Știri
Știri din categoria Externe
Premierul Albaniei, Edi Rama, avertizează că UE riscă să rămână fără influență într-un eventual acord de pace Ucraina–Rusia dacă menține blocajul dialogului direct cu Moscova, potrivit Antena 3. El spune că tăierea canalelor de comunicare cu Rusia a fost o „greșeală strategică” și că Europa „trebuie să vorbească mereu” cu „toată lumea”.
Rama a făcut declarațiile într-un interviu acordat Politico, la Forumul Economic de la Delphi (Grecia), susținând că amânarea discuțiilor cu Rusia va reduce capacitatea Europei de a influența rezultatul final al negocierilor. În argumentația sa, Rusia „nu pleacă nicăieri”, indiferent de modul în care se va încheia războiul.
Poziția premierului albanez intră în contradicție cu abordarea unor oficiali de rang înalt ai Uniunii Europene, între care președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, și șefa diplomației europene, Kaja Kallas, care au evitat contactele directe cu liderii ruși, inclusiv cu Vladimir Putin. Potrivit articolului, rațiunea invocată de aceștia este că discuțiile nu ar avea sens cât timp Moscova este hotărâtă să continue războiul.
Pentru Rama, miza este și una politică: Albania speră să adere la UE în următorii ani, iar el sugerează că o Europă absentă din dialogul direct cu Moscova ar putea ajunge „pe margine” în arhitectura unui viitor acord de pace.
Premierul afirmă că Albania nu are legături economice relevante cu Rusia și își justifică astfel libertatea de a critica strategia UE:
„Nu avem niciun fel de dependență de Rusia, nu avem investiții, nu avem gaz rusesc și alte mizerii rusești, așa că pot spune asta.”
Declarațiile vin în contextul în care liderii UE se reunesc la Nicosia (Cipru) pentru discuții despre sprijin suplimentar pentru Ucraina și despre criza energetică din blocul comunitar, pe fondul blocadei impuse de Iran în Strâmtoarea Hormuz, mai notează articolul.
Materialul mai arată că Albania s-a poziționat ferm de partea UE în ultimii 13 ani, menținând în același timp o relație apropiată cu Statele Unite și cu președintele Donald Trump, ale cărui obiective militare în Iran Rama le-a lăudat public. El spune că ar permite armatei americane să desfășoare operațiuni de pe teritoriul Albaniei, cu condiția ca Washingtonul să ofere „protecție aeriană”.
În paralel, guvernul albanez negociază cu Affinity Partners, companie deținută de Jared Kushner, o posibilă investiție de 1,4 miliarde de dolari (aprox. 6,4 miliarde lei) pentru transformarea insulei Sazan (5 kilometri pătrați) într-o stațiune ecologică de lux. Proiectul a generat proteste ale organizațiilor de mediu, care susțin că ar intra în contradicție cu obligațiile Albaniei în procesul de aderare la UE.
Rama respinge ideea că insula ar fi fost „vândută” și spune că nu există un acord semnat, ci doar negocieri în curs, adăugând că proiectul nu ar trebui să afecteze candidatura Albaniei la UE.
Recomandate
Rusia amenință cu represalii „dure” după al 20-lea pachet de sancțiuni al UE , iar miza imediată este riscul de fricțiuni suplimentare pe lanțurile de energie și transport maritim , într-un moment în care Bruxelles-ul își pregătește cadrul legal pentru a lovi mai direct exporturile rusești de petrol și GNL, potrivit HotNews . Moscova susține că noul set de măsuri „va afecta” nu doar Rusia, ci și Uniunea Europeană și țările în dezvoltare, invocând o „criză energetică globală” și o penurie de resurse resimțită în multe regiuni. Declarațiile au fost făcute de purtătoarea de cuvânt a Ministerului rus de Externe, Maria Zaharova , la conferința de presă săptămânală. „Vom lua măsuri de represalii. Acestea vor fi dure. Vor fi elaborate şi implementate în conformitate cu interesele noastre.” Ce vizează pachetul UE: energie, servicii maritime, finanțe și comerț Potrivit informațiilor prezentate, pachetul este axat pe restricții în servicii financiare, comerț și energie, inclusiv transportul petrolului și al gazelor naturale lichefiate (GNL) și serviciile maritime asociate. Sunt menționate și restricții legate de exporturi și importuri pentru o serie de produse, inclusiv îngrășăminte folosite în agricultură. Zaharova a susținut că măsurile ar „destabiliza și mai mult piețele energetice” și ar lovi în special țările în dezvoltare, care „nu își mai pot permite energie la prețuri umflate artificial”. Tot ea a afirmat că restricțiile privind îngrășămintele ar pune presiune pe „securitatea alimentară” la nivel global. Componenta operațională: lovitura pe „flota din umbră” și pe exporturile de energie În plan practic, UE și-a creat baza legală pentru a interzice servicii maritime legate de exportul petrolului și al produselor petroliere rusești, însă aplicarea acestor sancțiuni ar urma să necesite „coordonare strânsă și dialog” cu statele din G7, conform anunțurilor Consiliului UE și Comisiei Europene citate în material. Pachetul include și extinderea listelor de sancțiuni cu: 36 de entități implicate în explorare, extracție, rafinare și transport al petrolului, inclusiv activități asociate „flotei din umbră” folosite pentru ocolirea sancțiunilor; pe listă intră și o companie importantă de asigurări maritime; încă 46 de nave ale „flotei din umbră”; măsuri care îngreunează contractarea de petroliere prin interdicții generale privind furnizarea unor servicii (mentenanță, remorcare și altele), precum și servicii pentru nave transportatoare de GNL și spărgătoare de gheață, cu scopul de a limita exporturile rusești de gaze. În paralel, UE a decis ca de anul viitor să sisteze importurile de gaze din Rusia, după o perioadă în care a redus achizițiile și le-a înlocuit în mare parte cu GNL mai scump, importat în special din SUA, menționează materialul. Contextul politic al adoptării Cele 27 de state membre au validat pachetul după ce Ungaria a ridicat veto-ul, în urma redeschiderii conductei petroliere Drujba de către Ucraina. În aceeași decizie, UE a aprobat și un ajutor financiar de 90 de miliarde de euro pentru Ucraina, sub forma unui împrumut, conform informațiilor din articol (detaliat într-un material HotNews despre pachetul de măsuri: HotNews ). Deocamdată, Rusia nu a detaliat ce contramăsuri va adopta, limitându-se la promisiunea unor represalii „dure” și la condamnarea „măsurilor coercitive unilaterale”, pe care le consideră ilegale. [...]
Al 20-lea pachet de sancțiuni al UE lovește direct în veniturile energetice și finanțarea Rusiei , într-un set de măsuri care extinde lista neagră a „flotei fantomă” și restrânge accesul băncilor rusești la tranzacții, potrivit Știrile Pro TV . Miza economică este limitarea resurselor cu care Moscova își susține războiul din Ucraina, prin blocarea canalelor de încasare și a rutelor de ocolire a sancțiunilor. Pachetul a fost aprobat oficial joi, după ce Slovacia și Ungaria și-au retras obiecțiile, în contextul reluării fluxurilor de petrol prin conductele Drujba . Ce include pachetul: energie, bănci, criptomonede și „flota fantomă” Conform informațiilor prezentate, noile măsuri vizează mai multe zone-cheie ale economiei ruse și ale infrastructurii folosite pentru a evita restricțiile: 120 de persoane și entități adăugate pe lista sancționată; interdicții de tranzacționare pentru 20 de bănci rusești ; noi restricții privind criptomonedele și comerțul ; măsuri care țintesc eludarea sancțiunilor . Un element central este extinderea sancțiunilor asupra transportului maritim asociat exporturilor rusești: 46 de nave au fost adăugate pe lista neagră a UE, ducând totalul la 632 , a raportat Reuters, citată de Kyiv Post . Pachetul include și restricții legate de porturi, spărgătoare de gheață și nave-cisternă pentru GNL (gaz natural lichefiat) cu legături în Rusia. Totodată, UE folosește pentru prima dată un instrument anti-eludare pentru a restricționa exporturile unor mărfuri către țări acuzate că ajută Rusia să ocolească sancțiunile. Reacția Moscovei: contestarea legitimității sancțiunilor La scurt timp după adoptare, Rusia a criticat pachetul. Misiunea Rusiei la UE a acuzat Uniunea Europeană de încălcarea dreptului internațional și a Cartei ONU, potrivit TASS, descrisă în material drept principal canal de propagandă al Kremlinului. „Uniunea Europeană a demonstrat încă o dată disprețul său total față de dreptul internațional și Carta ONU” Moscova a mai susținut că sancțiunile reprezintă „coerciție economică” și a invocat „aplicarea extrateritorială” a acestora împotriva statelor care cooperează cu Rusia, insistând că doar sancțiunile aprobate de Consiliul de Securitate al ONU ar fi legitime. Context: extinderea treptată a restricțiilor după 2022 UE a impus sancțiuni Rusiei încă de la începutul invaziei pe scară largă a Ucrainei, în 2022, iar ulterior a extins repetat restricțiile pentru a viza economia de război , exporturile de energie , băncile , furnizorii militari și rețelele de evitare a sancțiunilor . [...]
Rusia contestă legitimitatea noului pachet de sancțiuni al UE , susținând că măsurile sunt „fără sens” în lipsa unei decizii a Consiliului de Securitate al ONU , într-o încercare de a submina baza juridică și efectele extraterritoriale ale restricțiilor europene, potrivit The Jerusalem Post . Diplomați ruși de la misiunea Rusiei pe lângă Uniunea Europeană au transmis, citați de agențiile de presă ruse, că „doar sancțiunile impuse prin decizia Consiliului de Securitate al ONU sunt legitime”. În aceeași declarație, ei au descris restul măsurilor drept „măsuri coercitive unilaterale” care ar contraveni dreptului internațional și Cartei ONU. Acuzația-cheie: efecte asupra țărilor terțe și „aplicare extraterritorială” RIA a relatat că declarația diplomaților ruși acuză UE că restricționează exporturile unor bunuri specifice către mai multe țări care cooperează cu Rusia. În acest context, partea rusă a calificat abordarea drept „șantaj economic” și „aplicare extraterritorială a sancțiunilor” — adică extinderea efectelor sancțiunilor dincolo de jurisdicția UE, prin constrângeri care pot afecta și actori din afara Uniunii. Context: al 20-lea pachet de sancțiuni și deblocarea politică Uniunea Europeană a adoptat al 20-lea pachet de sancțiuni împotriva Rusiei în legătură cu războiul din Ucraina, după ce Slovacia și Ungaria și-au retras opoziția, pe fondul reluării fluxurilor prin conducta de petrol Druzhba. UE își propusese inițial să adopte pachetul pentru a marca patru ani de la invazia pe scară largă a Ucrainei, la 24 februarie, însă calendarul a fost amânat. [...]
Absența lui Viktor Orban de la summitul UE a deblocat decizii-cheie pentru Ucraina și sancțiuni contra Rusiei , într-un moment în care Budapesta este acuzată că ar fi transmis către Moscova informații confidențiale despre discuțiile dintre statele membre, potrivit G4Media . Premierul polonez Donald Tusk a comentat, la sosirea la summitul informal al șefilor de stat și de guvern din UE, organizat la Nicosia (Cipru), lipsa premierului ungar, într-o formulare cu subtext politic privind influența Rusiei în interiorul Uniunii. „Pentru prima dată în ani de zile, n-au fost ruși în sală, dacă înțelegeți ce vreau să spun.” Acuzațiile care au amplificat tensiunile în UE Viktor Orban, descris ca cel mai apropiat aliat al Moscovei în UE, nu a participat la reuniune după ce a pierdut alegerile parlamentare din 12 aprilie. În plus, Ungaria a fost acuzată la finalul lunii martie, de mai multe instituții media – în special The Washington Post – că ar fi informat Rusia „aproape în timp real” despre discuțiile dintre cele 27 de state membre. În acest context, Tusk a spus că astfel de informații „nu ar trebui să surprindă pe nimeni”, adăugând că el însuși a bănuit de mult timp acest lucru și că, din acest motiv, vorbește doar când este „strict necesar” și spune doar ceea ce este „strict necesar”. De ce contează: efect direct asupra deciziilor privind Ucraina și Rusia Materialul notează că, în trecut, Orban a blocat în mod repetat decizii favorabile Ucrainei și a mers de mai multe ori la Moscova pentru întâlniri cu președintele rus Vladimir Putin. În ultimele zile, însă, Budapesta a renunțat la veto în două dosare importante: un împrumut de 90 de miliarde de euro (aprox. 450 de miliarde de lei) pentru Ucraina, blocat luni de zile; adoptarea unor noi sancțiuni ale UE împotriva Rusiei, posibilă după retragerea veto-ului ungar. Tusk a mai spus că majoritatea liderilor europeni au resimțit „ușurare” după înfrângerea electorală a lui Orban, pe fondul tensiunilor acumulate în Consiliul European în dosarele legate de Ucraina și Rusia. [...]
Avertismentul lui Donald Tusk ridică presiunea pe UE să transforme apărarea comună din principiu în capacitate practică , pe fondul incertitudinilor legate de angajamentul SUA în NATO, potrivit Antena 3 . Premierul Poloniei a declarat, într-un interviu pentru Financial Times, că „cea mai mare și cea mai importantă întrebare” pentru Europa este dacă Statele Unite sunt pregătite „să fie la fel de loiale” angajamentelor din tratatele NATO, în cazul unui atac rusesc. În același context, Tusk a avertizat că Rusia ar putea ataca un stat membru al alianței în „câteva luni”. De ce contează: de la garanții pe hârtie la reacție „politic și logistic” pregătită Tusk a legat riscul unui atac de capacitatea reală a NATO de a reacționa rapid, nu doar de existența Articolului 5 (clauza de apărare reciprocă). El a spus că declarațiile sale nu trebuie interpretate ca scepticism față de Articolul 5, ci ca o cerere ca „garanțiile de pe hârtie” să fie transformate în măsuri concrete. „Pentru întregul flanc estic, pentru vecinii mei... întrebarea este dacă NATO mai este o organizație pregătită, politic și logistic, să reacționeze, de exemplu împotriva Rusiei, dacă aceasta încearcă să atace.” Exemplul invocat: drone rusești în spațiul aerian al Poloniei Liderul polonez a indicat un episod de anul trecut, când aproximativ 20 de drone rusești au încălcat spațiul aerian al Poloniei, iar unii aliați ar fi fost reticenți să trateze incidentul drept un atac. În cele din urmă, alianța a ridicat avioane de luptă care au doborât unele dintre drone, într-o situație descrisă ca prima confruntare directă dintre NATO și echipamente rusești din 2022 încoace. Tusk a susținut că i-a fost dificil să convingă partenerii că nu a fost un incident accidental, ci o provocare planificată, și a insistat că Rusia trebuie să știe că reacția ar fi „dură și fără echivoc” dacă „se întâmplă ceva”. Presiune pentru o „alianță reală” la nivelul UE Avertismentul vine în timp ce are loc un summit al Uniunii Europene în Cipru, unde se discută inclusiv despre Articolul 42.7 din tratatul UE (clauza de apărare reciprocă a Uniunii). În material este menționat și contextul politic generat de amenințările președintelui american Donald Trump privind o posibilă retragere din NATO și ambiguitatea legată de respectarea Articolului 5. În paralel, UE a încercat să își asume un rol mai mare în apărare după invazia Rusiei în Ucraina din 2022, inclusiv prin finanțarea achizițiilor de armament, coordonarea producției și proiecte comune de infrastructură de apărare, precum capabilitățile anti-drone. Context regional: Ungaria și cooperarea în apărare Antena 3 notează că plecarea premierului ungar Viktor Orbán ar deschide calea discuțiilor despre Articolul 42.7 și un rol mai mare al UE în apărarea continentului. Tusk a spus că, atât timp cât Orbán a fost la putere, nu a existat o „legătură directă cu Budapesta” în materie de apărare și a apreciat că alegerea conservatorului pro-UE Péter Magyar ar face din Ungaria un partener mai bun în abordarea față de Rusia. În viziunea lui Tusk, discuțiile despre clauza de apărare a UE ar trebui să ducă la „instrumente reale” – inclusiv mobilitatea armatelor între state – pentru ca Europa să funcționeze ca o alianță „nu doar pe hârtie”. [...]
Ministrul iranian de externe Abbas Araghchi începe vineri un turneu în Pakistan, Oman și Rusia , o succesiune de vizite care indică o intensificare a contactelor regionale și cu Moscova într-un moment în care Teheranul își calibrează canalele diplomatice, potrivit Agerpres . Informația despre deplasare a fost furnizată de agenția de stat iraniană IRNA , iar Agerpres notează că știrea este transmisă de EFE. Articolul integral este disponibil doar abonaților Agerpres, astfel că nu sunt publicate detalii despre agenda întâlnirilor sau temele care vor fi discutate în cele trei capitale. [...]
