor, evaluarea menționează că Ucraina și-a continuat campania de lovituri la distanță împotriva infrastructurii militare, energetice și industriale rusești în noaptea de 23 spre 24 octombrie. Tot atunci, Rusia ar fi lansat 126 de drone asupra Ucrainei, conform aceleiași surse. Separat, analiza consemnează că loviturile ucrainene asupra infrastructurii energetice din Rusia și din teritoriile ucrainene ocupate au provocat pene de curent în mai multe regiuni ocupate, inclusiv în Crimeea . Încetare a focului limitată, dar cu termeni încă neclari ISW mai arată că Ucraina a acceptat să respecte o încetare a focului limitată în Oleshky (regiunea Herson), care ar urma să înceapă pe 27 octombrie. Evaluarea sugerează o convergență între Rusia și Ucraina asupra datei de start, însă aria geografică și ceilalți termeni ai încetării focului rămân neprecizați. Mișcări pe front În plan tactic, raportul menționează că forțele ruse au avansat recent la sud-est de Dobropillia. ISW nu oferă, în extrasul publicat, detalii suplimentare despre amploarea sau consecințele acestui avans. [...]
Apropierea lui Trump de Putin riscă să schimbe parametrii negocierilor de pace și să împingă Ucraina spre concesii care ar lăsa țara vulnerabilă la o nouă agresiune, pe fondul unor semnale că Washingtonul discută inclusiv stimulente economice pentru Moscova, potrivit Adevărul , care citează o relatare Euronews . Schimbarea de ton a președintelui american a alimentat îngrijorarea în capitalele europene: Trump s-a apropiat de Vladimir Putin, a încheiat un acord privind motorina rusească și a făcut demersuri pentru relaxarea unor sancțiuni impuse Rusiei. În paralel, criticile la adresa președintelui ucrainean Volodimir Zelenski s-au intensificat. În acest context, Kremlinul a propus proiecte economice comune și ideea unui summit trilateral Putin–Trump–Xi Jinping, pe care Trump a spus că o susține. O astfel de întâlnire ar putea întări poziția internațională a liderului rus, într-un moment în care Moscova urmărește recunoașterea statutului de „mare putere”, notează materialul. Presiune asupra Kievului și riscuri operaționale pe frontul apărării Temerile Ucrainei sunt amplificate de restricții recente privind accesul la comunicațiile prin satelit Starlink și de întârzieri neexplicate în livrarea armamentului produs în SUA. În plus, Ucraina a acuzat Washingtonul că a întârziat livrările de interceptoare Patriot finanțate de aliați europeni, că a întrerupt schimbul de informații despre rachetele balistice rusești și că a restricționat accesul la comunicațiile prin satelit. Casa Albă a negat că ar fi impus restricții din motive politice și a respins acuzațiile că emisari americani ar fi amenințat cu retragerea sprijinului militar și de informații dacă Kievul nu face concesii. În același timp, materialul precizează că sistemul de avertizare a fost restabilit, iar Zelenski a transmis senatorilor americani că „fără America, lucrurile ar fi mult mai dificile”. Europa încearcă să țină Ucraina „în joc” și să evite un acord favorabil Moscovei Șefa diplomației europene, Kaja Kallas , a avertizat în Parlamentul European că negociatorii americani ar încerca de aproape doi ani să împingă Ucraina spre capitulare. „De ce Ucraina nu a capitulat în condițiile lui Putin? Pentru că Europa a sprijinit-o.” Un oficial european de rang înalt, citat sub protecția anonimatului, a descris situația drept alarmantă și a arătat că există îngrijorări legate de idei precum deblocarea activelor rusești înghețate și reluarea livrărilor de gaze rusești către Europa ca stimulente pentru Moscova — propuneri pe care guvernele europene le-au respins. Miza politică din SUA și efectele colaterale în energie Un alt oficial european a pus declarațiile pro-ruse ale lui Trump și pe seama presiunilor politice înaintea alegerilor intermediare din SUA, programate luna viitoare, în condițiile în care republicanii riscă să piardă controlul asupra Camerei Reprezentanților și Senatului, iar nemulțumirile alegătorilor sunt alimentate de creșterea prețurilor la energie. Trump a încercat să lege o parte din scumpiri de atacurile ucrainene asupra rafinăriilor rusești, însă experți în energie citați de Euronews indică războiul din Iran drept principal factor al perturbărilor de pe piețele petroliere internaționale. Ce urmează: negocieri sub tensiune și o Europă prinsă între sprijin și pragmatism În timp ce critică abordarea Washingtonului, liderii europeni nu par pregătiți să rupă relația cu administrația Trump și încearcă să rămână la masa negocierilor, pentru a-și păstra influența asupra unui eventual acord. În acest sens, premierul Norvegiei și președintele Finlandei au organizat în grabă o nouă rundă de discuții de pace la Oslo, înainte ca emisarul american Steve Witkoff să plece la Moscova. „Din experiența mea, pacea necesită răbdare. Din păcate, războiul nu așteaptă”, a declarat președintele finlandez Alexander Stubb. [...]
Rusia susține că a lovit o navă de marfă spre portul ucrainean Cernomorsk , într-un atac nocturn care, dacă se confirmă, menține presiunea operațională asupra rutelor de transport din Marea Neagră și asupra lanțurilor logistice ale Ucrainei, potrivit News . Ministerul Apărării din Rusia a transmis că nava ar fi fost utilizată pentru aprovizionarea armatei ucrainene. Informația este relatată de Reuters , care precizează că nu a putut verifica independent afirmațiile. Pe lângă ținta din Marea Neagră, Rusia afirmă că a lovit și mai multe obiective logistice în Harkov: un centru logistic; un centru de distribuție; un terminal logistic. Potrivit aceleiași surse, aceste locații ar fi fost folosite pentru depozitarea de echipamente „cu dublă utilizare” (bunuri care pot avea atât întrebuințare civilă, cât și militară) destinate armatei ucrainene. În lipsa unei confirmări independente, amploarea pagubelor și impactul imediat asupra transportului maritim și a fluxurilor de aprovizionare rămân neclare. [...]
