Știri
Știri din categoria Externe
Iranul a lansat peste 500 de rachete și 2.000 de drone, într-o serie de atacuri de represalii care au vizat Israelul, instalații militare americane și state arabe din Golf, extinzând puternic conflictul declanșat după loviturile coordonate SUA–Israel asupra teritoriului iranian din 28 februarie.
Conform declarațiilor șefului Comandamentului Central al SUA (CENTCOM), generalul Dan Caine, atacurile au inclus peste 500 de rachete balistice și peste 2.000 de drone, pe care acesta le-a descris drept „imprecise” și a acuzat Iranul că ar fi vizat „nediscriminatoriu” civili. Țintele ar fi fost răspândite în Emiratele Arabe Unite, Arabia Saudită, Qatar, Bahrain, Kuweit și chiar baza Royal Air Force de la Akrotiri, în Cipru, unde ar fi lovit drone despre care se crede că au fost lansate de Hezbollah.
Potrivit Al Jazeera, cel puțin trei persoane au fost ucise în Emiratele Arabe Unite, iar Qatar a raportat 16 răniți, Kuweit 32, Oman cinci și Bahrain patru. În același context, ar fi fost afectate aeroportul din Dubai și obiective din Manama și Kuweit, iar ambasada SUA din Riad ar fi fost lovită de drone; trei ambasade americane s-au închis ulterior, mai notează sursa.
CENTCOM a confirmat că șase militari americani au fost uciși în cadrul operațiunii denumite de Pentagon „Operation Epic Fury”. Patru ar fi murit în Kuweit după ce un proiectil a trecut de sistemele de apărare aeriană și a lovit un centru tactic de operațiuni fortificat, iar alte două rămășițe au fost recuperate ulterior dintr-o facilitate lovită în valul inițial de atacuri; cel puțin 18 militari ar fi fost răniți grav. În SUA, unii parlamentari democrați au ridicat semne de întrebare privind ritmul consumului de muniții, senatorul Mark Kelly avertizând că stocurile pentru apărare aeriană nu sunt „nelimitate”, în condițiile în care Iranul ar dispune de rezerve mari de drone și rachete balistice cu rază medie.
Pe plan economic, blocajul de facto al Strâmtorii Hormuz a amplificat tensiunile pe piețele energetice. Time notează că Gardienii Revoluției ar fi revendicat „control complet” asupra căii navigabile, prin care trece aproximativ o cincime din producția globală de petrol, iar cotația Brent a urcat cu circa 10%, spre aproximativ 83 de dolari/baril, de la puțin peste 73 de dolari înaintea conflictului. Maersk a suspendat traversările prin strâmtoare, iar zeci de petroliere au rămas în așteptare în largul coastelor Emiratelor Arabe Unite și Omanului; analiștii avertizează că prețurile ar putea depăși 100 de dolari/baril dacă întreruperea se prelungește, în timp ce președintele Donald Trump a spus că SUA ar urma să ofere asigurare pentru transportul maritim din Golf și să escorteze petrolierele prin zonă.
Recomandate
Donald Trump spune că SUA nu se vor lăsa intimidate de blocada Iranului asupra Strâmtorii Ormuz , o rută maritimă esențială pentru transportul de petrol și mărfuri, pe fondul unei escaladări care a început după ce Teheranul a reinstituit restricțiile la trecere, potrivit Agerpres . Președintele american a declarat, sâmbătă, la Casa Albă, că Iranul „nu ne poate șantaja”, susținând că Teheranul „se comportă astfel de ani de zile”. În același timp, Trump a indicat că discuțiile dintre cele două părți continuă și că administrația americană ar urma să aibă „niște informații până la sfârșitul zilei”. De ce contează: riscul operațional pentru transportul maritim Episodul subliniază fragilitatea traficului prin Strâmtoarea Ormuz , după ce o decizie de redeschidere anunțată vineri a fost inversată în mai puțin de 24 de ore. Potrivit informațiilor citate, ministrul iranian de externe Abbas Araghchi și Donald Trump anunțaseră vineri redeschiderea strâmtorii pentru petroliere și nave comerciale, însă comandamentul forțelor armate iraniene a revenit ulterior asupra acestei decizii. Motivul invocat de partea iraniană a fost menținerea blocadei americane asupra porturilor iraniene. Ce se întâmplă pe teren După reinstituirea blocadei de către Iran, „23 de nave și-au schimbat cursul sau s-au întors din drum” la indicațiile Comandamentului Central al SUA (CENTCOM), potrivit unei postări pe X citate în material. Blocada navală a SUA vizează navele care au ca punct de plecare sau de destinație un port iranian. În acest stadiu, Agerpres nu oferă detalii suplimentare despre durata estimată a restricțiilor sau despre eventuale măsuri concrete care ar urma să fie adoptate, dincolo de faptul că negocierile sunt în desfășurare. [...]
Administrația Trump avertizează că reluarea luptelor în zona Strâmtorii Hormuz este posibilă în câteva zile , pe fondul unui armistițiu care expiră în trei zile și al lipsei unei date ferme pentru o nouă rundă de negocieri SUA–Iran, potrivit G4Media , care citează Axios . Miza imediată este una operațională și economică: orice escaladare în jurul unei rute maritime strategice precum Hormuz poate perturba transporturile și poate amplifica incertitudinea în piețele energetice. În acest context, Donald Trump a convocat sâmbătă dimineață o ședință în Camera de criză a Casei Albe, pentru a discuta „criza reînnoită” din jurul Strâmtorii Hormuz și negocierile cu Iranul, potrivit a doi oficiali americani citați de Axios. Armistițiu pe termen scurt și semnale de escaladare pe mare Situația este descrisă ca „un moment critic”, deoarece armistițiul ar urma să expire peste trei zile, iar o nouă întâlnire între negociatorii americani și iranieni nu are, deocamdată, o dată stabilită. În paralel, Iranul a anunțat sâmbătă că închide din nou strâmtoarea, iar în zonă au avut loc atacuri repetate asupra mai multor nave. Aceste evoluții vin la mai puțin de 24 de ore după ce Trump spusese că s-ar putea ajunge la un acord pentru încetarea războiului „în decurs de o zi sau două”. Un înalt oficial american a avertizat că, dacă nu apare „în curând un progres decisiv”, războiul s-ar putea relua în zilele următoare. Cine a participat la ședința de la Casa Albă Potrivit unui oficial american, la reuniunea din centrul de comandă au participat: vicepreședintele JD Vance (care „se așteaptă” să ia parte la următoarea rundă de negocieri cu Iranul); secretarul de stat Marco Rubio; secretarul apărării Pete Hegseth; secretarul trezoreriei Scott Bessent. Au fost prezenți și șefa de cabinet Susie Wiles, trimisul special Steve Witkoff, directorul CIA John Ratliffe și președintele Comitetului șefilor de stat major Dan Caine, conform aceleiași surse. Casa Albă a refuzat să comenteze informația. Negocierile: propuneri noi și rol de mediere al Pakistanului Șeful armatei pakistaneze, Asim Munir, a avut în această săptămână la Teheran discuții de mediere între SUA și Iran, iar oficiali americani au spus că Trump a vorbit la telefon cel puțin o dată cu Munir și cu reprezentanți iranieni. Consiliul Suprem de Securitate Națională al Iranului a transmis sâmbătă că SUA au prezentat noi propuneri, pe care Iranul le analizează, fără a oferi un răspuns până acum. Potrivit unei surse familiarizate cu detaliile negocierilor, noua criză din Strâmtoarea Hormuz ar fi izbucnit după ce părțile au făcut progrese în reducerea divergențelor privind îmbogățirea uraniului de către Iran și stocurile de uraniu îmbogățit. Într-o declarație de presă din Biroul Oval, Trump a spus că Iranul „a încercat să facă pe deșteptul… au vrut să închidă din nou strâmtoarea” și că „nu ne poate șantaja”. Președintele american a mai afirmat că SUA sunt încă în discuții cu Iranul și că va ști până la finalul zilei dacă părțile ajung la un acord. [...]
Amenințarea Iranului de a trata drept țintă orice navă care se apropie de Strâmtoarea Ormuz ridică riscul de întreruperi pe una dintre cele mai sensibile rute maritime pentru energie și comerț , potrivit Agerpres , care citează AFP. Marina Gardienilor Revoluției , descrisă ca armata ideologică a Iranului, a transmis sâmbătă că orice navă care se va apropia de strâmtoare va fi „luată drept țintă” de autoritățile iraniene. Mesajul a fost publicat într-un comunicat pe Sepah News, site-ul Gardienilor Revoluției. „Avertizăm că nicio navă, oricare ar fi, nu trebuie să-și părăsească locul din Golful Persic și Marea Omanului. Orice tentativă de apropiere de Strâmtoarea Ormuz va fi considerată cooperare cu inamicul și nava contravenientă va fi luată drept țintă.” [...]
Convocarea de urgență a „ Situation Room ” arată că riscul unei noi perturbări în Strâmtoarea Ormuz revine în prim-plan, cu potențial de efecte rapide asupra piețelor energetice și transportului maritim , pe fondul escaladării din ultimele ore și al incertitudinii privind continuarea armistițiului, potrivit Mediafax . Președintele american Donald Trump a convocat sâmbătă o întâlnire în așa-numita „Situation Room” a Casei Albe pentru a discuta criza provocată de noua blocare a Strâmtorii Ormuz și negocierile cu Iranul. Ședința a analizat „ultimele evoluții din Orientul Mijlociu”, potrivit Axios, care citează doi oficiali americani sub protecția anonimatului. La discuții au participat vicepreședintele JD Vance, secretarul de stat Marco Rubio, secretarul Apărării Pete Hegseth și secretarul Trezoreriei Scott Bessent, alături de mai mulți lideri ai armatei și ai CIA. De ce contează: fereastra armistițiului se închide, iar riscul de reluare a conflictului crește Situația din Iran este descrisă ca fiind „într-un punct critic” în contextul escaladării din ultimele ore. În plus, înțelegerea privind încetarea focului ar urma să expire în trei zile, iar o dată pentru o nouă întâlnire între negociatorii americani și iranieni nu fusese stabilită, conform informațiilor prezentate. Un oficial american a spus că, în lipsa unei deblocări rapide, războiul „s-ar putea relua în câteva zile”, potrivit aceleiași relatări. Contextul imediat: restricții reapărute la 24 de ore după un mesaj de „normalizare” Închiderea Strâmtorii Ormuz și atacurile asupra unor nave au apărut la doar 24 de ore după ce Trump anunțase că acordul de pace este aproape finalizat și că traficul maritim este permis fără restricții, mai notează materialul. [...]
Iranul a închis din nou Strâmtoarea Ormuz , iar mesajul noului lider suprem indică o escaladare cu risc direct pentru fluxurile globale de petrol , potrivit G4Media . Decizia vine pe fondul războiului din Orientul Mijlociu și al unei reacții la ceea ce presa de la Teheran descrie drept menținerea unei blocade americane asupra porturilor iraniene. Mojtaba Khamenei , prezentat drept liderul suprem al Iranului, a transmis sâmbătă pe Telegram un mesaj de Ziua Armatei, în care a promis „continuarea rezistenței” și a invocat capacitățile militare ale țării, inclusiv dronele și marina. Ce s-a întâmplat cu Strâmtoarea Ormuz Mesajul lui Mojtaba Khamenei a fost publicat la câteva ore după ce presa de la Teheran a anunțat că armata reia „controlul strict” asupra Strâmtorii Ormuz, ca reacție la menținerea blocadei americane asupra porturilor iraniene, relatează Sky News, citat de G4Media. În consecință, Iranul a revenit asupra deciziei luate cu o zi înainte de a redeschide ruta maritimă, descrisă în material ca fiind esențială pentru comerțul global cu petrol. Mesajul noului lider suprem: accent pe capabilități militare Potrivit Al Jazeera, Mojtaba Khamenei a susținut că dronele iraniene „lovesc criminalii americani și sioniști ca fulgerul” și a afirmat că marina este pregătită să provoace „noi înfrângeri” adversarilor. CNN, citat de aceeași sursă, notează că el a lăudat armata iraniană pentru apărarea teritoriului și apelor țării și și-a încheiat mesajul cu condoleanțe pentru familiile celor uciși în ceea ce a numit „războiul impus” de Statele Unite și Israel. Contextul succesiunii la vârful puterii Conform G4Media, Mojtaba Khamenei nu a mai fost văzut în public de la numirea sa ca succesor al tatălui său, Ali Khamenei, în funcția de lider suprem. Ali Khamenei ar fi fost ucis într-un atac aerian comun al Statelor Unite și Israelului, la începutul războiului din Orientul Mijlociu, conflict despre care materialul precizează că a izbucnit la sfârșitul lunii februarie. [...]
Iranul spune că analizează „noi propuneri” ale SUA, dar își leagă orice deblocare a Strâmtorii Ormuz de condiții care pot menține presiunea pe piețele energetice , potrivit Agerpres . Consiliul suprem al securității naționale de la Teheran afirmă că negociatorii iranieni nu vor face „niciun compromis”, în timp ce conflictul din Orientul Mijlociu continuă să afecteze economia mondială prin blocarea rutei maritime prin care tranzitează, de regulă, o cincime din petrolul brut și din gazul natural lichefiat la nivel global. Negocieri reluate prin medierea Pakistanului, fără calendar pentru următoarea rundă Teheranul susține că americanii au transmis „noi propuneri” în ultimele zile, în contextul vizitei la Teheran a comandantului armatei pakistaneze, care acționează ca mediator. Iranul „le examinează în prezent” și „nu le-a răspuns încă”, a transmis Consiliul securității, citat de agenția oficială Irna. Discuții între Iran și SUA au avut loc pe 11 aprilie la Islamabad, fără rezultat, iar cele două părți încearcă să reia negocierile prin medierea Pakistanului. În paralel, președintele american Donald Trump a declarat că un acord de pace este „foarte aproape”, însă viceministrul de externe iranian a precizat că nu a fost stabilită încă nicio dată pentru noi discuții. Ormuz, pârghia economică: „control strict” și taxe de tranzit O încetare a focului de două săptămâni a intrat în vigoare pe 8 aprilie, după ofensiva israeliano-americană împotriva Iranului declanșată la 28 februarie. Totuși, Teheranul a anunțat sâmbătă că reia „controlul strict” asupra Strâmtorii Ormuz, ca reacție la menținerea „blocadei americane asupra porturilor iraniene”. De la începutul conflictului, Iranul a instituit taxe pentru tranzitarea acestei rute, iar Consiliul securității iranian spune că intenționează să mențină controlul „până la încheierea definitivă a războiului și instaurarea unei păci durabile în regiune”. În același mesaj, instituția avertizează că, atât timp cât „inamicul” încearcă să perturbe trecerea navelor și recurge la blocadă navală, Iranul va considera situația drept o încălcare a încetării focului și va împiedica redeschiderea strâmtorii „limitat și în anumite condiții”, inclusiv prin „cerința plății taxelor aferente serviciilor de securitate, de siguranță și protecție a mediului”. De ce contează Chiar și în scenariul reluării negocierilor, condiționarea redeschiderii Ormuz și menținerea taxelor de tranzit indică faptul că riscul de perturbare a fluxurilor de energie rămâne ridicat. În contextul în care războiul „zdruncină economia mondială”, evoluția discuțiilor și regimul de acces prin strâmtoare rămân principalele variabile cu efect imediat asupra comerțului și prețurilor la energie. [...]
