Știri
Știri din categoria Externe
UE pregătește sancțiuni pentru patru companii chineze acuzate că sprijină efortul de război al Rusiei, o mișcare care poate înăspri relația comercială dintre Bruxelles și Beijing și poate ridica riscuri de conformare pentru firmele din lanțurile de aprovizionare cu legături în China, potrivit G4Media.
Propunerea vine de la Serviciul European de Acțiune Externă (serviciul diplomatic al UE), care susține că cele patru companii ajută flota „din umbră” a Rusiei, furnizează substanțe chimice pentru armata rusă și livrează componente folosite de Moscova la construirea dronelor de atac. Informațiile se bazează pe documente consultate de POLITICO, conform articolului.
Documentul, datat 21 mai, ar urma să stea la baza unui „mini-pachet” de sancțiuni care, potrivit a doi oficiali europeni citați, ar putea fi adoptat la reuniunea miniștrilor de externe ai UE din Luxemburg, pe 15 iunie. Orice sancțiuni europene trebuie aprobate în unanimitate de toate cele 27 de state membre, iar ambasadorii pot propune eliminarea unor prevederi din propunerea inițială.
În paralel, UE lucrează la un al 21-lea pachet de sancțiuni, descris ca având o abordare mai amplă și sectorială, așteptat ulterior, în cursul verii.
Măsura riscă să amplifice tensiunile dintre Bruxelles și Beijing, în condițiile în care președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, încearcă să obțină sprijin pentru o ofensivă împotriva importurilor chineze subvenționate. Săptămâna trecută, China a avertizat că va adopta „contramăsuri ferme și măsuri eficiente pentru protejarea propriilor interese” dacă UE impune restricții comerciale suplimentare.
În acest context, marți, comisarul european pentru comerț Maroš Šefčovič urmează să se întâlnească la Paris cu trimisul comercial chinez Li Chenggang, în marja unei reuniuni ministeriale a Organizației pentru Cooperare și Dezvoltare Economică, potrivit purtătorului de cuvânt al Comisiei Europene, Olof Gill.
Pe lângă cele patru companii chineze, documentul mai propune sancționarea:
toate descrise ca facilitând transporturile maritime și vânzările de energie ale Rusiei. De asemenea, sunt propuse sancțiuni împotriva unor filiale ale companiei ruse Lukoil și împotriva a zeci de persoane și companii despre care se afirmă că sprijină „mașina de război” a Moscovei.
Recomandate
Bruxellesul pregătește sancțiuni mai dure pentru firme și bănci chineze care ar ajuta Rusia să ocolească restricțiile occidentale, pe fondul lucrului la al 21-lea pachet de măsuri împotriva Moscovei, potrivit Digi24 . Mesajul vine de la David O’Sullivan, trimisul special al UE pentru sancțiuni, care spune că Uniunea va acționa „când avem dovezi”. Într-un interviu pentru Euronews , O’Sullivan afirmă că Beijingul rămâne „o problemă foarte mare” pentru eficiența sancțiunilor, deoarece sprijină mecanismele prin care economia de război a Kremlinului își asigură componente și bunuri pe care nu le mai poate cumpăra direct din Occident. De ce contează: UE mută presiunea pe lanțurile de aprovizionare ale Rusiei Oficialul european susține că UE ridică subiectul „în mod regulat la cel mai înalt nivel” în discuțiile cu autoritățile chineze, însă răspunsul Beijingului ar fi că nu consideră că face ceva greșit. În acest context, Bruxellesul vrea să continue cu măsuri „unilaterale” împotriva companiilor și instituțiilor financiare chineze implicate. Un exemplu invocat este pachetul al 20-lea de sancțiuni, care a inclus 56 de companii implicate în dezvoltarea și producția de echipamente militare folosite de Rusia în războiul din Ucraina, „multe dintre aceste firme” fiind chineze. Acestea au fost sancționate pentru furnizarea de componente tehnologice esențiale, inclusiv pentru drone. O’Sullivan descrie rolul Chinei prin conceptul de „backfilling” (înlocuire pe lanțul de aprovizionare): producători locali care substituie produse și componente ce nu mai pot fi livrate de companii occidentale din cauza sancțiunilor. Fenomenul ar acoperi atât bunuri de consum, cât și echipamente cu utilizare militară, în special componente electronice pentru drone, rachete și sisteme de artilerie. Riscul de escaladare: măsuri și contramăsuri UE–China Potrivit oficialului, includerea firmelor chineze pe listele de sancțiuni a atras reacții de la Beijing. Ca răspuns la pachetul al 20-lea, China a interzis accesul a șapte companii europene din domeniul apărării la produse fabricate în China, iar acest tip de reciprocitate ar fi devenit mai frecvent în ultimii ani. „Dacă noi luăm măsuri, ei vor răspunde cu măsuri similare. Cu toate acestea, este foarte important să transmitem un mesaj clar că suntem vigilenți în fața tentativelor de eludare a sancțiunilor și că vom acționa atunci când avem dovezi.” Petrolul rusesc, punct sensibil în următorul pachet O altă temă majoră pentru viitorul pachet este o posibilă interdicție totală asupra serviciilor maritime pentru petrolierele rusești. Măsura a fost aprobată anterior, dar aplicarea a fost amânată până la un acord în G7, în condițiile în care Grecia și Malta se opun, iar în G7 ar exista „puțin entuziasm” pe fondul turbulențelor de pe piețele energetice generate de închiderea Strâmtorii Ormuz . Liderii G7 urmează să se întâlnească luna aceasta la Evian (Franța), însă nu este clar dacă subiectul va fi pe agendă. Întrebat despre șansele unui progres, O’Sullivan s-a declarat pesimist. În paralel, oficialul avertizează că evoluțiile de pe piața petrolului complică și mecanismul plafonului de preț introdus de G7 la finalul lui 2022, deoarece legislația europeană cere ajustări periodice pentru a menține plafonul cu 15% sub prețul mediu al petrolului rusesc. În contextul actual, asta ar însemna o majorare, pe care O’Sullivan spune că UE nu ar trebui să o facă, indicând ca reper „pragul actual” de 60 de dolari pe baril. Ce urmează: al 21-lea pachet și posibile extinderi ale listei Diplomați europeni citați în material afirmă că un incident recent — o dronă rusească prăbușită într-un bloc de locuințe aproape de granița României cu Ucraina, cu doi răniți — ar fi accelerat pregătirile pentru al 21-lea pachet de sancțiuni , aflat în lucru. Separat, materialul menționează că noul guvern de la Budapesta, condus de premierul Péter Magyar, s-ar fi arătat dispus să susțină sancționarea patriarhului Kirill. O’Sullivan nu confirmă includerea numelui în viitorul pachet, dar spune că abordarea Ungariei s-a schimbat și că nume discutate anterior „ar putea fi luate din nou în considerare”, fără garanții că vor ajunge pe lista finală. [...]
UE se apropie de deschiderea primelor capitole de negociere cu Ucraina și Republica Moldova , după ce reprezentanții celor 27 de state membre au dat un acord preliminar la Bruxelles, potrivit Economica . Mișcarea are un impact direct de reglementare: fără unanimitate în Consiliu, procesul rămâne blocat, iar semnalul de acum indică o posibilă deblocare chiar în zilele următoare. Blocajul a venit din partea Ungariei, care, sub guvernarea lui Viktor Orban, a pus veto pe continuarea discuțiilor începute oficial în 2024. Deși Republica Moldova nu era ținta directă a veto-ului, negocierile cu Chișinăul au fost „cuplate” cu cele ale Ucrainei, ceea ce a dus la blocarea de facto a ambelor dosare. Ce s-a schimbat: semnalul de la Budapesta și calendarul posibil Potrivit mai multor diplomați europeni citați de Economica, Ungaria – condusă acum de Peter Magyar – a indicat miercuri că își ridică veto-ul, ceea ce ar permite reluarea oficială a negocierilor. O sursă diplomatică a spus că acest pas ar putea fi formalizat chiar săptămâna viitoare, la o reuniune ministerială a celor 27, la Luxemburg. Înainte ca decizia să fie complet „liberă”, ambasadorii statelor membre mai trebuie să finalizeze câteva detalii tehnice, iar Ungaria să confirme explicit ridicarea veto-ului. Ce înseamnă „clusterul” și de ce contează unanimitatea Statele membre ar urma să decidă deschiderea unui prim grup de capitole de negociere – un „cluster”, în limbajul instituțiilor UE. În total există șase astfel de clustere, care acoperă toate domeniile ce trebuie închise pentru ca o țară să poată adera. Miza practică este că deschiderea formală a capitolelor marchează trecerea de la discuții pregătitoare la negocieri structurale, cu condiționalități și pași de implementare care cer, în final, acordul unanim al statelor membre. Condiția politică: acordul privind minoritatea maghiară din Ucraina Peter Magyar a salutat miercuri un „acord istoric” cu Kievul privind drepturile minorității maghiare din Ucraina, subiect care a alimentat disputa bilaterală ani la rând. Liderul ungar a condiționat acceptarea deschiderii oficiale a primului cluster de confirmarea acordului de către partea ucraineană. Context: UE temperează așteptările privind o aderare rapidă Chiar dacă se deblochează primul cluster, Economica notează că drumul Ucrainei rămâne „plin de obstacole”. La un summit de la finalul lunii aprilie, liderii UE au temperat așteptările privind o aderare rapidă a Ucrainei, țară cu 40 de milioane de locuitori. Cancelarul german Friedrich Merz a rezumat poziția astfel: „Este clar pentru toată lumea că o aderare imediată a Ucrainei la UE nu este, desigur, posibilă”. Merz a propus ulterior asocierea Ucrainei la UE înainte de aderarea deplină, în timp ce președintele ucrainean Volodimir Zelenski a insistat că aderarea trebuie să fie „pe deplin realizată”. Ce urmează Următorul test este reuniunea ministerială de la Luxemburg, unde ar putea fi decisă deschiderea primului cluster, dacă se închid detaliile tehnice și dacă Ungaria confirmă ridicarea veto-ului. În paralel, confirmarea acordului privind drepturile minorității maghiare rămâne o piesă-cheie pentru menținerea deblocării pe traseu. [...]
Escaladarea atacurilor aeriene ale Rusiei pune presiune pe apărarea antiaeriană a Ucrainei , într-un moment în care Kievul reclamă un deficit de interceptoare și sisteme moderne, iar Moscova își calibrează loviturile pentru a crește probabilitatea de penetrare a apărării, potrivit Antena 3 . Atacurile aeriene rusești au crescut puternic în ultimele luni, iar schema descrisă de experți urmărește să „copleșească” apărarea: valuri mari de drone, urmate de rachete balistice rapide și, la final, rachete de croazieră, într-o ordine „calculată” pentru a maximiza pagubele. Ce s-a schimbat: volum mai mare și muniții mai greu de interceptat Cel mai recent atac , produs marți, a inclus opt rachete „Zircon ” (hipersonice), despre care autoritățile ucrainene spun că reprezintă cel mai mare număr folosit vreodată într-un singur atac. Conform acestora, niciuna dintre cele opt nu a fost interceptată. Atacul s-a soldat cu 23 de morți și 151 de răniți la nivel național, au anunțat autoritățile ucrainene. În același episod, loviturile au inclus 41 de rachete balistice, mai multe decât a lansat Rusia în întreaga lună precedentă; 30 dintre ele și-au atins țintele. De ce contează: deficitul de interceptoare devine o vulnerabilitate operațională Potrivit sursei, președintele ucrainean Volodimir Zelenski a declarat pentru CBS News că Ucraina primește doar aproximativ 60–65 de rachete interceptoare pe lună, din cauza limitelor de producție. În acest context, rachetele balistice și cele hipersonice sunt mai dificil de contracarat, fiind nevoie de sisteme moderne și interceptoare avansate. Purtătorul de cuvânt al Forțelor Aeriene ucrainene, Iurii Ihnat, a declarat pentru CNN că nu sunt suficiente rachete pentru sistemele Patriot și că multe au fost folosite în Orientul Mijlociu, adăugând că Rusia folosește rachete balistice mai ales împotriva regiunilor mai slab protejate. Efecte în teren și reacția Kievului În Kiev, mai multe proiectile au trecut de apărare și au avariat clădiri rezidențiale și comerciale, potrivit relatării; au izbucnit incendii și au ars mașini pe străzi. Ministerul rus al Apărării a susținut că a fost lovită și infrastructură militară. Un element notat ca îngrijorător este că apărarea antiaeriană a capitalei ar fi părut mai puțin activă în ultimul val de atacuri de marți dimineață, conform observațiilor unor producători CNN aflați în oraș, care au auzit explozii repetate, dar nu și sunetul sistemelor de apărare care trăgeau. În alte zone, atacurile au provocat victime în Dnipro și au lovit instalații energetice în regiunea Harkov, au transmis autoritățile. Comandantul-șef al armatei ucrainene, Oleksandr Sîrski, a ordonat miercuri îmbunătățirea sistemelor de comandă și control ale apărării antiaeriene și a subliniat deficitul de sisteme moderne și de rachete. Contextul strategic invocat de experți Un motiv pentru intensificarea atacurilor aeriene ar fi dificultatea Rusiei de a obține progrese importante pe front, potrivit lui Thomas Withington (Royal United Services Institute), citat de CNN. În aprilie, Ucraina ar fi recucerit pentru prima dată din 2024 mai mult teritoriu decât a ocupat Rusia. În paralel, analiza Center for Strategic and International Studies (CSIS) indică o creștere a lansărilor de drone Shahed: de la aproximativ 5.000 pe lună la începutul anului, la peste 8.000 luna trecută. Experți de la RUSI și CSIS apreciază că Ucraina continuă să doboare aproximativ 90% dintre drone lunar și folosește războiul electronic pentru a devia unele atacuri, însă presiunea rămâne ridicată în zona rachetelor balistice și hipersonice. Zelenski a cerut din nou sprijinul aliaților, afirmând că Europa are nevoie de propriile capacități antibalistice și că Ucraina are nevoie de ajutorul SUA pentru rachete destinate sistemelor Patriot. Ce urmează Potrivit experților citați, atacurile masive nu ar fi episoade izolate de „represalii”, ci parte dintr-o strategie de a crește presiunea asupra populației și, implicit, asupra conducerii de la Kiev, în perspectiva unor negocieri. În același timp, limitările de producție și competiția pentru interceptoare (inclusiv pe fondul utilizării lor în Orientul Mijlociu) sugerează că problema apărării antiaeriene va rămâne una structurală pe termen scurt. [...]
Letonia își calibrează apărarea pe un scenariu de atac cu drone până în 2028 , pe fondul unui decalaj de producție și utilizare a dronelor între Rusia și statele NATO, potrivit Antena 3 . Avertismentul vine de la șeful armatei letone, care indică o „fereastră de oportunitate” pentru Moscova înainte ca programele europene de modernizare militară să devină pe deplin operaționale. Generalul Kaspars Pudāns, comandantul forțelor armate ale Letoniei, a declarat pentru Financial Times că avantajul Rusiei nu ar fi o tehnologie superioară, ci capacitatea de a produce drone la scară mare și de a le adapta rapid în condiții de război. „Avantajul lor este scalabilitatea dronelor. Sunt capabili să-și refacă rapid stocurile, să aibă volume mari la scară mare.” De ce contează: ritmul reînarmării și „fereastra” până în 2028 Pudāns susține că Rusia nu ar avea în prezent forțele necesare pentru o invazie la scară largă cât timp este implicată în războiul din Ucraina, însă ar putea deveni rapid o amenințare mai mare dacă acel conflict se încheie. În acest context, el separă riscurile imediate de tip „hibrid” (sabotaj, atacuri cibernetice, dezinformare) de un atac militar convențional. „Trăim cu presupunerea că o agresiune sub o formă sau alta ar putea avea loc chiar și în această noapte.” În analiza prezentată, un conflict direct între Moscova și NATO ar putea începe în statele baltice , considerate greu de apărat din cauza proximității Rusiei și a ritmului lent de consolidare a apărării pe flancul estic. Pudāns avertizează că programele europene de modernizare ar urma să devină operaționale abia în jurul anului 2029, ceea ce ar putea crea un interval de vulnerabilitate până la finalul lui 2028. „Dacă aș fi în Kremlin, aș spune că, dacă facem ceva, atunci ar trebui să o facem până la sfârșitul lui 2028.” Problema operațională: NATO are „puține drone” și experiență limitată Materialul notează că o invazie rusă ar folosi în mare parte tactici și tehnologii similare celor din Ucraina, unde ambele părți utilizează mii de drone pe zi, de la modele ieftine de atac până la sisteme autonome cu rază lungă, capabile să lovească ținte la sute de kilometri în spatele frontului. În același timp, forțele NATO ar avea mai puține drone și mai puțină experiență în utilizarea lor pe câmpul de luptă. Este menționat un exercițiu al armatei britanice care a simulat luna trecută un război în Estonia, în care comandanții au presupus că ar rămâne fără drone în mai puțin de o săptămână. Pudāns mai spune că Rusia a câștigat un avantaj critic prin experimentarea continuă în Ucraina, care îi permite să testeze și să perfecționeze rapid tehnologii noi. Context: ținte de cheltuieli și vulnerabilități în regiune În text se arată că aliații NATO au convenit anul trecut să crească cheltuielile de apărare la 5% din PIB până în 2035, din care 3,5% pentru cheltuieli militare de bază și 1,5% pentru infrastructură utilizabilă în timp de război (inclusiv poduri și căi ferate). Sunt menționate și vulnerabilități specifice Letoniei, inclusiv ponderea mare a vorbitorilor de limbă rusă în estul țării. Fiecare dintre cele trei state baltice găzduiește brigăzi multinaționale NATO, iar brigada din Letonia este condusă de Canada (în Lituania de Germania, iar în Estonia de Regatul Unit). [...]
Pregătirea deschiderii primelor capitole de negociere UE pentru Republica Moldova mută procesul de aderare într-o fază cu efecte directe asupra cadrului de reglementare și a climatului investițional , după ce Președinția cipriotă a Consiliului Uniunii Europene a decis să înceapă pregătirile în acest sens, potrivit Agerpres . Președinta Republicii Moldova, Maia Sandu , a calificat decizia drept „un semnal clar de sprijin” pentru parcursul european al țării și a spus că aceasta reflectă „unitatea și determinarea” Uniunii Europene, confirmând că Republica Moldova este pregătită pentru următoarea etapă a negocierilor de aderare. Declarațiile au fost făcute în cadrul unei întrevederi cu Marta Kos, comisara europeană pentru extindere, în marja conferinței de investiții Moldova–Uniunea Europeană, găzduite la Chișinău, conform unui comunicat al Președinției Republicii Moldova. Ce urmează în negocieri: reforme și alinierea la „acquis” Discuțiile au vizat reformele aflate în desfășurare, alinierea legislației naționale la acquis-ul comunitar (ansamblul legislației și regulilor UE) și pașii următori în procesul de aderare. Maia Sandu a reconfirmat angajamentul autorităților de a continua reformele, inclusiv în domenii sensibile precum: justiția; administrația publică locală. Legătura cu economia: investiții anunțate la conferința Moldova–UE În cadrul conferinței economice au fost anunțate „angajamente importante” din partea companiilor private și a băncilor de dezvoltare. Maia Sandu a susținut că aceste investiții indică beneficii concrete ale parcursului european, menționând crearea de locuri de muncă și dezvoltarea economică. Agerpres nu oferă, în materialul citat, valori sau termene pentru aceste angajamente. [...]
Uniunea Europeană ridică miza pentru aderarea Serbiei, condiționând accelerarea parcursului de alinierea la sancțiunile împotriva Rusiei și de progrese în dialogul cu Kosovo , potrivit G4Media . Mesajul a fost transmis la Belgrad de președintele Consiliului European, Antonio Costa , în cadrul unei conferințe de presă comune cu președintele sârb Aleksandar Vucic. Costa a spus că UE este dispusă să facă „mai mult”, dar că ritmul depinde de deciziile Serbiei, în special în zona de politică externă – unde Bruxelles-ul cere explicit ca Belgradul să se ralieze sancțiunilor impuse Rusiei după agresiunea împotriva Ucrainei. Serbia este, potrivit informațiilor citate, singura țară candidată la UE care nu s-a alăturat acestor sancțiuni. Condițiile UE: politică externă, Kosovo și reforme interne Pe lângă sancțiunile împotriva Rusiei și relansarea dialogului cu Kosovo, președintele Consiliului European a indicat și alte așteptări pentru avansarea dosarului de aderare, între care: accelerarea reformelor judiciare recomandate de Comisia de la Veneția ; revizuirea legislației electorale; recuperarea întârzierilor față de alți candidați din Balcanii de Vest. În același timp, Bruxelles-ul privește critic relațiile strânse ale Belgradului cu Moscova și Beijingul și cere de mai mult timp progrese în procesul – descris ca blocat – de normalizare a relațiilor Serbiei cu Kosovo. Răspunsul lui Vucic și contextul blocajului Aleksandar Vucic a afirmat că Serbia este hotărâtă să îndeplinească cerințele UE pentru țările candidate și a promis respectarea deplină a recomandărilor Comisiei de la Veneția. În plan intern, materialul notează că Vucic se confruntă constant cu proteste ale opoziției pro-occidentale, pe care el susține că ar fi „dirijate din Occident”, în timp ce Bruxelles-ul îl acuză de subminarea democrației, diminuarea libertății presei și rezultate slabe în lupta anticorupție. Serbia a cerut aderarea la UE în 2009, a primit statutul de candidat în 2012, iar negocierile au început oficial în 2014. Procesul a stagnat în ultimii ani, fără noi runde de negocieri din 2021, conform informațiilor preluate de G4Media din Agerpres, care citează EFE. [...]
