Știri
Știri din categoria Externe
Președinții Iranului și Rusiei au criticat dominația dolarului american, într-un semnal politic înaintea summitului BRICS, unde tema reducerii influenței SUA în economia globală este așteptată să urce pe agenda discuțiilor, potrivit Al Jazeera.
Vladimir Putin și Masoud Pezeshkian au vizat explicit rolul dolarului în economia mondială, într-un context în care blocul BRICS – format din 11 state – se reunește pe 12 septembrie în India.
Pe agenda summitului sunt așteptate două direcții principale:
Materialul nu oferă detalii despre măsuri concrete sau decizii care ar urma să fie adoptate la reuniune, ci indică temele probabile ale discuțiilor.
Recomandate
BRICS pune pe agendă reducerea dependenței de dolar , iar discuțiile din New Delhi pot influența pe termen mediu fluxurile comerciale și arhitectura plăților între economiile emergente, într-un moment în care războaiele și tensiunile SUA–China complică găsirea unui numitor comun, potrivit NPR . Liderii statelor BRICS se reunesc sâmbătă în capitala Indiei pentru un summit axat pe comerț, investiții și conflicte globale, pe fondul presiunilor geopolitice generate de războiul din Ucraina, conflictul din Orientul Mijlociu și escaladarea tensiunilor dintre Statele Unite și China. Gazda reuniunii este premierul indian Narendra Modi , care îi primește, între alții, pe președintele Rusiei, Vladimir Putin, pe președintele Chinei, Xi Jinping, și pe președintele Iranului, Masoud Pezeshkian. Pe agenda discuțiilor sunt așteptate teme cu impact economic direct: cooperare economică, energie, securitate alimentară, tehnologie, lanțuri de aprovizionare și reformarea instituțiilor globale. Un punct central îl reprezintă reducerea dependenței de dolarul american, prin promovarea utilizării monedelor naționale în comerț și plăți și prin susținerea unor alternative la instituțiile financiare dominate de Occident. De ce contează: „dedolarizarea” ca proiect de plăți și comerț În material se arată că Rusia și China văd BRICS ca pe un instrument de diminuare a dominației occidentale, în special a Statelor Unite, și de consolidare a cooperării între economiile emergente și în curs de dezvoltare. Iranul, aflat sub sancțiuni extinse și sub o „blocadă” americană, împinge la rândul său pentru mecanisme care să reducă dependența blocului de sistemele financiare occidentale și să protejeze membrii de presiuni economice. Putin a susținut, la Forumul de Afaceri BRICS organizat vineri la New Delhi, că grupul „nu este împotriva nimănui” și că Moscova este deschisă cooperării globale, dar a punctat interesul național: „Suntem în favoarea intereselor noastre.” Pezeshkian a sprijinit explicit extinderea comerțului în monede naționale în interiorul BRICS: „Unul dintre cei mai importanți pași este extinderea utilizării monedelor naționale în comerț între membri.” Miza Indiei: echilibru geopolitic și un comunicat comun Pentru India, summitul evidențiază încercarea de a menține legături strategice cu Rusia și Iranul, în timp ce își adâncește relațiile cu SUA și Europa, inclusiv pe paliere economice, de apărare și tehnologie. În paralel, New Delhi speră că forumul poate ajuta la detensionarea relațiilor cu China; Modi și Xi ar urma să aibă discuții sâmbătă, într-un posibil pas de consolidare a „dezghețului” diplomatic după escaladarea tensiunilor de frontieră din 2020. Un test major pentru India este dacă va reuși să obțină o declarație comună a liderilor. Diviziunile au fost vizibile în mai, când miniștrii de externe BRICS nu au reușit să cadă de acord asupra unui text comun privind războiul din Iran, iar India a fost nevoită să emită doar un „rezumat al președinției”. Context: un bloc extins, dar cu interese concurente BRICS a fost fondat în 2006 de Brazilia, Rusia, India și China, Africa de Sud alăturându-se în 2010. Grupul s-a extins ulterior la 11 membri și reprezintă aproximativ jumătate din populația lumii, precum și o parte semnificativă din producția economică globală, potrivit aceleiași surse. Reuniunea are loc pe fondul temerilor că războiul din Iran, declanșat de lovituri SUA–Israel la 28 februarie, s-ar putea extinde, în condițiile escaladării tensiunilor dintre Arabia Saudită și rebelii houthi din Yemen. În acest context, unitatea BRICS este pusă sub presiune de pozițiile diferite ale membrilor față de conflict și față de relația cu SUA. [...]
Summitul BRICS de la New Delhi pune pe masă plăți transfrontaliere și cooperare energetică ca răspuns la sancțiuni și șocuri geopolitice , într-un moment în care războaiele din Iran și Ucraina complică atât comerțul, cât și găsirea unei poziții comune în interiorul blocului, potrivit Al Jazeera . Reuniunea are loc pe 12-13 septembrie, iar India a mobilizat aproximativ 30.000 de efective suplimentare de securitate și a restricționat traficul în zonele din jurul hotelurilor unde sunt cazați demnitarii. La summit participă peste o duzină de lideri, inclusiv Narendra Modi, Vladimir Putin și Xi Jinping (aflat într-o vizită în India după șapte ani), precum și secretarul general al ONU, Antonio Guterres. Miza economică: „reziliență” prin comerț, energie și plăți între țări Documentele președinției indiene indică tema „Building for Resilience, Innovation, Cooperation, and Sustainability”. În termeni practici, discuțiile sunt orientate spre întărirea economiilor statelor membre prin: comerț și cooperare energetică; schimb de know-how în inteligență artificială și tehnologie; opțiuni de plăți transfrontaliere în contextul sancțiunilor occidentale care afectează Rusia și Iranul. Alicia García-Herrero, economist-șef pentru Asia-Pacific la Natixis, a declarat pentru Al Jazeera că liderii vor discuta „moduri de plăți transfrontaliere” pe fondul sancțiunilor, dar că „nu vor încerca să înlocuiască dolarul”. Rusia a anunțat, prin Kremlin, că va discuta cu țări partenere BRICS despre decontarea comerțului în monede digitale. În același registru, Manoj Kewalramani (Takshashila Institution) a indicat că aceste teme sunt văzute ca instrumente pentru securizarea lanțurilor de aprovizionare și reducerea riscurilor în condiții de conflict. Cine participă și cum arată blocul după extindere BRICS reunește Brazilia, Rusia, India, China și Africa de Sud, iar după extinderile recente include și Egipt, Etiopia, Iran, Arabia Saudită, Emiratele Arabe Unite și Indonezia (intrată în 2025). În total, sunt 11 membri, care însumează aproximativ 49% din populația lumii și circa 40% din PIB-ul global, potrivit aceleiași surse. Brazilia nu este reprezentată de președintele Luiz Inacio Lula da Silva (invocând alegeri locale), ci de ministrul de externe Mauro Vieira. Arabia Saudită și EAU trimit, de asemenea, reprezentanți guvernamentali, nu șefii de stat. De ce e greu de obținut „limbaj comun”: Iran, Yemen, Ucraina și tensiunile India–China Summitul are loc pe fondul războiului SUA și Israelului cu Iranul, al războiului Rusiei în Ucraina și al turbulențelor din piețele energetice. În interiorul BRICS, însă, tocmai aceste dosare creează fricțiuni: Iran–EAU : Al Jazeera notează că, de la începutul războiului, Iranul a lovit ținte americane și infrastructură civilă în Golf, inclusiv în EAU; sursa menționează 15 morți în EAU și un embargo comercial „pe termen nedefinit” anunțat de EAU în august. Arabia Saudită–Houthis (sprijiniți de Iran) : escaladarea atacurilor asupra infrastructurii energetice și evoluțiile din zona strâmtorii Bab al-Mandeb ridică presiunea pe securitatea rutelor și pe energie. Ucraina : liderii BRICS sunt așteptați să discute războiul, într-un context în care declarațiile anterioare au evitat criticarea Rusiei. Kewalramani apreciază că formulările comune nu ar trebui să fie „problematice” anul acesta, invocând și discuțiile recente SUA–Rusia. India–China : vizita lui Xi după șapte ani este văzută ca un moment important pentru relația bilaterală, rămasă tensionată după ciocnirea de la frontieră din 2020 și pe fondul disputelor teritoriale și al deficitului comercial în creștere. Ce ar trebui urmărit după summit Din perspectiva economică, semnalul principal este că BRICS caută soluții „practice” pentru a reduce vulnerabilitatea la sancțiuni și întreruperi ale lanțurilor de aprovizionare, fără a promite explicit o schimbare rapidă a arhitecturii monetare globale. În același timp, capacitatea blocului de a avansa proiecte de plăți și cooperare energetică va depinde de cât de bine poate „gestiona dezacordul” intern pe dosarele de securitate care îi divizează, așa cum remarcă analiștii citați de Al Jazeera. [...]
Summitul BRICS din New Delhi testează coeziunea blocului extins, pe fondul războaielor din Iran și Ucraina , iar miza pentru India este să-și protejeze echilibrul diplomatic și securitatea energetică într-un context de tensiuni regionale și presiuni geopolitice, potrivit Al Jazeera . Președintele Rusiei, Vladimir Putin, a sosit vineri în capitala Indiei înaintea summitului BRICS (format din 11 membri), o reuniune de două zile care ar urma să fie dominată de războaiele din Orientul Mijlociu și Ucraina, dar și de provocări economice. Putin și președintele Iranului, Masoud Pezeshkian , sunt așteptați să aibă discuții cu premierul indian Narendra Modi, iar președintele Chinei, Xi Jinping, este de asemenea așteptat să se întâlnească cu Modi în marja reuniunii. Putin a aterizat la baza aeriană Palam din New Delhi și a fost întâmpinat de ministrul de stat pentru afaceri externe, Kirti Vardhan Singh, conform imaginilor difuzate de agenția rusă Ria Novosti. În oraș au fost impuse măsuri de securitate sporite și restricții de trafic în zonele centrale, iar poliția din Delhi a cerut populației să fie „răbdătoare și cooperantă”. Extinderea BRICS, din avantaj în vulnerabilitate BRICS a fost creat în 2009 ca forum al economiilor emergente care urmăresc o influență mai mare în instituțiile dominate de puterile occidentale. Între timp, grupul s-a extins și include acum Iran, Arabia Saudită și Emiratele Arabe Unite – state cu poziții puternic diferite față de războiul SUA-Israel împotriva Iranului, început în februarie. Harsh V Pant, de la Observer Research Foundation din India, a declarat pentru AFP că „conflictul din Golf” va fi principala linie de fractură la acest summit și că extinderea, considerată anul trecut un succes, „astăzi arată ca o mare constrângere” pentru BRICS. India, între echilibru diplomatic și energie Pentru Pezeshkian, vizita este prima în India în calitate de președinte iranian și prima de acest nivel în ultimii opt ani, ceea ce pune conflictul din Orientul Mijlociu în centrul agendei. Shilan Shah, de la Capital Economics, a spus pentru AFP că războiul din Iran va testa dur coeziunea grupului extins, amintind că miniștrii de externe BRICS nu au reușit să cadă de acord asupra unei declarații comune la întâlnirea din mai, la New Delhi. În acest context, India încearcă să mențină relații cordiale atât cu Iranul, cât și cu Israelul, în timp ce își gestionează cu atenție relația cu Washingtonul. Totodată, potrivit aceleiași surse, India a traversat criza energetică generată de războiul din Iran și prin orientarea către Rusia, un partener strategic important, dar și un furnizor de combustibili controversat în ultimii ani, pe fondul continuării războiului Moscovei împotriva Ucrainei. Putin a mai fost în India în decembrie 2025 și s-a întâlnit cu Modi și luna aceasta, la Bișkek, capitala Kârgâzstanului. În paralel, ministrul indian de externe Subrahmanyam Jaishankar a vizitat luna aceasta Kievul, unde președintele ucrainean Volodîmîr Zelenski a spus că este „recunoscător Indiei pentru angajamentul de a pune capăt acestui război nedrept”. Xi în India pentru prima dată din 2019 Pentru Xi Jinping, vizita ar fi prima în India din 2019 și cel mai important pas de până acum într-o dezghețare prudentă a relațiilor bilaterale, la șase ani după un conflict militar mortal pe frontiera disputată din Himalaya. Relațiile dintre cele două puteri nucleare s-au îmbunătățit recent, cu reluarea treptată a zborurilor, vizelor și contactelor la nivel înalt, însă neîncrederea rămâne, iar disputa de frontieră, deficitul comercial în creștere și rivalitatea strategică continuă să complice relația. [...]
Avertismentul lui Zelenski că Rusia nu-și schimbă obiectivele ridică miza pentru garanțiile de securitate pe care Ucraina le cere aliaților, într-un moment în care președintele ucrainean spune că „oboseala” internațională ar putea înclina balanța, potrivit Mediafax . Într-un interviu acordat postului public canadian CBC, Volodimir Zelenski a susținut că Vladimir Putin „nu va renunța niciodată” la ideea de a ocupa întreaga Ucraină și a legat direct acest risc de nivelul de sprijin și de existența unor garanții de securitate care să descurajeze o nouă ofensivă. „Putin vrea să ocupe întreaga Ucraină. Și o va face dacă nu suntem suficient de puternici, dacă lumea este obosită și dacă nu avem garanții de securitate. Ce fel de garanții? Să nu fiu nevoit să mă tem că ne va ocupa mâine, pentru că el nu-și va schimba niciodată obiectivele”, a spus Zelenski. Negocieri directe, dar cu „inamicul” Zelenski a declarat că este pregătit să poarte discuții directe cu Vladimir Putin pentru a ajunge la un acord de pace, chiar dacă a descris o astfel de întâlnire ca fiind nedorită din perspectivă personală. „Sunt dispus să mă așez la masa negocierilor cu el. Nu că aș vrea asta – pentru că ar fi mai bine să stau cu familia mea, având în vedere că el este inamicul. De ce să vorbești cu inamicul? De dragul unui rezultat care ne-ar putea apropia de pace”, a spus Zelenski. Costul unei ofensive și limita opțiunilor militare Președintele ucrainean a mai spus că o înfrângere a Rusiei pe câmpul de luptă ar fi dificil de obținut, invocând pierderile mari care ar putea apărea în timpul unei ofensive. „Este dificil să învingi Rusia, deoarece pierzi oameni în timpul unei ofensive. Totul ține de numărul pierderilor. Acesta este costul și este îngrozitor să vorbești despre un preț atât de mare în secolul XXI”, a spus el. [...]
Disponibilitatea lui Zelenski pentru o întâlnire cu Putin la G20 deschide o fereastră de negociere cu potențial impact asupra riscului geopolitic , într-un moment în care orice semnal de detensionare poate influența așteptările privind sancțiunile, fluxurile comerciale și prețurile la energie. Potrivit Agerpres , președintele ucrainean Volodimir Zelenski a spus că este pregătit să se întâlnească cu președintele rus Vladimir Putin la summitul G20 programat în decembrie, la Miami, într-un interviu difuzat sâmbătă de un post de televiziune german, citat de AFP. Întrebat de Deutsche Welle dacă s-ar întâlni cu Vladimir Putin la reuniune, în cazul în care ambii lideri ar fi invitați, Zelenski a răspuns: „Da, desigur. Trebuie să mergem. Trebuie să ne întâlnim, să discutăm și să luăm decizii”. În același interviu, liderul ucrainean a insistat că miza unei eventuale discuții nu este schimbul de replici, ci rezultatul concret. „Nu cuvintele contează. Nu contează ce îi spun eu sau ce vrea el să-mi spună. (...) Contează doar rezultatul”. Semnalul politic invocat: emisarii americani, „un semnal bun” Zelenski a mai afirmat că vizita de weekendul trecut a emisarilor americani Steve Witkoff și Jared Kushner la Moscova și Kiev a reprezentat un „semnal bun”, pe care l-a descris drept „un semn de respect față de poporul nostru”. Din informațiile disponibile în material nu reiese dacă o întâlnire Zelenski–Putin este în pregătire sau dacă invitațiile pentru cei doi lideri la G20 au fost confirmate; declarațiile sunt condiționate de scenariul în care ambii ar participa la summitul din decembrie. [...]
Vladimir Putin leagă ascensiunea AfD de „erori de sistem” ale Occidentului , într-o nouă încercare de a pune evoluțiile politice din Europa pe seama „elitelor globaliste”, potrivit HotNews . Declarațiile vin pe fondul victoriei partidului de extremă dreapta Alternativa pentru Germania (AfD) într-un land german și al dezbaterilor despre migrație, relația cu Rusia și sprijinul pentru Ucraina. Putin a vorbit vineri, în prima zi a vizitei sale în India, în cadrul unei discuții cu presa. Deși a spus inițial că nu va comenta rezultatul obținut de AfD, a revenit și a afirmat că „tot ceea ce se întâmplă în Europa” ar fi „rezultatul unor erori de sistem” comise de „așa-numitul Occident” și de „globaliștii occidentali din politică, securitate și economie”. Ce a spus Putin și ce urmărește mesajul În intervenția sa, președintele rus a reluat teza potrivit căreia războiul din Ucraina ar fi „vina Occidentului”, acuzând presiuni constante asupra Moscovei și încercarea de a „atrage” Ucraina în NATO. El a susținut că statele occidentale au ignorat opoziția Rusiei față de extinderea NATO spre est. „Consider că tot ceea ce se întâmplă în Europa în acest moment este, în esență, rezultatul unor erori de sistem ale așa-numitului Occident… ale globaliștilor occidentali din politică, securitate și economie.” Putin a mai afirmat că occidentalii „își sperie populația cu o amenințare falsă din partea Rusiei” și a susținut că „nu există o astfel de amenințare și nu a existat niciodată”. În aceeași logică, a legat rezultatele electorale din Germania de faptul că „oamenii din Europa înțeleg ce se întâmplă”, vorbind despre „tendințe” la nivel european. Context: victoria AfD și dificultatea formării unui guvern local AfD a ieșit pe primul loc în alegerile de duminica trecută din landul Saxonia-Anhalt , după ce a promis să limiteze migrația, să restabilească relațiile cu Rusia și să reducă sprijinul acordat Ucrainei, notează publicația, citând Reuters. Detalii despre rezultatul scrutinului au fost prezentate anterior de HotNews . Totuși, AfD trebuie să atragă membri de la alte partide sau să ajungă la un acord cu micul partid de extremă stânga BSW pentru a forma un guvern. Ce urmează: declarații înainte de summitul BRICS Putin urmează să participe, începând de sâmbătă, la summitul BRICS din India, alături de președintele chinez Xi Jinping și de președintele iranian Masoud Pezeshkian. Declarațiile despre Europa și AfD sunt făcute în acest context diplomatic, în care Moscova încearcă să își susțină narativul privind războiul din Ucraina și relația cu Occidentul. [...]
