Știri
Știri din categoria Externe
Iranul a lansat peste 500 de rachete și 2.000 de drone, într-o serie de atacuri de represalii care au vizat Israelul, instalații militare americane și state arabe din Golf, extinzând puternic conflictul declanșat după loviturile coordonate SUA–Israel asupra teritoriului iranian din 28 februarie.
Conform declarațiilor șefului Comandamentului Central al SUA (CENTCOM), generalul Dan Caine, atacurile au inclus peste 500 de rachete balistice și peste 2.000 de drone, pe care acesta le-a descris drept „imprecise” și a acuzat Iranul că ar fi vizat „nediscriminatoriu” civili. Țintele ar fi fost răspândite în Emiratele Arabe Unite, Arabia Saudită, Qatar, Bahrain, Kuweit și chiar baza Royal Air Force de la Akrotiri, în Cipru, unde ar fi lovit drone despre care se crede că au fost lansate de Hezbollah.
Potrivit Al Jazeera, cel puțin trei persoane au fost ucise în Emiratele Arabe Unite, iar Qatar a raportat 16 răniți, Kuweit 32, Oman cinci și Bahrain patru. În același context, ar fi fost afectate aeroportul din Dubai și obiective din Manama și Kuweit, iar ambasada SUA din Riad ar fi fost lovită de drone; trei ambasade americane s-au închis ulterior, mai notează sursa.
CENTCOM a confirmat că șase militari americani au fost uciși în cadrul operațiunii denumite de Pentagon „Operation Epic Fury”. Patru ar fi murit în Kuweit după ce un proiectil a trecut de sistemele de apărare aeriană și a lovit un centru tactic de operațiuni fortificat, iar alte două rămășițe au fost recuperate ulterior dintr-o facilitate lovită în valul inițial de atacuri; cel puțin 18 militari ar fi fost răniți grav. În SUA, unii parlamentari democrați au ridicat semne de întrebare privind ritmul consumului de muniții, senatorul Mark Kelly avertizând că stocurile pentru apărare aeriană nu sunt „nelimitate”, în condițiile în care Iranul ar dispune de rezerve mari de drone și rachete balistice cu rază medie.
Pe plan economic, blocajul de facto al Strâmtorii Hormuz a amplificat tensiunile pe piețele energetice. Time notează că Gardienii Revoluției ar fi revendicat „control complet” asupra căii navigabile, prin care trece aproximativ o cincime din producția globală de petrol, iar cotația Brent a urcat cu circa 10%, spre aproximativ 83 de dolari/baril, de la puțin peste 73 de dolari înaintea conflictului. Maersk a suspendat traversările prin strâmtoare, iar zeci de petroliere au rămas în așteptare în largul coastelor Emiratelor Arabe Unite și Omanului; analiștii avertizează că prețurile ar putea depăși 100 de dolari/baril dacă întreruperea se prelungește, în timp ce președintele Donald Trump a spus că SUA ar urma să ofere asigurare pentru transportul maritim din Golf și să escorteze petrolierele prin zonă.
Recomandate
Europa ar putea deveni țintă indirectă în conflictul dintre Iran și SUA , după avertismentul transmis de Teheran către statele UE să nu se implice militar, potrivit unui interviu acordat de expertul Flavius Caba pentru Știrile ProTV . Mesajul iranian – „dacă vă implicați, vom răspunde” – vine pe fondul unei relații deja tensionate între Bruxelles și Teheran. Flavius Caba , președintele Institutului de Studii Politice și Economice în Orientul Mijlociu, explică faptul că relațiile erau la un minim istoric încă înaintea izbucnirii războiului. Uniunea Europeană a desemnat Gardienii Revoluției drept organizație teroristă, iar Iranul a răspuns declarând armatele statelor UE drept entități teroriste. Ce riscuri sunt luate în calcul Potrivit expertului, cel mai probabil scenariu nu vizează un atac militar direct, ci amenințări asimetrice: activarea unor celule teroriste „în adormire”; acțiuni de tip „lup singuratic” pe teritoriul european; presiune indirectă prin rețele afiliate Iranului. „Probabil, acțiunile principale la care ar trebui să fim atenți sunt cele de tip terorist”, avertizează Caba. Un alt risc major ar putea apărea în cazul destabilizării interne a Iranului. Un eventual colaps sau un război civil ar putea genera un nou val migraționist spre Europa. Scenariul militar direct, puțin probabil Deși Iranul deține rachete balistice capabile să atingă ținte din Europa, expertul consideră că o confruntare directă este improbabilă. În plus, în cazul unui atac, ar putea interveni sistemele de apărare antirachetă, inclusiv scutul de la Deveselu . Concluzia analizei este că Teheranul nu are interesul deschiderii unui nou front cu statele europene, însă ar putea recurge la instrumente indirecte de presiune, într-un context regional tot mai volatil. [...]
Emiratele Arabe Unite cer Statelor Unite, Iranului și Israelului să revină la negocieri , avertizând că escaladarea conflictului din Orientul Mijlociu riscă să destabilizeze întreaga regiune. Potrivit Euronews , apelul a fost lansat în a cincea zi a războiului, într-un moment în care confruntările militare continuă să se intensifice. Apel diplomatic pentru oprirea escaladării Ministrul de stat pentru Cooperare Internațională al Emiratelor Arabe Unite, Reem Bint Ebrahim Al Hashimy , a declarat că revenirea la dialog este singura soluție realistă pentru a evita extinderea conflictului . Oficialul a subliniat că Abu Dhabi nu dorește extinderea confruntării și consideră că soluțiile militare nu aduc stabilitate durabilă în regiune. „ Revenirea la masa negocierilor este singura cale rațională de urmat ”, a afirmat Al Hashimy în cadrul primei conferințe de presă susținute după izbucnirea conflictului. În același timp, Emiratele Arabe Unite au condamnat ceea ce au numit „atacurile flagrante ale Iranului” , dar au insistat că teritoriul lor nu trebuie folosit pentru operațiuni militare împotriva Teheranului. Atacuri cu rachete și drone asupra Emiratelor Autoritățile de la Abu Dhabi au anunțat că sistemele de apărare aeriană ale țării au respins sute de atacuri cu rachete balistice și drone de la începutul conflictului. Potrivit Ministerului Apărării al Emiratelor Arabe Unite, până acum au fost lansate către teritoriul lor: 186 de rachete balistice 812 drone Brigadierul Abdul Nasser Al Humaidi , purtător de cuvânt al ministerului, a declarat că apărarea aeriană a țării rămâne capabilă să respingă astfel de atacuri. Oficialul a afirmat că Emiratele dispun de capacitățile militare și stocurile de muniție necesare pentru a se apăra, indiferent de durata conflictului. Emiratele încearcă să evite extinderea războiului În ciuda tensiunilor, Abu Dhabi încearcă să mențină o poziție echilibrată, cerând deopotrivă dialog diplomatic și stabilitate regională . Apelul Emiratelor Arabe Unite se alătură altor inițiative diplomatice lansate în ultimele zile, inclusiv eforturilor Chinei de a trimite un emisar special în Orientul Mijlociu pentru medierea conflictului. [...]
Revista satirică franceză Charlie Hebdo a publicat o copertă provocatoare care ironizează moartea ayatollahului Ali Khamenei , liderul suprem al Iranului ucis în primele zile ale războiului din Orientul Mijlociu. Potrivit Digi24 , desenul a reaprins tensiunile dintre publicația franceză și regimul de la Teheran, în timp ce autoritățile franceze se tem de posibile represalii. Coperta controversată a revistei Numărul publicat miercuri de săptămânalul satiric prezintă o caricatură sugestivă a liderului iranian. Imaginea arată: o toaletă amplasată pe un morman de moloz ; turbanul caracteristic clericului iranian așezat pe rezervorul toaletei; ochii și ochelarii lui Ali Khamenei care apar din interiorul vasului. Caricatura a fost realizată de redactorul-șef al revistei, Laurent Sourisseau , cunoscut sub pseudonimul „Riss”, unul dintre supraviețuitorii atacului terorist din 7 ianuarie 2015 asupra redacției Charlie Hebdo din Paris . O relație tensionată de ani de zile cu Iranul Publicația franceză are de mult timp dispute cu autoritățile iraniene. În 2022 , revista a organizat un concurs internațional de caricaturi care îl ironizau pe Ali Khamenei, în contextul protestelor declanșate în Iran după moartea Mahsa Amini , o tânără kurdă de 22 de ani arestată de poliția morală pentru modul în care purta hijabul. Moartea acesteia a provocat proteste masive în Iran, iar femeile au început să își ardă vălurile în semn de revoltă. Caricaturile publicate de Charlie Hebdo în acea perioadă au declanșat o criză diplomatică între Franța și Iran . Teheranul a reacționat dur, printre măsuri fiind: închiderea Institutului Francez din Iran ; organizarea de proteste anti-franceze ; condamnarea oficială a publicației. Temeri privind eventuale represalii Publicarea noii caricaturi vine într-un moment extrem de tensionat, în contextul războiului din Orientul Mijlociu și al schimbărilor de putere din Iran după moartea lui Ali Khamenei. Franța analizează deja riscurile unor posibile atacuri de răzbunare , mai ales având în vedere precedentul din 2015, când un atac jihadist asupra redacției Charlie Hebdo a provocat moartea a 12 persoane. În ciuda acestor riscuri, revista satirică continuă să publice caricaturi provocatoare, invocând libertatea de exprimare ca principiu fundamental al presei franceze. [...]
China a anunțat trimiterea unui emisar special în Orientul Mijlociu pentru a încerca medierea conflictului , marcând prima inițiativă diplomatică oficială a Beijingului după declanșarea războiului dintre Iran și coaliția formată din Statele Unite și Israel. Potrivit HotNews , anunțul a fost făcut de ministrul chinez de Externe, Wang Yi , în a cincea zi a conflictului care s-a extins rapid în regiune. Declarația a venit în timpul unei convorbiri telefonice cu omologul său saudit, prințul Fayçal ben Farhane. Șeful diplomației chineze a precizat că Beijingul va trimite un emisar special pentru Orientul Mijlociu , care va vizita mai multe state din regiune pentru a încerca să faciliteze dialogul și să reducă tensiunile. Autoritățile chineze nu au anunțat deocamdată identitatea diplomatului și nici lista țărilor în care acesta va merge. Inițiativa apare într-un moment în care conflictul s-a intensificat după atacurile aeriene lansate de Statele Unite și Israel asupra Iranului , iar temerile privind extinderea războiului la nivel regional sunt în creștere. Wang Yi a subliniat că Beijingul susține respectarea suveranității Iranului , dar în același timp a cerut tuturor actorilor implicați să evite escaladarea și să revină la negocieri. În mesajul transmis în cadrul discuției cu Arabia Saudită, ministrul chinez de Externe a insistat asupra rolului pe care China încearcă să îl joace în actuala criză: Beijingul se declară o „forță pentru pace” în regiune; China cere oprirea operațiunilor militare și reluarea dialogului; autoritățile chineze spun că sunt pregătite să joace un rol „constructiv” în mediere . China este unul dintre principalii parteneri economici și politici ai Iranului , iar poziția sa diplomatică este urmărită cu atenție de statele implicate în conflict. În ultimii ani, Beijingul a încercat să își consolideze influența în Orientul Mijlociu inclusiv prin inițiative de mediere, precum acordul de reconciliere dintre Iran și Arabia Saudită anunțat în 2023. Prin trimiterea unui emisar special, China încearcă acum să se implice direct în gestionarea uneia dintre cele mai grave crize de securitate din regiune din ultimii ani. [...]
Numărul rachetelor lansate de Iran asupra Israelului este în scădere de la o zi la alta , potrivit declarațiilor armatei israeliene citate de HotNews , care afirmă că această evoluție ar fi rezultatul operațiunilor militare împotriva infrastructurii de lansare a rachetelor iraniene. Oficialii israelieni spun că au distrus sute de lansatoare balistice și stocuri de armament, ceea ce ar fi redus capacitatea Teheranului de a continua atacurile la aceeași intensitate. Declarația a fost făcută miercuri seara de locotenent-colonelul Nadav Shoshani , purtător de cuvânt al armatei israeliene. Potrivit acestuia, forțele israeliene ar fi neutralizat aproximativ 300 de lansatoare de rachete balistice , iar loviturile asupra acestor instalații ar explica diminuarea ritmului atacurilor. Oficialul militar a descris evoluția atacurilor în mai multe etape: în prima zi a conflictului , Iranul a lansat multe zeci de rachete; ulterior, tirurile au scăzut la câteva zeci pe zi ; în prezent, numărul atacurilor este mult mai mic , potrivit armatei israeliene. În total, de la începutul confruntării, Iranul ar fi lansat câteva sute de proiectile asupra regiunii, dintre care zeci sau chiar câteva sute au vizat direct Israelul , a mai spus Shoshani. Armata israeliană afirmă că, pe lângă atacurile directe din Iran, au existat și alte surse de atac . Miercuri, au fost raportate două bombardamente simultane provenite din Iran și Liban , în timp ce din Irak ar fi fost lansate doar câteva drone. Potrivit oficialilor israelieni, majoritatea tirurilor continuă să provină din Iran și din zone controlate de Hezbollah . Declarațiile armatei israeliene nu au fost confirmate independent, iar autoritățile iraniene nu au comentat imediat aceste estimări privind reducerea numărului de rachete lansate. [...]
Premierul britanic Keir Starmer afirmă că Regatul Unit nu intră în războiul cu Iranul fără bază legală – Londra menține distanța față de ofensiva SUA și Israel În contextul escaladării conflictului din Orientul Mijlociu, premierul britanic Keir Starmer a declarat că Regatul Unit nu se va alătura oficial războiului lansat de Statele Unite și Israel împotriva Iranului fără o justificare juridică solidă și fără un plan militar clar. Potrivit TVR Info , șeful guvernului de la Londra a reiterat această poziție în intervenția sa săptămânală din Camera Comunelor, precizând că decizia sa rămâne neschimbată față de cea exprimată la finalul săptămânii trecute. Starmer a respins anterior solicitarea Washingtonului de a utiliza baze militare britanice pentru lovituri directe împotriva Iranului. El a explicat că Regatul Unit nu poate intra într-un conflict armat fără o bază legală clară și fără o strategie coerentă privind obiectivele și consecințele operațiunilor militare. Totuși, situația s-a schimbat parțial după reacția Iranului la bombardamentele americano-israeliene. Duminică, Teheranul a lansat rachete și drone asupra bazelor militare americane din regiunea Golfului. În acest context, guvernul britanic a autorizat folosirea bazelor sale pentru acțiuni cu caracter defensiv împotriva unor obiective militare iraniene. Decizia a fost justificată de Londra prin necesitatea protejării cetățenilor britanici și a personalului militar aflat în zonă. Premierul britanic a fost întrebat de opoziție de ce Forțele Aeriene Regale nu participă la operațiunile de bombardament alături de aliații occidentali. Răspunsul său a fost ferm: Regatul Unit nu se va implica într-un război fără o fundamentare legală și fără un plan militar viabil. Poziția Londrei a generat tensiuni cu Washingtonul. Președintele american Donald Trump a criticat marți decizia britanică de a bloca inițial utilizarea bazei militare de pe insula Diego Garcia, din Oceanul Indian , afirmând că această poziție a obligat avioanele americane să zboare mai multe ore pentru a ajunge la ținte. Liderul american a acuzat guvernul britanic că a fost „foarte puțin cooperant” în operațiunile împotriva Iranului. Între timp, Regatul Unit a luat măsuri pentru protejarea propriilor forțe din regiune. Londra a anunțat trimiterea în Cipru a unui distrugător și a unor elicoptere Wildcat echipate cu sisteme anti-dronă, pentru apărarea personalului britanic de la baza aeriană Akrotiri, care a fost atacată recent de o dronă iraniană. Evoluțiile arată că Londra încearcă să mențină un echilibru delicat: sprijin pentru securitatea aliaților și protejarea propriilor interese, fără a se implica direct într-un conflict militar deschis cu Iranul. [...]
