Știri
Știri din categoria Externe
Pregătirea deschiderii primelor capitole de negociere UE pentru Republica Moldova mută procesul de aderare într-o fază cu efecte directe asupra cadrului de reglementare și a climatului investițional, după ce Președinția cipriotă a Consiliului Uniunii Europene a decis să înceapă pregătirile în acest sens, potrivit Agerpres.
Președinta Republicii Moldova, Maia Sandu, a calificat decizia drept „un semnal clar de sprijin” pentru parcursul european al țării și a spus că aceasta reflectă „unitatea și determinarea” Uniunii Europene, confirmând că Republica Moldova este pregătită pentru următoarea etapă a negocierilor de aderare.
Declarațiile au fost făcute în cadrul unei întrevederi cu Marta Kos, comisara europeană pentru extindere, în marja conferinței de investiții Moldova–Uniunea Europeană, găzduite la Chișinău, conform unui comunicat al Președinției Republicii Moldova.
Discuțiile au vizat reformele aflate în desfășurare, alinierea legislației naționale la acquis-ul comunitar (ansamblul legislației și regulilor UE) și pașii următori în procesul de aderare. Maia Sandu a reconfirmat angajamentul autorităților de a continua reformele, inclusiv în domenii sensibile precum:
În cadrul conferinței economice au fost anunțate „angajamente importante” din partea companiilor private și a băncilor de dezvoltare. Maia Sandu a susținut că aceste investiții indică beneficii concrete ale parcursului european, menționând crearea de locuri de muncă și dezvoltarea economică. Agerpres nu oferă, în materialul citat, valori sau termene pentru aceste angajamente.
Recomandate
Kremlinul respinge public ideea unei amenințări cu dronă la adresa avionului lui Volodimir Zelenski , într-un episod care amplifică disputa de comunicare în jurul securității deplasărilor liderului ucrainean și al sprijinului militar negociat la Oslo, potrivit Agerpres . Purtătorul de cuvânt al președinției ruse, Dmitri Peskov, a declarat joi că presupusa amenințare este „fictivă” și că „nu a existat niciodată”, susținând că „ucrainenii înșiși au recunoscut” acest lucru. Declarația a fost făcută în conferința de presă zilnică a Kremlinului. Versiunea Norvegiei: „aproape de a fi lovit” la decolarea din Republica Moldova Afirmațiile Moscovei vin după ce premierul norvegian Jonas Gahr Store a spus miercuri că avionul președintelui ucrainean „a fost aproape de a fi lovit de o dronă” la decolarea din Republica Moldova, adăugând că „aceasta este realitatea cu care el se confruntă”. În aceeași linie, ministrul norvegian de finanțe Jens Stoltenberg (fost secretar general al NATO) a afirmat că Zelenski le-a relatat incidentul în cadrul întâlnirilor de la Oslo, fără să ofere detalii. Stoltenberg a mai spus, într-o intervenție la televiziunea publică NRK, că plecarea lui Zelenski „a fost întârziată” și că au existat „unele amenințări la adresa avionului”. Contextul vizitei la Oslo și legătura cu sprijinul militar Zelenski s-a deplasat la Oslo pentru a participa la funeraliile regelui Harald al V-lea al Norvegiei și pentru întâlniri cu guvernul norvegian, dedicate în special sprijinului militar pentru Ucraina în războiul cu Rusia, cu accent pe apărarea aeriană. Separat, Ministerul rus al Apărării a anunțat, în raportul militar zilnic publicat joi, că armata rusă a atacat în noaptea precedentă „instalații logistice la punctul de control Starokazache”, un punct de frontieră între Ucraina și Republica Moldova despre care Rusia susține că ar fi folosit pentru transportul de arme către Ucraina. [...]
Un incident cu dronă lângă avionul lui Volodimir Zelenski, produs la Chișinău , ridică din nou miza operațională a securității aeriene în regiune , într-un context în care deplasările liderilor implicați în războiul din Ucraina au devenit ținte cu risc ridicat, potrivit Mediafax . Informația a fost prezentată de premierul Norvegiei, Jonas Gahr Støre , iar incidentul ar fi avut loc în momentul în care aeronava se pregătea să decoleze din Republica Moldova spre Oslo. Conform relatării, drona ar fi fost aproape să lovească avionul, iar situația „ar fi putut avea consecințe foarte grave”. Detaliul este relatat de Express, conform aceleiași surse. Mediafax notează că Zelenski a ajuns ulterior în Norvegia, avionul aterizând cu succes la Oslo marți seara. Contextul vizitei la Oslo Zelenski a mers în Norvegia pentru a participa la funeraliile regelui Harald V și pentru discuții cu liderii norvegieni. Potrivit informațiilor citate, el a ajuns la Hotelul Plaza din Oslo marți, în jurul orei 21:00, unde s-a întâlnit cu premierul Jonas Gahr Støre și cu ministrul norvegian de externe, Espen Barth Eide, iar o nouă discuție a avut loc miercuri. În același cadru, președintele ucrainean ar fi spus că discută cu oficiali din Norvegia și Canada despre arme moderne pentru protecția împotriva atacurilor aeriene rusești, mai arată materialul. [...]
Ungaria a blocat pentru a patra oară deschiderea a două „clustere” de negociere pentru aderarea Ucrainei la UE , menținând astfel un veto care încetinește procedural extinderea și poate afecta și parcursul Republicii Moldova, potrivit Kyiv Post . Decizia a fost luată marți, 8 septembrie, când grupul de lucru al Consiliului UE pentru extindere (COELA) nu a aprobat rezultatele „screening”-ului (evaluarea inițială a alinierii legislației) pentru Ucraina, după ce diplomații UE nu au reușit să convingă Budapesta să își schimbe poziția, conform unor surse citate de Ukrainska Pravda. Ce blochează concret Budapesta și de ce contează Ungaria a împiedicat deschiderea clusterelor 2 și 3 din negocierile de aderare ale Ucrainei: Clusterul 2 : piața internă a UE; Clusterul 3 : competitivitate și creștere incluzivă. Miza este una operațională: fără unanimitate între cele 27 de state membre, pașii procedurali necesari pentru avansarea negocierilor nu pot fi făcuți, iar calendarul se prelungește prin „întârzieri artificiale”, cum le numește partea ucraineană. Cereri invocate, dar nespuse în detaliu Potrivit materialului, Kievul susține că Budapesta nu a precizat ce modificări legislative așteaptă de la Ucraina pe tema drepturilor minorității maghiare din regiunea Transcarpatia , deși aceasta este condiția invocată pentru ridicarea obiecției. Heorhii Tîhîi, purtător de cuvânt al Ministerului de Externe ucrainean, a declarat pentru European Pravda: „Practic negociem cu partenerii noștri maghiari împreună cu UE în fiecare zi pentru a evita întârzieri artificiale în procesul de negociere.” Efect de antrenare: și Republica Moldova rămâne prinsă în dispută Blocajul nu vizează doar Ucraina. Kyiv Post notează că procesul Republicii Moldova este „direct interconectat” cu cel al Ucrainei. În iulie, Ungaria ar fi indicat că este pregătită să aprobe rezultatele de screening pentru clusterul 3 al Republicii Moldova, însă alte state membre — inclusiv Irlanda, care deține președinția Consiliului UE — s-au opus separării celor două trasee. În consecință, nu s-a ajuns la o decizie pentru niciuna dintre țări, în condițiile regulii unanimității. Context politic la Budapesta: „moștenirea Orbán” și acordul „istoric” care nu a deblocat veto-ul Tîhîi a pus o parte din responsabilitate pe fosta guvernare condusă de Viktor Orbán, afirmând că timp de 17 luni aceasta a blocat deschiderea clusterelor, deși Ucraina ar fi îndeplinit condițiile. În același timp, articolul menționează că actualul premier ungar, Péter Magyar, a semnat în iunie un acord cu Ucraina privind drepturile educaționale, culturale, lingvistice și politice ale comunităților maghiare din Transcarpatia, pe care l-a numit „istoric”. Totuși, în pofida acestui acord, Ungaria continuă să blocheze avansarea negocierilor Ucrainei. Anterior, Ungaria a mai blocat și lucrări tehnice pentru clusterele 2–6, dar ulterior și-a retras obiecția pentru clusterul 6 (politică externă și de securitate, politica comercială și relații cu țări terțe), potrivit Kyiv Post. Ce urmează În lipsa unei clarificări a cererilor Ungariei și a unui compromis acceptat de toate statele membre, procesul rămâne vulnerabil la noi amânări, deoarece fiecare pas relevant necesită unanimitate. Materialul nu indică un termen pentru reluarea deciziei în COELA sau pentru o eventuală deblocare. [...]
Rusia ridică miza disputei cu UE pe tema legitimității alegerilor , după ce ministrul de Externe Serghei Lavrov a acuzat Uniunea Europeană că ar pregăti „observatori speciali” care să urmărească „pe ascuns” alegerile pentru Duma de Stat, programate în perioada 18–20 septembrie, potrivit news.ro . Declarațiile au fost făcute într-un interviu acordat proiectului online „Sama Menșova”, iar Lavrov a spus că Moscova primește informații despre o astfel de pregătire. El a fost citat de agenția de presă TASS. Acuzația: „observatori” care ar monitoriza „în secret” scrutinul Lavrov a susținut că UE „începe să pregătească niște observatori speciali” care „vor urmări în secret” desfășurarea alegerilor din Rusia. În materialul citat de news.ro nu sunt prezentate dovezi sau detalii despre cine ar fi acești observatori, cum ar opera sau în ce cadru instituțional ar fi trimiși. Exemple invocate de Lavrov: Ucraina 2004 și România 2025 Pentru a-și susține argumentația, șeful diplomației ruse a invocat două precedente: Ucraina, 2004 : Lavrov a afirmat că „Occidentul a forțat” organizarea unui al treilea tur de scrutin și a pus presiune pe Curtea Constituțională a Ucrainei , deși „nu prevede un al treilea tur”, în urma căruia ar fi ajuns la putere Viktor Iușcenko, nu Viktor Ianukovici. România, 2025 : Lavrov a susținut că, după primul tur, „niciunul dintre observatori nu a remarcat nimic”, iar câștigătorul — descris de el ca nealiniat „ordinelor de la Bruxelles” — ar fi fost ulterior „eliminat din cursă”, deși „nu era nimic de criticat”. Ce urmează Alegerile pentru deputații Dumei de Stat din cea de-a noua legislatură sunt programate în perioada 18–20 septembrie 2026 , iar acuzațiile vin pe fondul tensiunilor persistente dintre Rusia și UE în jurul proceselor electorale și al recunoașterii legitimității acestora. [...]
O posibilă întâlnire Zelenski–Trump la final de septembrie poate influența direcția negocierilor privind războiul din Ucraina , după ce președintele ucrainean a spus că se așteaptă să aibă această discuție la New York, potrivit news.ro . Volodimir Zelenski a declarat, într-o conferință de presă susținută în timpul unei vizite în Canada, că „la sfârșitul lui septembrie” ar urma să existe ocazia unei întâlniri „cu echipa americană” la New York și a evocat explicit o „reuniune la New York cu președintele Trump”. Contextul anunțului este legat de demersurile recente ale Washingtonului pentru identificarea unei ieșiri din conflict. Conform relatării AFP preluate de news.ro, declarația lui Zelenski vine după vizitele de weekendul trecut la Moscova și Kiev ale emisarilor americani Steve Witkoff și Jared Kushner . Deocamdată, informația rămâne la nivel de intenție („preconizează”, „cred”), fără detalii despre format, agendă sau confirmări din partea părții americane. [...]
Ambasada Rusiei cere acces consular la Ivan Kuțenko , cetățeanul rus arestat preventiv în România într-un dosar de spionaj și presupus sabotaj, și contestă public acuzațiile, într-o poziționare care poate complica gestionarea diplomatică a cazului, potrivit Adevărul . Misiunea diplomatică anunță că a solicitat autorităților române organizarea unei întrevederi cu Kuțenko și spune că este pregătită să îi ofere asistență consulară și juridică. În același timp, ambasada susține că informațiile apărute public despre caz ar fi „presupuneri, speculații și tot felul de fantezii”. Ce știm despre măsura arestării și acuzații Ivan Kuțenko a fost arestat preventiv pentru 30 de zile, marți, după ce procurorii l-au acuzat că ar fi spionat obiective militare românești și NATO, inclusiv avioane ucrainene de transport. Anchetatorii susțin, de asemenea, că ar fi pregătit acte de sabotaj pe teritoriul României. Mesajul ambasadei: respingerea acuzațiilor și acuzații de „provocare” Ambasada Rusiei respinge acuzațiile și critică informațiile apărute în spațiul public, afirmând că nu ar conține elemente concrete care să confirme caracterul ilegal al activității cetățeanului rus sau implicarea autorităților ruse. „Acestea nu conțin nicio informație concretă care să confirme caracterul ilegal al activității cetățeanului nostru sau implicarea autorităților de stat ruse în aceasta. Se creează impresia că compatriotul nostru a devenit victima unei noi provocări menite să alimenteze sentimentele antirusești în societatea românească.” În final, misiunea diplomatică susține că cetățenii ruși aflați legal în statele Uniunii Europene ar fi expuși riscului unor „persecuții nejustificate și provocări” din partea serviciilor de informații occidentale. Contextul investigației, potrivit autorităților române În același material este menționat că Serviciul Român de Informații a anunțat marți că a dejucat o operațiune de sabotaj pe teritoriul României, coordonată din Rusia, iar în centrul anchetei se află Ivan Kuțenko, cetățean rus care locuiește în România. Conform anchetatorilor, acesta ar fi fost monitorizat din februarie și ar fi fotografiat și filmat obiective militare, inclusiv avioane cargo ucrainene, activitate despre care se afirmă că ar fi fost coordonată din Rusia. Pentru detalii de context despre persoana vizată și acuzațiile din dosar, publicația trimite la materiale anterioare: „Kuțenko este originar din Novosibirsk” și „ar fi fotografiat și filmat obiective militare, inclusiv avioane cargo ucrainene” . În perioada următoare, un punct practic de urmărit este dacă autoritățile române aprobă întrevederea solicitată de ambasadă și cum evoluează procedurile judiciare în dosarul în care Kuțenko este arestat preventiv. [...]
