Știri
Știri din categoria Externe
Premierul Albaniei, Edi Rama, avertizează că UE riscă să rămână fără influență într-un eventual acord de pace Ucraina–Rusia dacă menține blocajul dialogului direct cu Moscova, potrivit Antena 3. El spune că tăierea canalelor de comunicare cu Rusia a fost o „greșeală strategică” și că Europa „trebuie să vorbească mereu” cu „toată lumea”.
Rama a făcut declarațiile într-un interviu acordat Politico, la Forumul Economic de la Delphi (Grecia), susținând că amânarea discuțiilor cu Rusia va reduce capacitatea Europei de a influența rezultatul final al negocierilor. În argumentația sa, Rusia „nu pleacă nicăieri”, indiferent de modul în care se va încheia războiul.
Poziția premierului albanez intră în contradicție cu abordarea unor oficiali de rang înalt ai Uniunii Europene, între care președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, și șefa diplomației europene, Kaja Kallas, care au evitat contactele directe cu liderii ruși, inclusiv cu Vladimir Putin. Potrivit articolului, rațiunea invocată de aceștia este că discuțiile nu ar avea sens cât timp Moscova este hotărâtă să continue războiul.
Pentru Rama, miza este și una politică: Albania speră să adere la UE în următorii ani, iar el sugerează că o Europă absentă din dialogul direct cu Moscova ar putea ajunge „pe margine” în arhitectura unui viitor acord de pace.
Premierul afirmă că Albania nu are legături economice relevante cu Rusia și își justifică astfel libertatea de a critica strategia UE:
„Nu avem niciun fel de dependență de Rusia, nu avem investiții, nu avem gaz rusesc și alte mizerii rusești, așa că pot spune asta.”
Declarațiile vin în contextul în care liderii UE se reunesc la Nicosia (Cipru) pentru discuții despre sprijin suplimentar pentru Ucraina și despre criza energetică din blocul comunitar, pe fondul blocadei impuse de Iran în Strâmtoarea Hormuz, mai notează articolul.
Materialul mai arată că Albania s-a poziționat ferm de partea UE în ultimii 13 ani, menținând în același timp o relație apropiată cu Statele Unite și cu președintele Donald Trump, ale cărui obiective militare în Iran Rama le-a lăudat public. El spune că ar permite armatei americane să desfășoare operațiuni de pe teritoriul Albaniei, cu condiția ca Washingtonul să ofere „protecție aeriană”.
În paralel, guvernul albanez negociază cu Affinity Partners, companie deținută de Jared Kushner, o posibilă investiție de 1,4 miliarde de dolari (aprox. 6,4 miliarde lei) pentru transformarea insulei Sazan (5 kilometri pătrați) într-o stațiune ecologică de lux. Proiectul a generat proteste ale organizațiilor de mediu, care susțin că ar intra în contradicție cu obligațiile Albaniei în procesul de aderare la UE.
Rama respinge ideea că insula ar fi fost „vândută” și spune că nu există un acord semnat, ci doar negocieri în curs, adăugând că proiectul nu ar trebui să afecteze candidatura Albaniei la UE.
Recomandate
Premierul canadian Mark Carney explorează varianta unui „statut de membru asociat” al Uniunii Europene , într-o mișcare care ar putea deschide discuții despre un cadru nou de cooperare politică și, potențial, de reglementare între Canada și UE, potrivit Agerpres . Informația a fost relatată de The Wall Street Journal , iar Agerpres notează că Reuters a preluat subiectul. Concret, Carney ar urmări „legături mai strânse” cu UE și ar „explora posibilitatea” ca Canada să devină „membru asociat” al blocului comunitar. Din datele disponibile în materialul Agerpres nu reies detalii despre ce ar însemna practic acest statut, ce domenii ar acoperi sau dacă există un calendar de discuții. Articolul integral este marcat ca fiind disponibil doar abonaților Agerpres, astfel că informațiile publice rămân limitate la această formulare de principiu. [...]
Rusia are probleme în aprovizionarea cu motoare cu reacție chinezești pentru dronele de atac cu rază lungă , după intervenții coordonate ale Ucrainei și ale partenerilor internaționali, potrivit Kyiv Post . Informația este relevantă pentru evoluția războiului deoarece vizează direct lanțurile de aprovizionare care susțin capacitatea Moscovei de a menține bombardamente aeriene la distanță. Declarațiile au fost făcute la conferința anuală Yalta European Strategy (YES 2026), la Kiev, de către Vadym Skibitsky , adjunct al șefului Direcției Principale de Informații Militare a Ucrainei (HUR). El a susținut că dificultățile Rusiei sunt legate de motoare provenite din China și a cerut extinderea sancțiunilor multilaterale asupra lanțurilor de aprovizionare. „De aceea subliniez încă o dată: sunt necesare sancțiuni internaționale. Astăzi, Federația Rusă are anumite probleme cu motoarele cu reacție pentru drone. Vorbim despre motoare din China. Acesta este rezultatul acțiunilor noastre și al acțiunilor partenerilor noștri.” De ce contează: presiune pe lanțul de aprovizionare, dar lovirea producției rămâne dificilă Skibitsky a afirmat că serviciile ucrainene au identificat rețeaua de întreprinderi rusești și de proiecte de producție comună care operează împreună cu furnizori chinezi. Totuși, el a avertizat că lovirea directă a acestor obiective este complicată, deoarece sunt amplasate la peste 2.000 km de graniță, ceea ce ar necesita capabilități de lovire la distanță, inclusiv drone. „Din păcate, sunt amplasate departe de granița noastră – la o distanță de peste 2.000 de kilometri. Lovirea unor astfel de ținte nu este ușoară. Acest lucru este posibil doar cu mijloace de lovire cu rază lungă, în special vehicule aeriene fără pilot.” În același context, oficialul a spus că Beijingul ar fi conștient de riscurile de reglementare și economice pentru industria sa dacă își adâncește implicarea comercială și logistică în industria de apărare a Rusiei pe timp de război. Efect operațional: Rusia ar fi constrânsă la utilizare „din producție”, pe fondul trecerii la drone cu reacție Materialul notează că, în ultimele săptămâni, Rusia s-a bazat tot mai mult pe muniții „kamikaze” cu motor cu reacție (loitering munitions) și pe sisteme hibride dronă–rachetă ca vector principal de lovire aeriană asupra orașelor și infrastructurii critice din Ucraina. Sunt menționate ca platforme principale Geran-4 și munițiile „Banderol”, mai ieftine. Serhiy Beskrestnov, consilier al președinției ucrainene pe tehnologie de apărare, a declarat că forțele ruse nu ar mai avea stocuri suficiente de drone Shahed cu propulsie cu reacție pentru raiduri masive de saturație, de tipul celor din fazele anterioare ale războiului. În schimb, susține el, Rusia ar folosi drone cu reacție „proaspăt produse”, direct de pe linia de asamblare, pentru a menține presiunea constantă asupra apărării aeriene ucrainene. Implicații pentru apărarea aeriană: viteză mai mare, rată de interceptare mai mică Kyiv Post arată că trecerea la motoare turbojet (motoare cu reacție de mici dimensiuni) schimbă profilul amenințării față de modelele Shahed mai vechi, cu elice și motor cu ardere internă. Dronele mai noi ar opera la altitudini de câțiva kilometri și ar atinge viteze între 400 și 600 km/h, ceea ce le apropie ca profil de zbor de rachetele de croazieră la joasă altitudine. În timp ce Ucraina ar intercepta „de rutină” peste 90% dintre variantele mai lente, sursa indică faptul că, pentru dronele cu reacție, rata de interceptare ar fi în jur de 60%, ceea ce ar obliga armata ucraineană să folosească mijloace mai scumpe: rachete sol-aer de categorie superioară și aviație de luptă. Ce componente chinezești sunt menționate Articolul afirmă că analizele tehnice ale munițiilor capturate au identificat în mod repetat componente de proveniență chineză în sistemele de ghidaj și propulsie ale dronelor folosite de Rusia. Este dat exemplul companiei Telefly Telecommunications Equipment din Shenzhen, indicată ca furnizor de microturbine și subansamble electronice către contractori ruși din apărare. Sursa mai notează că sancțiunile occidentale au vizat companii-paravan și intermediari care ar facilita transferuri prin Hong Kong și alte țări, însă oficiali ucraineni din domeniul apărării insistă că limitarea fluxului de motoare cu turbină din străinătate rămâne esențială pentru reducerea atacurilor aeriene rusești la distanță. [...]
Rusia își consolidează postura nucleară prin creșterea focoaselor desfășurate , o evoluție care ridică miza de securitate în Europa și poate alimenta noi costuri de apărare pentru statele NATO, potrivit Antena 3 , care citează date ale Institutului Internațional de Cercetare pentru Pace de la Stockholm (SIPRI), preluate de Moscow Times . Conform estimărilor SIPRI pentru 2026, Rusia ar avea un arsenal nuclear total de 5.420 de focoase. Dintre acestea, 2.604 ar fi în depozite, 1.020 ar fi „retrase din serviciu”, iar 1.796 ar fi desfășurate pe rachete și bombardiere (adică montate pe „vectori” – platforme de lansare precum rachetele sau avioanele). Creștere anuală și comparația cu alte puteri nucleare SIPRI indică o creștere cu 78 a numărului de focoase rusești desfășurate într-un singur an. În același timp, SUA – care au un arsenal comparabil ca dimensiune – ar fi rămas la 1.770 de focoase desfășurate, neschimbat față de anul precedent. Nici Franța și Regatul Unit nu ar fi crescut numărul de focoase desfășurate, menținând nivelurile la 280, respectiv 170. În Asia, China ar fi urcat la 34 de focoase desfășurate (de la 24 în 2025), iar India ar fi desfășurat pentru prima dată 12 focoase. SIPRI estimează că India ar deține în total 190 de focoase nucleare, iar China 620. Trendul din anii războiului din Ucraina și saltul față de 2020 Datele citate arată că numărul focoaselor desfășurate de Rusia a crescut în fiecare an de război în Ucraina: 1.588 (2022), 1.674 (2023), 1.710 (2024), 1.718 (2025) și 1.796 (2026). Comparativ cu 2020, Kremlinul ar fi majorat cu 14% – adică cu 226 de unități – numărul focoaselor nucleare montate pe vectori, până la cel mai ridicat nivel din 2017. Atunci, Rusia ar fi avut 1.950 de focoase desfășurate, potrivit SIPRI. Ce spune SIPRI despre capacitățile operaționale ale Rusiei Estimările includ și o defalcare pe componente: Forțele nucleare terestre (silozuri și sisteme mobile) pot găzdui până la 1.092 de focoase; în prezent ar fi desfășurate 892, restul fiind în depozite. Submarinele strategice : cele 13 submarine ale Flotelor de Nord și Pacific pot transporta 208 rachete și 928 de focoase, însă două submarine ar fi în reparații complexe, ceea ce ar reduce numărul efectiv de focoase disponibile flotei la 704. Aviația strategică : 586 de focoase ar fi alocate bombardierelor strategice, sub capacitatea maximă de 650. SIPRI notează că doar o parte dintre bombardiere sunt operaționale și amintește „pierderi operaționale” în 2025, în urma atacurilor Ucrainei. În ansamblu, creșterea focoaselor desfășurate indică o accentuare a dimensiunii operaționale a arsenalului rus, într-un context în care echilibrul de descurajare (capacitatea de a preveni un atac prin amenințarea cu represalii) rămâne un factor major în deciziile de securitate și bugetare ale statelor europene. [...]
Zelenski cere sancțiuni „chiar acum” pentru a limita producția de rachete a Rusiei, pe fondul unor atacuri care lovesc direct economia Ucrainei , potrivit Economica . Mesajul vine după intensificarea atacurilor cu rază lungă, care vizează tot mai des infrastructură și active civile cu rol economic – de la rafinării și fabrici, până la porturi și nave. La forumul Yalta European Strategy de la Kiev, președintele ucrainean a cerut adoptarea rapidă a unor măsuri punitive și a criticat ritmul deciziilor. „Trebuie impuse sancţiuni chiar acum. Aceste sancţiuni trebuie să fie severe. (…) Uneori nu înţeleg de ce deciziile nu pot fi luate rapid.” Zelenski a insistat că ținta imediată ar trebui să fie capacitatea Rusiei de a produce rachete balistice și armament asociat, iar deciziile ar trebui luate „fără întârziere”. În același context, el a spus că este important ca administrația americană să ia „decizii ferme”, inclusiv „decizii personale” ale președintelui Donald Trump . Impact economic: exporturi agricole blocate, companii lovite, risc energetic înainte de iarnă Potrivit informațiilor din articol, atacurile rusești din ultimele luni au afectat numeroase companii, în special din sectorul metalurgic. În plus, loviturile asupra navelor de marfă din Marea Neagră au „paralizat o mare parte” din exporturile agricole ucrainene, un canal critic pentru intrările valutare și funcționarea economiei. Pe termen scurt, Ucraina se confruntă și cu o vulnerabilitate operațională majoră: nu are suficiente capacități de apărare antiaeriană pentru a contracara rachetele rusești. În paralel, apropierea iernii amplifică riscurile, Kievul fiind îngrijorat că Moscova ar putea provoca din nou daune semnificative infrastructurii energetice, „așa cum s-a întâmplat în 2025”. Ce urmează: întâlnire Zelenski–Trump la final de septembrie Zelenski a declarat, în timpul unei vizite de joi în Canada, că intenționează să se întâlnească cu Donald Trump la sfârșitul lunii septembrie, la New York. Întâlnirea ar urma să aibă loc după vizitele la Moscova și Kiev ale emisarilor americani care încearcă relansarea eforturilor diplomatice privind Ucraina, aflate în impas de la începutul anului. [...]
Un atac rusesc asupra unui autoturism civil în centrul Kramatorsk ului a ucis doi oameni și a rănit alți patru , într-un episod care accentuează presiunea operațională asupra populației din nordul regiunii Donețk și reia apelurile autorităților pentru evacuare, potrivit Kyiv Post . Lovitura a avut loc duminică dimineață, 13 septembrie, iar bilanțul a fost comunicat pe Telegram de șeful Administrației Militare Regionale Donețk, Vadîm Filașkin. Acesta a susținut că forțele ruse au vizat intenționat mașina civilă în timp ce se deplasa prin zona centrală a orașului. Echipele de intervenție și serviciile municipale au fost trimise la fața locului pentru stingerea incendiilor, acordarea primului ajutor și evaluarea pagubelor materiale și structurale, în condițiile în care autoritățile încercau să stabilească amploarea completă a distrugerilor. Apel reînnoit la evacuare din Donețk Filașkin a condamnat atacul și a reluat apelul către civili să părăsească regiunea, în special familiile cu copii, invocând deteriorarea situației de securitate în apropierea liniei frontului. „Două persoane au fost ucise și patru au fost rănite ca urmare a loviturii de dimineață asupra Kramatorskului. Inamicul a atacat în mod deliberat o mașină civilă care se deplasa în centrul orașului”, a declarat Filașkin, citat de agenția de stat Ukrinform. Context: intensificarea bombardamentelor la nivel național Kramatorsk, descris ca un centru administrativ și logistic important în nordul regiunii Donețk, rămâne o țintă frecventă pentru atacuri cu artilerie, rachete, bombe ghidate și drone, pe fondul concentrării ofensivei ruse pe axa estică. Atacul din Kramatorsk a coincis cu o intensificare a bombardamentelor aeriene în mai multe regiuni ale Ucrainei în weekend. Președintele Volodîmîr Zelenski a afirmat că, în săptămâna precedentă, Rusia a lansat aproximativ 2.100 de drone de atac, 78 de rachete și aproape 1.700 de bombe aeriene ghidate asupra orașelor și rețelelor de utilități. În Odesa, atacuri combinate cu rachete și drone au avariat clădiri rezidențiale, depozite și o grădină botanică, rănind cinci civili. Separat, lovituri din timpul nopții și de duminică dimineață au afectat infrastructură de transport și industrială în Ternopil, au provocat incendii la locuințe în Konotop (regiunea Sumî) și au lovit în apropierea frontierei ucraineano-poloneze, în Volîn, unde muniții au avariat o stație comercială de alimentare și locomotiva unui tren de pasageri pe ruta Kiev–Varșovia. [...]
Kremlinul transmite că participarea lui Putin la G20 Miami nu e decisă, iar ideea unei întâlniri cu Zelenski „nici măcar nu a fost discutată” , ceea ce menține incertitudinea în jurul unui posibil moment diplomatic la summitul din decembrie, potrivit HotNews . Moscova nu a stabilit încă dacă președintele rus Vladimir Putin va participa la summitul G20 de la Miami (14–15 decembrie), a relatat Interfax, citându-l pe purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov. Acesta a spus că „nu știm încă dacă va merge la Miami”, conform Reuters. În aceeași linie, consilierul de politică externă al Kremlinului, Iuri Ușakov, a declarat că posibilitatea participării lui Putin la summit „nici măcar nu a fost discutată” la Moscova. Întâlnirea Zelenski–Putin: Moscova insistă pe varianta „veniți la Moscova” Reacția Kremlinului vine după ce președintele ucrainean Volodimir Zelenski a spus că este dispus să se deplaseze la Miami dacă Putin participă și să se întâlnească cu el în marja G20. Peskov a reiterat însă poziția de lungă durată a Moscovei: dacă liderul ucrainean vrea o întâlnire, ar trebui să vină la Moscova. Zelenski a făcut declarațiile într-un interviu pentru postul german Deutsche Welle , publicat sâmbătă. Întrebat dacă îl va întâlni pe Putin la reuniunea din decembrie, el a răspuns afirmativ. „Trebuie să venim. Trebuie să ne întâlnim, să discutăm și să luăm decizii.” În același interviu, Zelenski a insistat că miza este rezultatul, nu schimbul de replici. „Nu cuvintele contează. (…) Contează doar rezultatul.” Context: relansarea contactelor diplomatice și tensiunile din G20 În paralel, Washingtonul a încercat să relanseze eforturile diplomatice pentru încheierea războiului, prin vizitele la Moscova și Kiev ale emisarilor americani Steve Witkoff și Jared Kushner, weekendul trecut. Zelenski a numit vizita un „semnal pozitiv” și un „semn de respect” pentru ucraineni. Totodată, Putin și președintele american Donald Trump au discutat despre război săptămâna trecută, într-o convorbire telefonică descrisă de Kremlin drept „extrem de sinceră”. Statele Unite dețin în acest an președinția G20. La începutul lunii septembrie, ministrul rus de finanțe Anton Siluanov a participat la o reuniune G20 în Carolina de Nord, ceea ce a provocat „disconfort” în rândul aliaților europeni ai Ucrainei. Diplomația rusă a mai anunțat că Moscova va trimite oficiali la o reuniune G20 dedicată energiei, la Houston, săptămâna viitoare. Ce urmează Zelenski a spus că se așteaptă ca în această lună să aibă loc discuții între Ucraina, Rusia și Statele Unite și că următoarea întâlnire trilaterală ar putea fi găzduită de Turcia, Emiratele Arabe Unite, Elveția sau alte țări. Pe teren, conflictul rămâne într-un impas, iar în ultimele săptămâni cele două părți au intensificat atacurile asupra țintelor logistice și economice; în plus, Rusia a lansat în ultimele două săptămâni atacuri aproape constante cu drone mai rapide, care au afectat Kievul, fiind întrerupte doar pe durata vizitei emisarilor americani și reluate ulterior. [...]
