Știri
Știri din categoria Externe
UE pregătește sancțiuni pentru patru companii chineze acuzate că sprijină efortul de război al Rusiei, o mișcare care poate înăspri relația comercială dintre Bruxelles și Beijing și poate ridica riscuri de conformare pentru firmele din lanțurile de aprovizionare cu legături în China, potrivit G4Media.
Propunerea vine de la Serviciul European de Acțiune Externă (serviciul diplomatic al UE), care susține că cele patru companii ajută flota „din umbră” a Rusiei, furnizează substanțe chimice pentru armata rusă și livrează componente folosite de Moscova la construirea dronelor de atac. Informațiile se bazează pe documente consultate de POLITICO, conform articolului.
Documentul, datat 21 mai, ar urma să stea la baza unui „mini-pachet” de sancțiuni care, potrivit a doi oficiali europeni citați, ar putea fi adoptat la reuniunea miniștrilor de externe ai UE din Luxemburg, pe 15 iunie. Orice sancțiuni europene trebuie aprobate în unanimitate de toate cele 27 de state membre, iar ambasadorii pot propune eliminarea unor prevederi din propunerea inițială.
În paralel, UE lucrează la un al 21-lea pachet de sancțiuni, descris ca având o abordare mai amplă și sectorială, așteptat ulterior, în cursul verii.
Măsura riscă să amplifice tensiunile dintre Bruxelles și Beijing, în condițiile în care președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, încearcă să obțină sprijin pentru o ofensivă împotriva importurilor chineze subvenționate. Săptămâna trecută, China a avertizat că va adopta „contramăsuri ferme și măsuri eficiente pentru protejarea propriilor interese” dacă UE impune restricții comerciale suplimentare.
În acest context, marți, comisarul european pentru comerț Maroš Šefčovič urmează să se întâlnească la Paris cu trimisul comercial chinez Li Chenggang, în marja unei reuniuni ministeriale a Organizației pentru Cooperare și Dezvoltare Economică, potrivit purtătorului de cuvânt al Comisiei Europene, Olof Gill.
Pe lângă cele patru companii chineze, documentul mai propune sancționarea:
toate descrise ca facilitând transporturile maritime și vânzările de energie ale Rusiei. De asemenea, sunt propuse sancțiuni împotriva unor filiale ale companiei ruse Lukoil și împotriva a zeci de persoane și companii despre care se afirmă că sprijină „mașina de război” a Moscovei.
Recomandate
UE a deschis un pod aerian umanitar către Nepal , trimițând 82 de tone de materiale esențiale și alocând încă 500.000 de euro (aprox. 2,5 milioane lei) pentru răspunsul la criza provocată de inundații, potrivit Mediafax . Miza imediată este operațională: livrarea rapidă de provizii și finanțare către actorii locali care gestionează urgența. Primul zbor al podului aerian al UE a aterizat vineri în Nepal și a fost organizat împreună cu UNICEF. Transportul a inclus provizii și materiale din stocurile UE pentru alimentație, sănătate, apă și salubritate, adăposturi, educație și protecție. Finanțarea suplimentară de 500.000 de euro va fi canalizată prin Fondul de urgență pentru răspuns în caz de dezastre al Federației Internaționale a Societăților de Cruce Roșie și Semilună Roșie, astfel încât echipele locale să poată acoperi nevoile urgente. Ce intră în sprijinul livrat prin mecanismele UE Separat de transportul principal, Luxemburgul, Germania, Letonia și Norvegia trimit, prin mecanismul de protecție civilă al UE , echipamente de intervenție, între care: veste de salvare; truse de igienă și de bucătărie; pături; materiale medicale; echipamente de protecție; echipamente energetice de urgență. Context: sprijinul se adaugă unor alocări anterioare Noul pachet se adaugă ajutoarelor acordate anterior. La 28 august, Comisia Europeană a alocat un ajutor umanitar de urgență de 2 milioane de euro (aprox. 10 milioane lei), pe lângă cele aproape 3 milioane de euro (aprox. 15 milioane lei) alocate Nepalului în 2026 pentru pregătirea în caz de dezastre. Totodată, a fost activată cartografierea de urgență prin satelit a programului Copernicus, iar coordonatori UE pentru răspuns rapid și logistică în Asia au fost trimiși în Nepal. Mesajul Comisiei Europene Comisara europeană pentru pregătire și gestionarea situațiilor de criză, Hadja Lahbib , a descris amploarea tragediei și a promis sprijin pentru intervenție și reconstrucție. „Europa este alături de poporul nepalez. Sprijinim personalul de intervenție în caz de urgență și facem în așa fel încât ajutoarele de urgență să ajungă la cei care au nevoie de ele: apă curată, medicamente pentru spitale, adăposturi pentru familiile care dorm în aer liber și sprijin psihologic pentru cei îndurerați.” Coordonarea livrărilor este gestionată de Centrul de coordonare a răspunsului la situații de urgență al Comisiei Europene, care funcționează permanent și intermediază sprijinul între statele participante, țara afectată și experții în protecție civilă și ajutor umanitar. [...]
Lovirea sediului SBU din centrul Kievului ridică riscul de perturbări operaționale în aparatul de securitate ucrainean , după ce o dronă de atac rusească a vizat vineri clădirea principală a Serviciului de Securitate al Ucrainei , potrivit Agerpres , care citează relatări Reuters și AFP. Atacul a fost anunțat de președintele ucrainean Volodimir Zelenski , care a precizat că drona a lovit sediul SBU, instituție-cheie în arhitectura de securitate a Ucrainei. Din informațiile disponibile în materialul Agerpres, nu sunt oferite detalii suplimentare despre amploarea pagubelor, eventuale victime sau consecințe imediate asupra funcționării instituției. [...]
Lavrov leagă creșterea cheltuielilor militare în NATO de presiuni pe nivelul de trai , susținând că Alianța și UE își „prelungesc” existența prin noi pretexte, potrivit HotNews , care citează declarații făcute la Forumul Economic de la Vladivostok. Ministrul rus de externe, Serghei Lavrov , a afirmat că NATO „nu va mai rezista mult timp” și că încercarea de a găsi motive pentru prelungirea existenței alianței „nu poate continua mult timp”. În același registru, el a susținut că Uniunea Europeană „și-a pierdut avantajele” și „s-a transformat într-un bloc militar anti-rus, deschis agresiv”, care ar servi drept sprijin pentru NATO. Argumentul economic invocat: costul reînarmării În intervenția sa, Lavrov a pus accent pe efectele bugetare ale majorării cheltuielilor militare, sugerând că acestea se traduc în costuri sociale pentru populație. „E vorba de sume uriaşe, atunci când cheltuielile militare cresc, în urma deciziilor luate, de la 2% la 5% din buget sau din PIB – nu contează, desigur, acest lucru se reflectă asupra nivelului de trai cotidian din aceste ţări”, a spus Lavrov. Contextul invocat: de la Afganistan la „limitarea Chinei” Lavrov a dat ca exemplu intervenția din Afganistan după atentatele din New York din septembrie 2001, despre care a spus că s-a încheiat „fără glorie”. El a mai afirmat că ulterior ar fi urmat o „renaștere” a unor viziuni „rusofobe” și că NATO ar încerca acum să-și extindă influența spre Asia de Sud-Est și Nord-Est, sub sloganul „limitării Chinei”, menționând și amplificarea problemei Taiwanului. Declarațiile sunt prezentate de HotNews ca relatate de agenția rusă TASS și preluate „conform News.ro”. [...]
Semnalul de „pace” transmis de Vladimir Putin rămâne condiționat de o negociere directă Rusia–Ucraina , fără a indica pași concreți sau un calendar, potrivit HotNews , care citează Reuters. Declarația a fost făcută joi, în cadrul unui forum economic organizat în Extremul Orient al Rusiei , unde președintele rus a spus că vede o posibilitate de a ajunge la un acord care să pună capăt războiului din Ucraina. „Există o șansă? În opinia mea, da, există.” În același context, Putin a susținut că soluția trebuie să vină de la „țările implicate în conflict – Rusia și Ucraina”, formulare care indică o poziționare pe linia negocierilor bilaterale, fără a detalia rolul altor actori internaționali sau condițiile unui eventual acord. Din perspectiva impactului, mesajul contează mai ales ca semnal politic către piețe și parteneri externi, însă, pe baza informațiilor din material, nu rezultă elemente operaționale (inițiere de discuții, propuneri, concesii) care să schimbe imediat evaluarea riscului geopolitic asociat conflictului. [...]
Polonia a convocat ambasadorul Rusiei, ridicând miza diplomatică în disputa privind „atacurile hibride” atribuite Moscovei , după ce Germania a concluzionat că Rusia ar fi responsabilă pentru o tentativă de atac cu dronă la aeroportul Leipzig/Halle , potrivit Mediafax . Convocarea a avut loc joi, la Ministerul polonez de Externe, iar Varșovia a transmis că urmează să își exprime „opoziția fermă față de escaladarea acțiunilor agresive ale Rusiei”, pe fondul acuzațiilor privind implicarea Moscovei în incidentul din Germania. Ce a declanșat reacția Varșoviei Decizia Poloniei vine la o zi după ce Ministerul de Externe polonez și-a exprimat solidaritatea cu Germania, în urma informațiilor potrivit cărora Rusia s-ar afla în spatele tentativei de atac de la aeroportul Leipzig/Halle, produsă în luna august. Guvernul german a anunțat marți că a ajuns la concluzia că Rusia este responsabilă pentru incident, pe baza investigațiilor poliției și a informațiilor serviciilor de informații. Conform datelor prezentate, o dronă încărcată cu explozibili a fost descoperită pe 4 august în apropierea unui avion cargo ucrainean la aeroportul Leipzig/Halle și a fost dezamorsată. Context: „sabotaj” și consolidarea flancului estic Polonia a condamnat miercuri „actele de sabotaj și tentativele de atac hibrid” pe teritoriul statelor membre NATO și UE și a anunțat că își va intensifica eforturile pentru consolidarea flancului estic al Alianței și al Uniunii Europene. Rusia a respins acuzațiile formulate de Germania și a calificat afirmațiile privind implicarea sa în incidentul de la Leipzig drept nefondate. [...]
Ungaria condiționează acceptarea bugetului UE 2028–2034 de „interesele” companiilor și cetățenilor , poziție care poate complica negocierile asupra viitorului cadru financiar multianual, potrivit Mediafax . Mesajul a fost transmis de premierul ungar Peter Magyar după o întâlnire la Budapesta cu președintele Consiliului European, Antonio Costa . Magyar a spus că guvernul ungar va accepta cadrul financiar multianual al UE pentru perioada 2028–2034 doar dacă acesta „servește interesele cetățenilor ungari și ale companiilor din țară”. Discuțiile au vizat și protejarea frontierelor externe ale UE, migrația ilegală și extinderea Uniunii Europene. Frontiere, migrație și așteptări de recunoaștere la nivel european Într-o postare pe rețelele de socializare, premierul ungar a reiterat că Ungaria susține „închiderea frontierelor externe” ale UE și adoptarea cadrului legal pe care îl consideră necesar pentru „oprirea migrației ilegale”. În acest context, Magyar a invocat evenimentele recente din Ceuta, exclava spaniolă din Africa de Nord, unde, potrivit informațiilor citate, aproximativ 70.000 de persoane ar fi intrat ilegal în doar câteva zile, în luna iulie. Totodată, el a afirmat că Ungaria va continua să protejeze frontierele Uniunii și că se așteaptă ca aceste eforturi să fie recunoscute la nivel european. Extinderea UE: Budapesta respinge procedurile accelerate În cadrul întâlnirii cu Antonio Costa, Magyar a mai declarat, conform propriilor afirmații, că Ungaria nu sprijină proceduri accelerate de aderare la Uniunea Europeană pentru nicio țară. Turneul regional al lui Antonio Costa: București, apoi Sofia și Atena Antonio Costa a ajuns joi la București, unde are programată o întâlnire cu președintele Nicușor Dan la Palatul Cotroceni. Convorbirile includ o discuție tête-à-tête, urmată de convorbiri oficiale, iar declarațiile comune de presă sunt programate în jurul orei 11:00. După București, Costa urmează să meargă la Sofia pentru discuții cu premierul Bulgariei, Rumen Radev, iar apoi la Atena, unde se va întâlni cu premierul Greciei, Kyriakos Mitsotakis. [...]
