Știri
Știri din categoria Externe

Rusia va fi invitată la summitul G20 din decembrie, iar incertitudinea privind prezența lui Vladimir Putin complică miza diplomatică a reuniunii. Potrivit Euronews, un oficial de rang înalt al Casei Albe a confirmat pentru AFP că Moscova va fi inclusă în formatul reuniunilor, însă Kremlinul nu a decis încă dacă președintele rus va participa.
Oficialul american a precizat că nu a fost emisă încă o invitație formală, dar că Rusia, ca membră a G20, „va fi invitată să participe la reuniunile ministeriale și la summitul liderilor”. Evenimentul este programat să aibă loc în Florida, la un complex de golf deținut de familia Trump, conform aceleiași surse, care a vorbit sub protecția anonimatului.
Viceministrul rus de externe Aleksandr Pankin, citat de agențiile de presă ruse, a afirmat miercuri că Rusia a fost invitată să participe la summit „la cel mai înalt nivel”. Totuși, joi, purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a transmis că participarea lui Vladimir Putin nu a fost stabilită.
„Nu a fost luată încă nicio decizie de acest fel, dar Rusia a participat la fiecare summit la nivelul adecvat.”
Peskov a adăugat că, pe măsură ce se apropie reuniunea, va fi decis „formatul” participării Rusiei.
Euronews amintește că Vladimir Putin este vizat de un mandat de arestare emis de Curtea Penală Internațională (CPI) pentru crime de război legate de ofensiva rusă din Ucraina. În acest context, liderul de la Kremlin nu a participat la summitul G20 precedent, desfășurat la Johannesburg în noiembrie 2025, când Rusia a fost reprezentată de consilierul economic Maksim Oreșkin.
Statele Unite dețin în acest an președinția rotativă a G20, forum de cooperare economică între principalele economii dezvoltate și emergente. În practică, nivelul la care va participa Rusia poate influența atât dinamica politică a summitului, cât și capacitatea G20 de a menține un cadru funcțional de dialog pe teme economice în condițiile războiului din Ucraina.
Recomandate

Invitarea lui Vladimir Putin la G20-ul găzduit de SUA redeschide o miză de reglementare și politică externă : Washingtonul confirmă că Rusia, ca membră a grupului, va fi invitată la summitul liderilor din decembrie, iar faptul că SUA nu sunt parte la Curtea Penală Internațională (CPI) elimină obligația legală de a-l reține pe liderul rus dacă ar intra pe teritoriul american, potrivit HotNews . Statele Unite sunt gazda G20 în 2026, iar președintele Donald Trump a anunțat că summitul liderilor este programat pentru 14-15 decembrie, la complexul său National Doral din Florida . Un înalt oficial al administrației Trump a spus că „toți membrii G20 vor fi invitați” la reuniunile ministeriale și la summit, însă, deocamdată, invitațiile oficiale nu au fost trimise. Ce spune Trump despre o eventuală prezență a lui Putin Deși administrația confirmă invitația, Trump s-a declarat sceptic că Putin va veni. „Nu știu dacă va veni. Sincer să fiu, mă îndoiesc că ar veni.” În același schimb cu reporterii, Trump a adăugat că ar saluta totuși o astfel de vizită. „Dacă ar veni, probabil ar fi foarte util.” Trump a reluat și criticile la adresa fostului președinte Barack Obama pentru excluderea Rusiei din G8 în 2014, după anexarea Crimeei, afirmând că Putin „a fost foarte jignit” de acea decizie. De ce contează: CPI, statutul SUA și precedentul ultimilor ani Rusia nu a mai participat fizic la summituri G20 din 2019, inițial pe fondul pandemiei, apoi în contextul invaziei Ucrainei din 2022 și al mandatului de arestare emis ulterior pe numele lui Putin de Curtea Penală Internațională. În acest context, un element practic important este că SUA nu sunt membre ale CPI și, prin urmare, nu ar avea obligația de a-l reține pe Putin dacă acesta ar ajunge în Statele Unite, notează materialul. Poziția Kremlinului: decizia nu este luată Kremlinul a transmis anterior că Putin nu a decis încă dacă va participa la summitul din decembrie. Viceministrul rus de externe Aleksandr Pankin a indicat că Rusia ar fi fost invitată „la cel mai înalt nivel”, iar purtătorul de cuvânt Dmitri Peskov a spus că o decizie privind formatul participării va fi luată mai aproape de summit. Pentru context, HotNews amintește declarațiile Kremlinului într-un material separat, disponibil aici . [...]

Premierul Albaniei, Edi Rama , avertizează că UE riscă să rămână fără influență într-un eventual acord de pace Ucraina–Rusia dacă menține blocajul dialogului direct cu Moscova , potrivit Antena 3 . El spune că tăierea canalelor de comunicare cu Rusia a fost o „greșeală strategică” și că Europa „trebuie să vorbească mereu” cu „toată lumea”. Rama a făcut declarațiile într-un interviu acordat Politico, la Forumul Economic de la Delphi (Grecia), susținând că amânarea discuțiilor cu Rusia va reduce capacitatea Europei de a influența rezultatul final al negocierilor. În argumentația sa, Rusia „nu pleacă nicăieri”, indiferent de modul în care se va încheia războiul. Divergență față de linia unor lideri UE Poziția premierului albanez intră în contradicție cu abordarea unor oficiali de rang înalt ai Uniunii Europene, între care președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, și șefa diplomației europene, Kaja Kallas, care au evitat contactele directe cu liderii ruși, inclusiv cu Vladimir Putin. Potrivit articolului, rațiunea invocată de aceștia este că discuțiile nu ar avea sens cât timp Moscova este hotărâtă să continue războiul. Pentru Rama, miza este și una politică: Albania speră să adere la UE în următorii ani, iar el sugerează că o Europă absentă din dialogul direct cu Moscova ar putea ajunge „pe margine” în arhitectura unui viitor acord de pace. „Nu avem dependențe de Rusia”, susține Rama Premierul afirmă că Albania nu are legături economice relevante cu Rusia și își justifică astfel libertatea de a critica strategia UE: „Nu avem niciun fel de dependență de Rusia, nu avem investiții, nu avem gaz rusesc și alte mizerii rusești, așa că pot spune asta.” Declarațiile vin în contextul în care liderii UE se reunesc la Nicosia (Cipru) pentru discuții despre sprijin suplimentar pentru Ucraina și despre criza energetică din blocul comunitar, pe fondul blocadei impuse de Iran în Strâmtoarea Hormuz, mai notează articolul. Relația cu SUA și un proiect de investiții controversat Materialul mai arată că Albania s-a poziționat ferm de partea UE în ultimii 13 ani, menținând în același timp o relație apropiată cu Statele Unite și cu președintele Donald Trump, ale cărui obiective militare în Iran Rama le-a lăudat public. El spune că ar permite armatei americane să desfășoare operațiuni de pe teritoriul Albaniei, cu condiția ca Washingtonul să ofere „protecție aeriană”. În paralel, guvernul albanez negociază cu Affinity Partners , companie deținută de Jared Kushner, o posibilă investiție de 1,4 miliarde de dolari (aprox. 6,4 miliarde lei) pentru transformarea insulei Sazan (5 kilometri pătrați) într-o stațiune ecologică de lux. Proiectul a generat proteste ale organizațiilor de mediu, care susțin că ar intra în contradicție cu obligațiile Albaniei în procesul de aderare la UE. Rama respinge ideea că insula ar fi fost „vândută” și spune că nu există un acord semnat, ci doar negocieri în curs, adăugând că proiectul nu ar trebui să afecteze candidatura Albaniei la UE. [...]

Rusia contestă legitimitatea noului pachet de sancțiuni al UE , susținând că măsurile sunt „fără sens” în lipsa unei decizii a Consiliului de Securitate al ONU , într-o încercare de a submina baza juridică și efectele extraterritoriale ale restricțiilor europene, potrivit The Jerusalem Post . Diplomați ruși de la misiunea Rusiei pe lângă Uniunea Europeană au transmis, citați de agențiile de presă ruse, că „doar sancțiunile impuse prin decizia Consiliului de Securitate al ONU sunt legitime”. În aceeași declarație, ei au descris restul măsurilor drept „măsuri coercitive unilaterale” care ar contraveni dreptului internațional și Cartei ONU. Acuzația-cheie: efecte asupra țărilor terțe și „aplicare extraterritorială” RIA a relatat că declarația diplomaților ruși acuză UE că restricționează exporturile unor bunuri specifice către mai multe țări care cooperează cu Rusia. În acest context, partea rusă a calificat abordarea drept „șantaj economic” și „aplicare extraterritorială a sancțiunilor” — adică extinderea efectelor sancțiunilor dincolo de jurisdicția UE, prin constrângeri care pot afecta și actori din afara Uniunii. Context: al 20-lea pachet de sancțiuni și deblocarea politică Uniunea Europeană a adoptat al 20-lea pachet de sancțiuni împotriva Rusiei în legătură cu războiul din Ucraina, după ce Slovacia și Ungaria și-au retras opoziția, pe fondul reluării fluxurilor prin conducta de petrol Druzhba. UE își propusese inițial să adopte pachetul pentru a marca patru ani de la invazia pe scară largă a Ucrainei, la 24 februarie, însă calendarul a fost amânat. [...]

Atacul rusesc asupra Odessei a lovit infrastructură civilă și a perturbat alimentarea cu energie, amplificând riscurile operaționale pentru un port-cheie la Marea Neagră , potrivit G4Media . Loviturile din noaptea de 23 spre 24 aprilie au vizat inclusiv clădiri medicale și educaționale, într-un oraș important pentru exporturile de cereale ale Ucrainei. Autoritățile ucrainene au anunțat cel puțin doi morți și peste zece răniți. Printre clădirile afectate se numără o maternitate și mai multe școli din centrul istoric al orașului; au fost distruse și locuințe, iar întreruperile de curent au afectat mii de persoane, conform Euronews, citat de material. Intervenție de urgență și apărare antiaeriană Peste 140 de salvatori au fost mobilizați pentru stingerea incendiilor și evacuarea locuitorilor, după ce serviciile de urgență au raportat focare în mai multe cartiere, inclusiv în zona portuară. Potrivit autorităților, apărarea antiaeriană din Odesa a interceptat majoritatea celor peste 40 de rachete și drone lansate în atac. Incident lângă port: navă comercială lovită de o dronă În apropierea intrării în port, o dronă a lovit o navă comercială sub pavilion Saint Kitts și Nevis, provocând un incendiu la bord. Cei 22 de membri ai echipajului nu au fost răniți. Atacul scoate în evidență vulnerabilitatea rutelor comerciale din Marea Neagră, descrise în material ca esențiale pentru exporturile de cereale ale Ucrainei. Președintele Volodimir Zelenski a condamnat loviturile și a cerut sprijin suplimentar pentru apărarea antiaeriană. [...]

Absența lui Viktor Orban de la summitul UE a deblocat decizii-cheie pentru Ucraina și sancțiuni contra Rusiei , într-un moment în care Budapesta este acuzată că ar fi transmis către Moscova informații confidențiale despre discuțiile dintre statele membre, potrivit G4Media . Premierul polonez Donald Tusk a comentat, la sosirea la summitul informal al șefilor de stat și de guvern din UE, organizat la Nicosia (Cipru), lipsa premierului ungar, într-o formulare cu subtext politic privind influența Rusiei în interiorul Uniunii. „Pentru prima dată în ani de zile, n-au fost ruși în sală, dacă înțelegeți ce vreau să spun.” Acuzațiile care au amplificat tensiunile în UE Viktor Orban, descris ca cel mai apropiat aliat al Moscovei în UE, nu a participat la reuniune după ce a pierdut alegerile parlamentare din 12 aprilie. În plus, Ungaria a fost acuzată la finalul lunii martie, de mai multe instituții media – în special The Washington Post – că ar fi informat Rusia „aproape în timp real” despre discuțiile dintre cele 27 de state membre. În acest context, Tusk a spus că astfel de informații „nu ar trebui să surprindă pe nimeni”, adăugând că el însuși a bănuit de mult timp acest lucru și că, din acest motiv, vorbește doar când este „strict necesar” și spune doar ceea ce este „strict necesar”. De ce contează: efect direct asupra deciziilor privind Ucraina și Rusia Materialul notează că, în trecut, Orban a blocat în mod repetat decizii favorabile Ucrainei și a mers de mai multe ori la Moscova pentru întâlniri cu președintele rus Vladimir Putin. În ultimele zile, însă, Budapesta a renunțat la veto în două dosare importante: un împrumut de 90 de miliarde de euro (aprox. 450 de miliarde de lei) pentru Ucraina, blocat luni de zile; adoptarea unor noi sancțiuni ale UE împotriva Rusiei, posibilă după retragerea veto-ului ungar. Tusk a mai spus că majoritatea liderilor europeni au resimțit „ușurare” după înfrângerea electorală a lui Orban, pe fondul tensiunilor acumulate în Consiliul European în dosarele legate de Ucraina și Rusia. [...]

Avertismentul lui Donald Tusk ridică presiunea pe UE să transforme apărarea comună din principiu în capacitate practică , pe fondul incertitudinilor legate de angajamentul SUA în NATO, potrivit Antena 3 . Premierul Poloniei a declarat, într-un interviu pentru Financial Times, că „cea mai mare și cea mai importantă întrebare” pentru Europa este dacă Statele Unite sunt pregătite „să fie la fel de loiale” angajamentelor din tratatele NATO, în cazul unui atac rusesc. În același context, Tusk a avertizat că Rusia ar putea ataca un stat membru al alianței în „câteva luni”. De ce contează: de la garanții pe hârtie la reacție „politic și logistic” pregătită Tusk a legat riscul unui atac de capacitatea reală a NATO de a reacționa rapid, nu doar de existența Articolului 5 (clauza de apărare reciprocă). El a spus că declarațiile sale nu trebuie interpretate ca scepticism față de Articolul 5, ci ca o cerere ca „garanțiile de pe hârtie” să fie transformate în măsuri concrete. „Pentru întregul flanc estic, pentru vecinii mei... întrebarea este dacă NATO mai este o organizație pregătită, politic și logistic, să reacționeze, de exemplu împotriva Rusiei, dacă aceasta încearcă să atace.” Exemplul invocat: drone rusești în spațiul aerian al Poloniei Liderul polonez a indicat un episod de anul trecut, când aproximativ 20 de drone rusești au încălcat spațiul aerian al Poloniei, iar unii aliați ar fi fost reticenți să trateze incidentul drept un atac. În cele din urmă, alianța a ridicat avioane de luptă care au doborât unele dintre drone, într-o situație descrisă ca prima confruntare directă dintre NATO și echipamente rusești din 2022 încoace. Tusk a susținut că i-a fost dificil să convingă partenerii că nu a fost un incident accidental, ci o provocare planificată, și a insistat că Rusia trebuie să știe că reacția ar fi „dură și fără echivoc” dacă „se întâmplă ceva”. Presiune pentru o „alianță reală” la nivelul UE Avertismentul vine în timp ce are loc un summit al Uniunii Europene în Cipru, unde se discută inclusiv despre Articolul 42.7 din tratatul UE (clauza de apărare reciprocă a Uniunii). În material este menționat și contextul politic generat de amenințările președintelui american Donald Trump privind o posibilă retragere din NATO și ambiguitatea legată de respectarea Articolului 5. În paralel, UE a încercat să își asume un rol mai mare în apărare după invazia Rusiei în Ucraina din 2022, inclusiv prin finanțarea achizițiilor de armament, coordonarea producției și proiecte comune de infrastructură de apărare, precum capabilitățile anti-drone. Context regional: Ungaria și cooperarea în apărare Antena 3 notează că plecarea premierului ungar Viktor Orbán ar deschide calea discuțiilor despre Articolul 42.7 și un rol mai mare al UE în apărarea continentului. Tusk a spus că, atât timp cât Orbán a fost la putere, nu a existat o „legătură directă cu Budapesta” în materie de apărare și a apreciat că alegerea conservatorului pro-UE Péter Magyar ar face din Ungaria un partener mai bun în abordarea față de Rusia. În viziunea lui Tusk, discuțiile despre clauza de apărare a UE ar trebui să ducă la „instrumente reale” – inclusiv mobilitatea armatelor între state – pentru ca Europa să funcționeze ca o alianță „nu doar pe hârtie”. [...]