Știri
Știri din categoria Externe

Lipsa unui „progres tangibil” în discuțiile Iran–SUA prelungește incertitudinea diplomatică în jurul încercărilor de a opri războiul din Orientul Mijlociu, într-un moment în care canalele de negociere rămân active, dar fără rezultate concrete. Declarația îi aparține ministrului iranian de externe, Abbas Araghchi, potrivit Agerpres.
Araghchi a spus miercuri seară că nu există „niciun progres tangibil” în negocierile cu Statele Unite, într-un interviu acordat unei televiziuni libaneze. Informația este relatată de agenția iraniană Tasnim și preluată de AFP, conform aceleiași surse.
În absența unor detalii suplimentare despre formatul discuțiilor sau pașii următori, mesajul Teheranului indică o blocare a negocierilor care vizează „punerea capăt războiului din Orientul Mijlociu”, fără a contura un calendar sau o schimbare de poziție care să deblocheze procesul.
Recomandate

Ieșirea la suprafață a tensiunilor Trump–Netanyahu complică eforturile SUA de a impune un armistițiu regional , după ce președintele american a confirmat că l-a numit „nebun” pe premierul israelian într-o convorbire telefonică legată de luptele din Liban, potrivit Reuters . Donald Trump a făcut declarația într-un interviu difuzat miercuri, la podcastul „Pod Force One”, fiind întrebat despre o relatare Axios care susținea că discuția a fost presărată cu injurii și că Trump l-ar fi acuzat pe Netanyahu de nerecunoștință. Președintele american a confirmat că a folosit expresia, dar a spus că nu era „furios”, ci „puțin deranjat” de „luptele constante” ale Israelului cu Libanul, adăugând că, în ansamblu, se înțelege „foarte bine” cu Netanyahu. Potrivit Axios, citat de Reuters, un oficial american neidentificat a descris convorbirea de luni în termeni duri, inclusiv cu afirmații că Israelul ar fi devenit tot mai impopular din cauza escaladării. Reuters notează că Trump a rezumat mesajul către Netanyahu astfel: la un moment dat i-ar fi spus „Bibi, trebuie să oprim asta”. Netanyahu minimizează ruptura, dar miza este negocierea unui acord mai larg Întrebat despre relatarea Axios, Benjamin Netanyahu a refuzat să ofere detalii despre conversație, însă a susținut că relația sa cu Trump „nu s-a schimbat”. Într-un interviu la CNBC, premierul israelian a vorbit despre „dezacorduri tactice” și a insistat că cei doi au „obiective comune” și găsesc „întotdeauna o cale” de a-și rezolva diferențele. Dincolo de schimbul de replici, episodul apare într-un moment în care Washingtonul încearcă să obțină oprirea ostilităților pe mai multe fronturi. Iranul a transmis că nu va accepta un acord cu Statele Unite pentru a pune capăt războiului început la finalul lui februarie de Trump și Netanyahu decât dacă un eventual armistițiu ar include și Libanul, pe care Israelul l-a invadat în martie, în contextul confruntării cu Hezbollah. Luptele continuă, în pofida unui acord mediat de SUA Reuters relatează că ostilitățile au continuat chiar și după un acord mediat de SUA, anunțat luni, care ar fi dus la reducerea unor atacuri: Israelul ar fi făcut un pas înapoi de la lovirea suburbiilor sudice ale Beirutului controlate de Hezbollah, iar gruparea ar fi oprit atacurile transfrontaliere. Miercuri, lovituri israeliene cu drone au ucis cel puțin șase persoane în sudul Libanului și au vizat o mașină la sud de Beirut, potrivit unor surse de securitate libaneze citate de Reuters. Israelul a declarat că a interceptat un „aparat ostil”, probabil lansat de Hezbollah. Trump își apără decizia de a ataca Iranul și politica față de acordul din 2015 În același interviu, Trump a respins ideea că Netanyahu l-ar fi „păcălit” să atace Iranul, afirmând că el a fost inițiatorul și justificând decizia prin obiectivul de a împiedica Iranul să obțină o armă nucleară. Totodată, a susținut că Israelul ar fi fost într-o poziție mult mai proastă dacă SUA nu ar fi ieșit, în 2018, din acordul nuclear din 2015 . Reuters amintește că, după retragerea SUA din acord, Iranul a acumulat stocuri de uraniu îmbogățit aproape de nivelul necesar pentru armament, iar criticii lui Trump susțin că Teheranul este acum mai aproape de a produce o armă nucleară și că va fi dificil de negociat un acord „mai bun”. [...]

Escaladarea din Golf a împins prețul petrolului în sus cu peste 1% la deschiderea piețelor , pe fondul unui nou val de atacuri atribuite Iranului și al blocajului din negocierile Washington–Teheran, potrivit News . Mișcarea vine într-un context în care Strâmtoarea Ormuz este „în mare parte” închisă traficului maritim, iar riscul de întreruperi logistice rămâne ridicat. Ce s-a întâmplat în Golf și de ce contează pentru energie Comandamentul Central al SUA a anunțat că atacuri cu rachete iraniene asupra Bahrainului, Kuweitului și altor ținte regionale au fost fie dejucate, fie au eșuat. Concret, două rachete lansate către Kuweit „nu au atins ținta sau s-au dezintegrat în zbor”, iar trei rachete îndreptate către Bahrain au fost interceptate. Armata americană a mai transmis că a doborât drone iraniene care vizau nave civile în apele regionale și forțe americane din Kuweit și că a efectuat lovituri asupra insulei Qeshm, lângă Strâmtoarea Ormuz, după tentative de atac din partea Iranului. Pe fondul acestor evoluții, prețurile petrolului au crescut cu peste 1% la deschiderea piețelor miercuri, în condițiile în care conflictul rămâne blocat într-un „impas” sub un armistițiu fragil, iar Ormuz – rută care gestiona înainte de război o cincime din traficul mondial de petrol și gaze naturale lichefiate – este în mare parte închisă. Negocierile SUA–Iran: acord provizoriu, dar nesemnat Iranul și SUA au declarat săptămâna trecută că au ajuns la un acord inițial provizoriu pentru oprirea războiului, însă documentul nu a fost semnat. Mass-media iraniană a relatat că Teheranul nu a comunicat cu Washingtonul de câteva zile, în timp ce președintele SUA, Donald Trump, a susținut că negocierile continuă. În paralel, discuțiile includ și dosarul nuclear. Trump a afirmat că împiedicarea Iranului să obțină arme nucleare este prioritatea sa principală, în timp ce Iranul neagă că dezvoltă o bombă nucleară și spune că programul are scopuri pașnice. Secretarul de stat american Marco Rubio a declarat în fața parlamentarilor că SUA ar accepta ridicarea sancțiunilor doar dacă Iranul renunță la activitatea sa nucleară. Efecte colaterale: Liban, transport maritim și lanțuri de aprovizionare În Liban, Israelul a continuat atacurile asupra unor orașe din sud, potrivit unor surse din serviciile de securitate libaneze, în pofida unui armistițiu parțial mediat de SUA, anunțat luni. Materialul menționează că 1,2 milioane de persoane au fost strămutate, iar o dronă israeliană deasupra Beirutului a menținut populația în alertă. Pe mare, grupul MSC a anunțat că una dintre navele sale a fost lovită de două proiectile în portul Umm Qasr din Irak. Totodată, UNICEF a avertizat că scumpirea transportului și întreruperile din lanțurile de aprovizionare îngreunează livrarea de ajutor vital în mai multe zone, inclusiv Gaza și Liban. Ce urmează Din informațiile disponibile, direcția imediată depinde de două variabile: dacă atacurile din Golf continuă și dacă acordul provizoriu SUA–Iran se transformă într-un document semnat. Până atunci, combinația dintre risc militar în jurul Strâmtorii Ormuz și blocaj diplomatic rămâne un factor de presiune pentru piețele de energie și pentru costurile de transport. [...]

Declarațiile lui Trump despre un acord al Iranului de a renunța la arma nucleară vin pe fondul unei noi escaladări în Golf, care a împins prețul petrolului în sus și a menținut Strâmtoarea Hormuz în mare parte închisă , potrivit Daily Mail . Președintele SUA a spus că Teheranul „a fost de acord” să nu dețină o armă nucleară, dar a admis că Iranul „își poate schimba” poziția. Trump a făcut afirmațiile într-un interviu pe podcastul „Pod Force One”, unde a susținut că liderul Iranului este implicat în discuțiile de pace cu Washingtonul și că „probabil” se va întâlni cu ayatollahul „la un moment dat”, în funcție de cum evoluează negocierile. El a adăugat că SUA nu au „nevoie de trupe la sol acum”. De ce contează: riscul de șoc pe energie rămâne ridicat În aceeași zi, ostilitățile din Golf au reizbucnit, iar un atac iranian cu rachete a avariat aeroportul din Kuweit, în timp ce armata americană a efectuat lovituri în apropierea Strâmtorii Hormuz. Publicația notează că aceste evoluții au „testat” un armistițiu fragil și au urcat prețul petrolului cu peste 2%, în condițiile în care strâmtoarea rămâne în mare parte închisă la mai bine de trei luni după primele lovituri americane și israeliene asupra Iranului. Suspendarea zborurilor pe aeroportul internațional din Kuweit a fost urmată de reluarea operațiunilor din Terminalul 4, după evaluarea pagubelor și măsuri de siguranță, potrivit autorităților kuweitiene citate. Bahrain a anunțat interceptarea a trei rachete și mai multor drone, iar Iranul a susținut că a atacat cartierul general al Flotei a 5-a a SUA din Bahrain, precum și o bază aeriană și elicoptere într-un alt stat din regiune (nespecificat). Negocieri contestate public și condiții puse de Teheran Pe fondul informațiilor din presa iraniană că negociatorii Teheranului ar fi oprit comunicarea cu mediatorii armistițiului, Trump a respins public aceste relatări pe Truth Social, afirmând că discuțiile au continuat „în mod continuu”, inclusiv „astăzi”. Daily Mail mai relatează că, în cadrul oricărui acord, Iranul ar urmări, între altele, oprirea luptelor în Liban, acces la miliarde de dolari din venituri petroliere, derogări pentru exporturile de țiței, ridicarea unei blocade americane asupra porturilor și păstrarea influenței asupra strâmtorii. În paralel, un consilier militar al liderului suprem iranian a avertizat că noi atacuri americane ar fi întâmpinate cu „un potop de rachete și drone”. Context regional: tensiuni cu Israel și Liban Trump a mai spus că a avut un schimb dur de replici cu premierul israelian Benjamin Netanyahu și s-a declarat nemulțumit de luptele Israelului cu Libanul, deși a afirmat că relația dintre ei rămâne bună. În același timp, Israelul a continuat loviturile în sudul Libanului, iar armata israeliană a anunțat interceptarea unei „aeronave ostile” care a intrat în nordul Israelului. Pentru piețe, mesajul central rămâne contradicția dintre semnalele politice de „progres” și realitatea operațională din regiune: atacuri, rute maritime afectate și o Strâmtoare Hormuz încă puternic perturbată, cu efect direct asupra prețului energiei și a transportului maritim. [...]

Kuweitul încearcă să limiteze riscul de escaladare regională după ce a respins acuzațiile Iranului că teritoriul sau spațiul său aerian ar fi fost folosite ca bază pentru atacuri împotriva Teheranului, pe fondul unor lovituri americane asupra unui petrolier iranian și a insulei Qeshm din Golf, potrivit Agerpres . Ministerul de Externe al Kuweitului a transmis că „neagă categoric” orice utilizare a teritoriului sau a spațiului aerian kuweitian pentru „orice act ostil împotriva oricărei țări”. Declarația îi aparține ministrului adjunct de externe, Hamad Suleiman al-Mashaan , care a calificat acuzațiile iraniene drept „false, nefondate și fără nicio dovadă”. Contextul: atacuri asupra Kuweitului și reacția diplomatică În același timp, statul din Golf a fost ținta unei noi serii de atacuri soldate cu un mort și zeci de răniți. Ca represalii, Kuweitul a decis miercuri expulzarea a doi membri ai ambasadei Iranului. Separat, drone iraniene au lovit miercuri aeroportul din Kuweit, într-un atac descris ca primul mortal din Golf de la intrarea în vigoare a unui acord de încetare a focului. Potrivit informațiilor citate, un cetățean indian a fost ucis, iar peste 60 de persoane au fost rănite. Impact operațional: aeroportul, afectat temporar Atacul a vizat un terminal al aeroportului, iar ambasada Indiei a indicat că victima era un pasager indian. Autoritățile kuweitiene au anunțat că 63 de persoane au fost spitalizate. Ministerul Sănătății din Kuweit a precizat că printre răniți se numără civili, angajați ai aeroportului și călători, cu leziuni grave, inclusiv traumatisme craniene, hemoragii cerebrale, amputări și răni provocate de explozii. Traficul aerian a fost suspendat pentru câteva ore, înainte de a fi reluat treptat. [...]

Evaluarea Washingtonului că Mojtaba Khamenei este în viață și mai activ în decizie ridică miza politică a negocierilor SUA–Iran , într-un moment în care discuțiile pentru oprirea războiului din Orientul Mijlociu „bat pasul pe loc”, potrivit Digi24 , care citează declarații ale secretarului de stat american Marco Rubio . Rubio a spus în Senat, la o audiere în Comisia pentru Afaceri Externe, că SUA văd „semne” că Mojtaba Khamenei „se implică tot mai mult” în conducerea Iranului, chiar dacă „toate comunicările sale se fac în scris și prin intermediul unor terți”. Ce spune SUA despre rolul lui Mojtaba Khamenei Potrivit declarațiilor lui Rubio, implicarea ar fi vizibilă „la un anumit nivel”, însă comunicarea indirectă complică evaluarea publică a rolului său și lasă loc de incertitudini privind mecanismele interne de decizie de la Teheran. Contextul: succesiunea și absența din spațiul public În material se arată că Mojtaba Khamenei a fost grav rănit după un bombardament israelian țintit asupra unui complex din Teheran, în prima zi a războiului. De atunci, el nu a apărut în public sau în înregistrări video, iar după numirea sa ca ayatollah, pe 8 martie, i-au fost atribuite doar mesaje scrise. Totodată, Digi24 notează că el i-a luat locul tatălui său, ayatollahul Ali Khamenei, care ar fi fost ucis în acel atac israelian. De ce contează pentru negocierile SUA–Iran Mesajul transmis de Rubio indică faptul că Washingtonul își calibrează dialogul cu Teheranul având în vedere o posibilă consolidare a influenței noului lider, într-un moment în care negocierile pentru oprirea războiului din Orientul Mijlociu nu avansează. În lipsa unor apariții publice și cu comunicare prin intermediari, rămâne neclar cât de direct este controlul exercitat de Mojtaba Khamenei și cum se reflectă asta în pozițiile de negociere ale Iranului. [...]

Atacurile ucrainene cu rază lungă cresc riscul de escaladare și pun presiune pe infrastructura energetică rusă , avertizează secretarul de stat american Marco Rubio , după loviturile cu drone care au vizat obiective din zona Sankt Petersburg, potrivit Digi24 . Rubio a spus, într-o audiere în fața unei comisii parlamentare, că în ultimele luni Ucraina „a devenit din ce în ce mai eficientă” în atacuri „adânc în teritoriul rus”, iar acest lucru face ca „riscul de escaladare” să fie „real, mai real decât era acum doi ani”. Declarațiile sunt atribuite de Digi24 agenției AFP, preluată de Agerpres. În aceeași zi, mai multe drone au vizat obiective strategice din Rusia, inclusiv cel mai mare terminal petrolier din zona Mării Baltice, la Sankt Petersburg, și o fabrică militară din regiunea Tambov. Ambele locații ar fi fost cuprinse de incendii în urma atacurilor, conform informațiilor prezentate. De ce contează: infrastructura energetică intră în ecuația riscului Țintirea unui terminal petrolier ridică miza dincolo de componenta strict militară, pentru că introduce în ecuație infrastructura energetică folosită de Rusia în susținerea efortului de război. Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a susținut, într-o postare pe rețelele sociale, că „sancțiunile” ucrainene „de lungă distanță” au dat „rezultate bune” și că au fost lovite obiective importante pe teritoriul Rusiei, inclusiv terminalul din Sankt Petersburg și „ținte pur militare” de la baza Kronstadt. „Distanța de la granița de stat a Ucrainei până la această instalație a industriei petroliere ruse, care deservește războiul, este de aproximativ 1.100 de kilometri.” Context operațional: momentul ales și proximitatea față de forumul economic Lovitura asupra terminalului petrolier a avut loc în ziua deschiderii Forumului Economic Internațional de la Sankt Petersburg, programat între 3 și 6 iunie, unde Vladimir Putin ar urma să susțină un discurs. Potrivit aceleiași surse, locul desfășurării forumului se află la aproximativ 17 kilometri de terminalul vizat. În acest context, mesajul transmis de Rubio este că eficiența crescută a atacurilor ucrainene cu rază lungă amplifică riscul unei escaladări, ceea ce, în viziunea sa, întărește argumentul pentru încercarea de a pune capăt războiului „dacă putem”. [...]