Știri
Știri din categoria Externe

Anularea deplasării lui JD Vance la Geneva complică aplicarea acordului SUA–Iran, într-un moment în care cele două părți ar fi trebuit să înceapă discuțiile tehnice pentru punerea în practică a înțelegerii în 14 puncte, potrivit HotNews, care citează Reuters.
Vicepreședintele SUA urma să ajungă vineri în Elveția pentru întâlniri cu negociatorii iranieni, însă Casa Albă a transmis că plecarea a fost anulată pe fondul incertitudinilor legate de organizarea rundelor de discuții. Într-un comunicat, purtătorul de cuvânt al Casei Albe a invocat dificultăți de organizare.
„Însă aspectele logistice ale acestor negocieri nu au fost niciodată simple sau previzibile.”
În această săptămână, oficiali americani au spus că vor organiza la Geneva o ceremonie oficială de semnare a acordului. Ministerul de Externe al Iranului a pus însă sub semnul întrebării necesitatea unui astfel de eveniment, după ce președinții celor două țări semnaseră acordul miercuri.
În paralel, agenția iraniană Tasnim a relatat că negociatorii iranieni vor să vadă „semne” de implementare din partea SUA înainte de reluarea rundelor următoare și că nu exista confirmarea că delegația Teheranului se va deplasa la Geneva.
Schimbul de replici pe tema ceremoniei și a sesiunii foto planificate alimentează incertitudinea privind șansele unui armistițiu durabil, în contextul unui război regional care, potrivit sursei citate, a provocat moartea a cel puțin 7.000 de persoane.
Memorandumul semnat de SUA și Iran prevede ridicarea sancțiunilor economice, deblocarea unor active „în valoare de zeci de miliarde de dolari” și acordarea imediată de derogări americane pentru ca Iranul să își poată exporta petrolul. Această arhitectură economică face ca orice întârziere sau blocaj în discuțiile tehnice să aibă consecințe directe asupra calendarului de implementare.
Acordul a prelungit armistițiul cu cel puțin 60 de zile și oferă negociatorilor o fereastră de 60 de zile pentru a ajunge la o înțelegere privind statutul programului nuclear iranian, cu posibilitatea unei prelungiri dacă ambele părți sunt de acord. Documentul mai prevede înființarea unui fond de reconstrucție de 300 de miliarde de dolari (aprox. 1.380 miliarde lei) pentru Iran, plus alte stimulente financiare.
La Washington, unii aliați republicani ai președintelui Donald Trump din Congres au ridicat întrebări privind nivelul concesiilor făcute pentru a opri un conflict descris ca nepopular în rândul majorității americanilor. În Iran, liderul suprem ayatollahul Mojtaba Khamenei a susținut că Trump a semnat acordul „din disperare” și a avertizat că discuțiile viitoare despre programul nuclear „nu vor fi ușoare”.
„Dacă partea americană dorește să fie prea exigentă, nu vom accepta acest lucru.”
Înțelegerea include reafirmarea poziției Iranului că nu va obține și nu va dezvolta arme nucleare și acceptarea „diluării” pe plan intern a stocului de uraniu puternic îmbogățit, precum și inspecții ale Agenției Internaționale pentru Energie Atomică. Teheranul respinge însă ideea scoaterii materialului nuclear din țară.
Separat, Israelul – neimplicat în negocierile de pace și distanțat de acord – și-a continuat luptele împotriva Hezbollah în Liban, ceea ce adaugă un factor de risc pentru stabilitatea înțelegerii și pentru perspectiva unui armistițiu de durată.
Recomandate

Anularea negocierilor SUA–Iran de la Geneva prelungește incertitudinea asupra relaxării sancțiunilor și a fluxurilor de petrol , într-un moment în care acordul interimar anunțat săptămâna aceasta ar fi trebuit să stabilizeze piețele după luni de război, potrivit Reuters . Elveția a transmis că discuțiile programate pentru vineri nu vor mai avea loc, iar vicepreședintele SUA, JD Vance, și-a abandonat planul de a călători la întâlnirea care urma să se desfășoare la Burgenstock. Casa Albă a invocat dificultăți logistice, în timp ce Ministerul elvețian de Externe a precizat că negocierile au fost amânate, dar că pregătirile continuă și Elveția rămâne disponibilă să faciliteze procesul. Iranul nu a oferit un răspuns imediat. Înainte de anunțul american, agenția semioficială Tasnim relata că negociatorii iranieni vor să vadă semne că SUA implementează acordul interimar și că nu exista confirmarea că delegația Teheranului va merge în Elveția. Totodată, planul unei ceremonii formale de semnare în Elveția a fost pus sub semnul întrebării de Ministerul iranian de Externe, care a catalogat-o drept inutilă după ce președinții celor două țări au semnat pactul. De ce contează: sancțiuni, active deblocate și exporturi de petrol Acordul interimar, convenit miercuri sub forma unui document în 14 puncte, a prelungit un armistițiu fragil cu cel puțin 60 de zile. În schimb, documentul prevede măsuri cu impact economic direct pentru Iran: relaxare a sancțiunilor, deblocarea unor active „în valoare de zeci de miliarde de dolari” și derogări imediate din partea SUA pentru exporturile iraniene de petrol, notează Reuters. Amânarea discuțiilor tehnice și a pașilor de implementare alimentează însă incertitudinea privind ritmul în care aceste măsuri se materializează și, implicit, privind oferta de petrol din regiune. Reuters consemnează că prețurile petrolului au scăzut vineri, pe fondul unor așteptări de creștere a ofertei după ce petrolierele au început să tranziteze Strâmtoarea Hormuz redeschisă, rută care înainte de război transporta aproape o cincime din livrările globale de țiței și gaze naturale lichefiate. Miza următoarelor 60 de zile: dosarul nuclear și condițiile unui acord „mai puternic” În arhitectura acordului, negociatorii au 60 de zile pentru a conveni asupra statutului programului nuclear iranian (cu posibilitatea unei prelungiri). Reuters mai scrie că pactul include și un fond de reconstrucție de 300 de miliarde de dolari, precum și alte stimulente financiare, iar Washingtonul urmărește și limitarea rachetelor iraniene cu rază lungă. Liderul suprem al Iranului, ayatollahul Mojtaba Khamenei, a sugerat că discuțiile nu vor fi simple și a avertizat că Teheranul nu va accepta cereri excesive. Consiliul Suprem de Securitate Națională al Iranului a amenințat, la rândul său, cu un răspuns „reciproc” la orice încălcare din partea americană, pe care a numit-o „nedemnă de încredere”. Risc geopolitic suplimentar: Israel continuă luptele în Liban Un alt factor care apasă asupra perspectivei unui armistițiu durabil este faptul că Israelul, rămas în afara discuțiilor de pace, s-a distanțat de acordul SUA–Iran și continuă confruntarea cu Hezbollah în Liban, potrivit Reuters. În Liban, lovituri israeliene au ucis vineri cel puțin 18 persoane, a relatat agenția de stat NNA, în atacuri despre care Israelul a spus că au vizat ținte Hezbollah. Acordul cere „încetarea permanentă” a războiului în Liban, însă Israelul a declarat că nu intenționează să se retragă și a prezentat o hartă nouă cu o zonă de ocupație extinsă, ceea ce ridică semne de întrebare asupra durabilității înțelegerii și asupra capacității Washingtonului de a-și constrânge aliatul să oprească ofensiva. Context: costurile războiului și presiunea politică din SUA Războiul, început pe 28 februarie prin atacuri aeriene ale SUA și Israelului asupra Iranului, a ucis cel puțin 7.000 de oameni, a împins în sus prețurile energiei și a zdruncinat piețele globale, potrivit Reuters. Pe plan intern, unii aliați republicani ai președintelui Donald Trump din Congres au pus sub semnul întrebării dacă acesta a cedat prea mult pentru a încheia un conflict nepopular înaintea alegerilor de la jumătatea mandatului din noiembrie. Reuters mai notează că Departamentul american al Apărării le-a spus legislatorilor că are nevoie de 80 de miliarde de dolari pentru a acoperi costurile, informație relatată de The Wall Street Journal. În lipsa unei noi date pentru discuțiile amânate și a unor semnale ferme privind implementarea acordului interimar, piața rămâne dependentă de evoluțiile din Hormuz și de riscul ca luptele din Liban să submineze rapid armistițiul extins pe 60 de zile. [...]

Iranul pregătește o taxă de tranzit în Strâmtoarea Ormuz , cu potențial de a crește costurile de transport pentru petroliere și de a complica fluxurile comerciale pe una dintre cele mai importante rute maritime pentru energie , potrivit Profit . Teheranul a anunțat că intenționează să introducă, peste două luni, un sistem de taxe maritime în Strâmtoarea Ormuz, după o perioadă de 60 de zile de negocieri declanșată prin semnarea unui memorandum cu SUA. Iranul susține că strâmtoarea se află „sub controlul său” și a transmis că un plan european privind o misiune navală de escortare a navelor prin zonă „nu este binevenit”, conform informațiilor citate. De ce contează pentru companii și piețe Strâmtoarea Ormuz este o rută maritimă esențială, iar introducerea unor taxe de tranzit ar putea însemna costuri suplimentare pentru operatorii de nave și pentru lanțurile de aprovizionare care depind de această trecere, în special în zona transporturilor de petrol. În același timp, semnalul politic privind controlul asupra strâmtorii și respingerea unei eventuale misiuni europene de escortare adaugă un risc operațional pentru armatori și pentru companiile care își planifică rutele și asigurările. Contextul anunțului Potrivit materialului, Statele Unite au ridicat blocada impusă Iranului, iar petrolierele au început să circule liber pe această rută, informație atribuită publicației The Guardian. Anunțul Teheranului vine și pe fondul unor tensiuni regionale, în contextul în care cotidianul israelian Yedioth Ahronoth este citat cu declarații ale premierului Benjamin Netanyahu despre menținerea unei „zone de securitate” în sudul Libanului. Materialul din sursă este însă trunchiat, astfel că nu rezultă ce măsuri concrete ar urma sau care ar fi parametrii viitorului sistem de taxare. [...]

Negocierile tehnice SUA–Iran pentru implementarea acordului de încetare a focului au fost amânate , pe fondul intensificării atacurilor Israelului în sudul Libanului, ceea ce pune sub presiune stabilitatea înțelegerii semnate la începutul săptămânii, potrivit Al Jazeera . Discuțiile urmau să aibă loc la Burgenstock , în Elveția, însă Ministerul elvețian de Externe a confirmat vineri dimineață că întâlnirea nu va mai avea loc. Amânarea alimentează temeri că acordul SUA–Iran ar putea începe să se erodeze la doar câteva zile de la semnare. De ce s-au blocat discuțiile: Libanul devine condiție pentru Teheran Publicația notează că Iranul ar fi întârziat trimiterea delegației pentru a negocia „termenii tehnici” ai acordului, invocând campania militară în desfășurare a Israelului în Liban. Atacurile israeliene din noaptea de joi spre vineri ar fi ucis „cel puțin 18 persoane” în sudul Libanului, iar Hezbollah a raportat lupte intense. Negociatorul-șef al Iranului, Mohammad Bagher Ghalibaf , a declarat vineri că orice discuții rămân condiționate de „liniile roșii” ale Teheranului, iar oprirea atacurilor Israelului asupra Libanului a fost una dintre cerințele-cheie ale Iranului în negocieri. „Dacă inamicul caută să exagereze, am demonstrat că degetele noastre sunt pe trăgaci și nu ezităm să dăm un răspuns zdrobitor inamicului”, a spus Ghalibaf, potrivit agenției oficiale IRNA. Impact operațional: întâlnirea din Elveția, suspendată fără un nou termen La Burgenstock Resort din Stansstad (lângă Lucerna) era așteptată o ceremonie urmată de discuții. Ministerul elvețian de Externe a transmis agenției AFP că întâlnirea planificată între SUA, Iran, Qatar și Pakistan a fost amânată, fără a anunța o nouă dată, precizând totuși că pregătirile continuă și că Elveția rămâne disponibilă să faciliteze discuțiile. În paralel, planurile Washingtonului au fost date peste cap: vicepreședintele JD Vance, desemnat de președintele Donald Trump să conducă negocierile, era așteptat să zboare peste noapte spre Elveția, iar echipe și jurnaliști se pregătiseră deja pentru deplasare. Joi seara, însă, vizita a fost anulată, iar Casa Albă a invocat dificultăți de organizare. Următorul pas: mediatori regionali se reunesc în Egipt Pe fondul îngrijorărilor privind stabilitatea acordului, mediatorii – inclusiv Pakistan, Arabia Saudită și Turkiye – ar urma să se întâlnească duminică la Alamein, în Egipt, potrivit declarațiilor citate de Al Jazeera din partea autorităților de la Cairo și Islamabad. În același timp, premierul israelian Benjamin Netanyahu a spus joi că armata Israelului va rămâne într-o „zonă de securitate” din sudul Libanului atât timp cât o vor cere „nevoile de securitate” ale Israelului. Israel și Hezbollah nu sunt părți ale acordului SUA–Iran, însă Teheranul insistă că Israelul trebuie să se retragă din zona pe care o ocupă în sudul Libanului. [...]

Coreea de Sud semnalează o posibilă schimbare de strategie SUA față de Coreea de Nord , după ce președintele sud-coreean Lee Jae-myung spune că i-a transmis lui Donald Trump că sancțiunile și presiunile asupra Phenianului au devenit „ineficiente”, pe fondul sprijinului primit de regimul nord-coreean din Rusia, potrivit Mediafax . Lee a afirmat că Trump ar vrea acum să se concentreze pe „problema nord-coreeană”, mesaj venit după ce liderul american a încheiat un memorandum de înțelegere cu Iranul, care ar urma să pună capăt conflictului din Orientul Mijlociu, conform AFP, citată de publicație. De ce spune Seulul că sancțiunile nu mai funcționează Președintele sud-coreean a susținut că eficacitatea sancțiunilor a scăzut din cauza cooperării militare dintre Coreea de Nord și Rusia, în contextul războiului din Ucraina. În acest cadru, Lee a apreciat că orice sprijin venit de la Moscova, chiar și limitat, este „de mare beneficiu” pentru Phenian. Semnale politice de la Washington și contextul întâlnirii Duminică, Donald Trump a publicat pe rețelele de socializare o fotografie în care apare alături de Kim Jong-un, realizată la întâlnirea din Singapore din 2018 , la scurt timp după anunțarea unui acord cu Iranul. Gestul a alimentat speculațiile că administrația Trump și-ar putea îndrepta atenția către Coreea de Nord, stat care deține arme nucleare, notează aceeași sursă. Trump și Lee s-au întâlnit la cină la Évian în această săptămână, unde au discutat despre rivalitatea de lungă durată dintre cele două Corei. Lee a spus că au avut „conversații aprofundate despre pacea în Peninsula Coreeană” și despre relațiile Coreea–SUA, în privința cărora ar fi existat „progrese semnificative”. Coreea de Sud și Coreea de Nord rămân, tehnic, în război, după ce conflictul din 1950–1953 s-a încheiat printr-un armistițiu, nu printr-un tratat de pace, iar cele două state sunt separate de o zonă demilitarizată. [...]

Declarațiile lui Donald Trump despre Giorgia Meloni tensionează relația politică SUA–Italia , într-un moment în care cooperarea pe dosare de securitate (inclusiv utilizarea bazelor militare) rămâne sensibilă, potrivit Agerpres . Președintele SUA a spus, într-un interviu la televiziunea italiană La7, că premierul italian „l-a implorat” să facă o fotografie cu ea la summitul G7 din această săptămână și că a acceptat „din milă”. Trump a deschis discuția întrebându-și interlocutorul ce mai face Meloni și sugerând că aceasta ar fi „fericită” că a vorbit cu el. „Nu aveam de ce să vorbesc cu ea. Nu știu ce să spun. M-a implorat să fac o fotografie cu ea. Își dorea atât de mult o fotografie cu mine. Nu aș fi făcut-o, dar mi-a fost milă de ea.” Contextul: de la relație „foarte bună” la fricțiuni pe Iran și Vatican În material se arată că Meloni a avut relații foarte bune cu Trump și a fost singurul lider european invitat la ceremonia de învestitură a republicanului, anul trecut. Potrivit aceleiași relatări, dinamica s-a schimbat după începerea războiului din Iran. Poziția guvernului italian ar fi inclus refuzul de a permite SUA să folosească o bază aeriană din Sicilia pentru raiduri în timpul războiului. Trump a acuzat Italia că „nu este de ajutor” și a spus că Meloni „s-a schimbat”. Un alt episod menționat: Meloni l-ar fi înfuriat pe Trump după ce i-a luat apărarea papei Leon al XIV-lea, în contextul în care liderul american l-a descris pe suveranul pontif drept „slab” pe tema criminalității și „teribil” în politica externă, ca reacție la criticile papei privind războiul. Ce spune Meloni și schimbul de replici de la G7 După summit, Meloni a declarat că relațiile sale cu Trump sunt neschimbate, că nu au existat „reproșuri” și că fiecare a înțeles punctul de vedere al celuilalt. Agerpres mai consemnează un schimb de replici la G7, la care au participat și președintele Consiliului European, Antonio Costa, și cancelarul german Friedrich Merz. Întrebat dacă cei doi s-au împăcat, Meloni a răspuns că „au fost întotdeauna prieteni”, iar Trump a replicat că a fost „abandonat”, premierul italian negând imediat, „printre râsete”. [...]

O majoritate a germanilor susține participarea la o misiune europeană în Strâmtoarea Hormuz , un semnal politic care poate influența deciziile Berlinului într-un moment în care una dintre cele mai importante rute comerciale maritime rămâne departe de o funcționare normală, potrivit Focus . Datele provin din „Politbarometer” al ZDF: 57% dintre respondenți se declară pentru implicarea Germaniei într-un „angajament european” de securizare a strâmtorii, în timp ce 38% se opun. Sondajul a fost realizat de Forschungsgruppe Wahlen din Mannheim și este descris ca reprezentativ pentru populația cu drept de vot din Germania. Strâmtoarea Hormuz este blocată de luni de zile, iar sursa o descrie drept una dintre cele mai importante rute comerciale din lume. Deși există „progrese politice” după un acord-cadru semnat între SUA și Iran, care ar urmări încheierea conflictului și redeschiderea rutei, o detensionare completă „nu este încă în vedere”. Primele nave au reușit să părăsească din nou Golful, însă specialiștii nu vorbesc despre o revenire la operațiuni regulate. Susținerea pentru misiune, diferențiată politic Sondajul indică un tipar politic pronunțat în interiorul Germaniei. Susținătorii Uniunii (CDU/CSU) și ai SPD sprijină „în mod deosebit de frecvent” participarea, iar la Verzi și FDP tot susținerea este majoritară. Mai sceptici sunt simpatizanții Partidului Stângii (Die Linke). În rândul susținătorilor AfD, opiniile sunt împărțite, cu ponderi aproape egale pro și contra. Datele au fost colectate telefonic și online în perioada 16–18 iunie 2026. [...]