Știri
Știri din categoria Externe

Declarațiile lui Trump despre un acord al Iranului de a renunța la arma nucleară vin pe fondul unei noi escaladări în Golf, care a împins prețul petrolului în sus și a menținut Strâmtoarea Hormuz în mare parte închisă, potrivit Daily Mail. Președintele SUA a spus că Teheranul „a fost de acord” să nu dețină o armă nucleară, dar a admis că Iranul „își poate schimba” poziția.
Trump a făcut afirmațiile într-un interviu pe podcastul „Pod Force One”, unde a susținut că liderul Iranului este implicat în discuțiile de pace cu Washingtonul și că „probabil” se va întâlni cu ayatollahul „la un moment dat”, în funcție de cum evoluează negocierile. El a adăugat că SUA nu au „nevoie de trupe la sol acum”.
În aceeași zi, ostilitățile din Golf au reizbucnit, iar un atac iranian cu rachete a avariat aeroportul din Kuweit, în timp ce armata americană a efectuat lovituri în apropierea Strâmtorii Hormuz. Publicația notează că aceste evoluții au „testat” un armistițiu fragil și au urcat prețul petrolului cu peste 2%, în condițiile în care strâmtoarea rămâne în mare parte închisă la mai bine de trei luni după primele lovituri americane și israeliene asupra Iranului.
Suspendarea zborurilor pe aeroportul internațional din Kuweit a fost urmată de reluarea operațiunilor din Terminalul 4, după evaluarea pagubelor și măsuri de siguranță, potrivit autorităților kuweitiene citate. Bahrain a anunțat interceptarea a trei rachete și mai multor drone, iar Iranul a susținut că a atacat cartierul general al Flotei a 5-a a SUA din Bahrain, precum și o bază aeriană și elicoptere într-un alt stat din regiune (nespecificat).
Pe fondul informațiilor din presa iraniană că negociatorii Teheranului ar fi oprit comunicarea cu mediatorii armistițiului, Trump a respins public aceste relatări pe Truth Social, afirmând că discuțiile au continuat „în mod continuu”, inclusiv „astăzi”.
Daily Mail mai relatează că, în cadrul oricărui acord, Iranul ar urmări, între altele, oprirea luptelor în Liban, acces la miliarde de dolari din venituri petroliere, derogări pentru exporturile de țiței, ridicarea unei blocade americane asupra porturilor și păstrarea influenței asupra strâmtorii. În paralel, un consilier militar al liderului suprem iranian a avertizat că noi atacuri americane ar fi întâmpinate cu „un potop de rachete și drone”.
Trump a mai spus că a avut un schimb dur de replici cu premierul israelian Benjamin Netanyahu și s-a declarat nemulțumit de luptele Israelului cu Libanul, deși a afirmat că relația dintre ei rămâne bună. În același timp, Israelul a continuat loviturile în sudul Libanului, iar armata israeliană a anunțat interceptarea unei „aeronave ostile” care a intrat în nordul Israelului.
Pentru piețe, mesajul central rămâne contradicția dintre semnalele politice de „progres” și realitatea operațională din regiune: atacuri, rute maritime afectate și o Strâmtoare Hormuz încă puternic perturbată, cu efect direct asupra prețului energiei și a transportului maritim.
Recomandate

Progresele în drone și rachete ieftine reduc avantajul militar al marilor puteri , iar asta schimbă calculele de securitate și apărare, inclusiv pentru economiile care depind de rute comerciale și de stabilitatea energetică, potrivit unei analize preluate de Digi24 din The Wall Street Journal . Ideea centrală este că „puterea face dreptate” nu mai funcționează ca în războaiele convenționale: state mai mici sau de rang mediu pot bloca obiective strategice ale unor armate mult mai bine finanțate, folosind tehnologii mai accesibile (drone, rachete de precizie) și mizând pe reziliență internă. În acest context, „tipul de război” bazat pe invazie și ocupație devine tot mai greu de dus până la capăt, chiar și pentru actorii majori. Exemplele care arată limitele „forței brute” În cazul Iranului, textul arată că, deși SUA au consumat o parte importantă din muniția cu rază lungă și au eliminat o parte din conducerea iraniană, nu au obținut o victorie strategică. Teheranul continuă să blocheze Strâmtoarea Ormuz , regimul rămâne la putere și își păstrează capacitatea de a lansa rachete asupra Israelului și statelor din Golf, inclusiv printr-un schimb de salve menționat ca având loc „săptămâna aceasta”. În Ucraina, analiza notează că, deși Donald Trump a întrerupt ajutorul american „în urmă cu mai bine de un an” și a făcut presiuni asupra Kievului să cedeze Donețk, Ucraina nu s-a prăbușit: a menținut linia frontului și a intensificat loviturile asupra teritoriului rus. De ce contează: costuri mai mari, rezultate mai incerte Mesajul comun al acestor conflicte este că superioritatea bugetară și tehnologică nu se mai traduce automat în control rapid al terenului și în schimbări de regim. Ministrul italian al Apărării, Guido Crosetto, sintetizează această schimbare într-o declarație citată de publicație: „Tipul de război cu care eram obișnuiți, tipul de război pe care Rusia îl avea în vedere în Ucraina – acela de a invada și ocupa o națiune – nu mai este de conceput.” Șeful Statului Major al Apărării din Țările de Jos, generalul Onno Eichelsheim, argumentează că, dacă un obiectiv nu este atins foarte rapid, se ajunge la impas, din care ieșirea devine dificilă. În același registru, textul subliniază că SUA nici nu au încercat operațiuni terestre în Iran, tocmai din cauza costurilor umane anticipate. Efecte în lanț: Taiwan și reconfigurarea alianțelor China urmărește aceste tendințe în timp ce cântărește opțiunea Taiwanului, iar analiza include și o observație a colonelului în rezervă Zhou Bo, potrivit căreia China produce multe drone, dar nu are experiență reală de utilizare militară comparabilă cu statele care le-au folosit pe câmpul de luptă. Separat, textul indică faptul că puterile de rang mediu (Canada, state europene și democrații asiatice) au început să-și consolideze legăturile militare, economice și de securitate, inclusiv pentru a compensa dependențele față de SUA și China. În această logică, cooperarea între state „de mijloc” devine un instrument de reducere a vulnerabilităților într-o ordine internațională mai fragmentată și mai greu de controlat prin forță. [...]

Teheranul avertizează că un conflict cu SUA ar putea depăși Orientul Mijlociu , în timp ce Qatarul a trimis o delegație la Teheran pentru discuții diplomatice, pe fondul escaladării schimburilor de amenințări dintre Iran și administrația Trump, potrivit News . Mesajul de sfidare a venit după ce Donald Trump a promis că SUA vor lovi Iranul „cu toată forța”. Ebrahim Azizi, președintele Comisiei pentru securitate națională a Parlamentului iranian, a susținut într-o postare pe X că numărul victimelor americane ar fi „deja mult mai mare decât recunoaște Trump” și a avertizat că, „de data aceasta”, războiul „nu se va limita” la regiune. „Nu ne temem să ne luptăm cu învinșii. Numărul victimelor americane este deja mult mai mare decât recunoaște Trump, și va crește. De data aceasta, războiul nu se va limita la această regiune. Vom vedea ce se va întâmpla!” Ținta: infrastructura critică, în centrul retoricii Președintele Iranului, Masoud Pezeshkian, a calificat amenințările lui Trump privind vizarea infrastructurii critice iraniene drept „un semn de disperare”, nu „o demonstrație de putere”. În același context, Fox News a relatat anterior că Trump ar fi spus într-un interviu că este pe punctul de a ordona noi atacuri împotriva centralelor electrice și podurilor iraniene. „Infrastructura critică este linia de viață a oamenilor. Amenințarea de a le viza – de la rețelele de transport la industriile de electricitate și apă – nu este o demonstrație de putere, ci un semn de disperare în fața voinței unei națiuni.” Pezeshkian a mai afirmat că Iranul va rămâne „neclintit” în fața presiunilor și amenințărilor, invocând capacitățile interne și „unitatea națională”. Qatar intră în jocul diplomatic, dar fără detalii despre mandat În paralel, o delegație din Qatar a sosit la Teheran pentru consultări privind relațiile bilaterale, evoluțiile regionale și eforturile diplomatice legate de conflictul cu Statele Unite, potrivit postului public iranian IRIB, citat de News. Televiziunea de stat a Iranului a prezentat vizita ca parte a unui proces diplomatic menit să pună capăt a ceea ce a numit „războiul impus de SUA” împotriva Iranului. IRIB nu a oferit detalii despre componența delegației, cine o conduce sau durata vizitei, ceea ce limitează evaluarea mizei concrete a discuțiilor. Contextul escaladării: armistițiu fragil și atacuri reciproce Tensiunile se suprapun peste un armistițiu convenit în aprilie între Washington și Teheran, urmat de o escaladare descrisă ca una dintre cele mai semnificative de la acel moment. Potrivit informațiilor prezentate, schimburile de atacuri au fost declanșate de prăbușirea unui elicopter american în apropierea Strâmtorii Hormuz , incident pus de Washington pe seama unei drone iraniene. SUA au răspuns atacând 20 de ținte iraniene din jurul strâmtorii, iar Iranul a lansat ulterior atacuri cu rachete și drone asupra bazelor americane din Iordania, Kuweit și Bahrain, fără victime sau pagube semnificative raportate la instalații. În acest cadru, Trump a declarat că Iranul „a întârziat prea mult” încheierea unui acord și că „va trebui să plătească prețul”, afirmând ulterior că SUA vor lovi Iranul „foarte dur”. Teheranul a anunțat, la rândul său, că va reevalua relațiile diplomatice cu SUA, invocând încălcări repetate ale armistițiului. [...]

Noile lovituri ale SUA în Iran cresc riscul de prelungire a crizei energetice din Golf , într-un moment în care oficiali americani avertizează deja că petrolul ar putea rămâne scump cel puțin până în iulie, pe fondul blocajului din Strâmtoarea Ormuz , potrivit Antena 3 . Armata americană a anunțat că a lansat „atacuri suplimentare de autoapărare” împotriva mai multor ținte din Iran, la indicațiile „Comandantului Suprem”, într-o postare a Comandamentului Central al SUA (CENTCOM) pe platforma X. Potrivit mesajului, loviturile au început la ora 17:15 ET (00:15, ora României) și sunt prezentate drept răspuns la „agresiunea nejustificată și continuă a Iranului”. În paralel, secretarul american al Apărării, Pete Hegseth, a spus că SUA vor bombarda „instalații-cheie” din Iran și a indicat că operațiunile ar putea continua și în zilele următoare, în funcție de evoluția situației și de perspectiva unui acord. Declarațiile vin după ce Donald Trump afirmase că Iranul „a întârziat prea mult negocierile” și că SUA îl vor „ataca foarte dur”. Petrolul și Strâmtoarea Ormuz: miza economică imediată În același flux de informații, este citat un avertisment al Departamentului de Energie al SUA, preluat de CNN, potrivit căruia prețurile petrolului ar urma să rămână ridicate cel puțin până în iulie, deoarece Strâmtoarea Ormuz rămâne blocată. Administrația pentru Informații Energetice (EIA) estimează o medie de aproximativ 105 dolari/baril pentru Brent în iunie și iulie, peste nivelurile „actuale” menționate de circa 91 dolari și peste nivelul de dinainte de război, de aproximativ 70 dolari. EIA își bazează previziunile pe așteptarea că livrările de petrol „vor rămâne limitate”, iar producția și stocurile vor scădea în următoarele săptămâni. Riposta Iranului și extinderea tensiunilor în regiune Mass-media oficială iraniană a relatat lansări de rachete asupra unor ținte și baze asociate cu SUA în regiune, inclusiv o lovitură asupra bazei Al-Harir din Erbil, în nordul Irakului. Totodată, au fost raportate explozii în apropierea localităților Minab și Sirik, în sudul Iranului, în zona Strâmtorii Ormuz, potrivit CNN. Presa iraniană a mai transmis că au fost activate sisteme de apărare antiaeriană în Asaluyeh, un centru energetic important cu rafinării și complexe petrochimice, dar a adăugat că „până în prezent” nu a avut loc un atac inamic asupra acestuia. Separat, Corpul Gardienilor Revoluției (IRGC) a susținut că a lansat rachete și drone către ținte americane din regiune. În Golf, bazele americane din Kuweit, Bahrain, Emiratele Arabe Unite și Qatar au fost puse în alertă maximă, conform informațiilor din material. Ce urmează, pe datele disponibile Din informațiile prezentate, escaladarea militară se suprapune peste o presiune deja vizibilă pe piața petrolului, alimentată de blocajul Strâmtorii Ormuz. În lipsa unor detalii suplimentare despre durata operațiunilor și despre stadiul negocierilor, rămâne de urmărit dacă loviturile anunțate de CENTCOM se transformă într-o campanie prelungită și dacă apar efecte directe asupra infrastructurii energetice din regiune, dincolo de alertele și activările de apărare raportate până acum. [...]

Donald Trump a ridicat miza conflictului cu Iranul, sugerând extinderea țintelor spre infrastructură critică , după ce a acuzat Teheranul că a întârziat negocierile pentru un acord, potrivit Mediafax . Președintele SUA a transmis că Iranul „va trebui să plătească prețul” pentru întârzierea unui acord privind conflictul din Orientul Mijlociu, informație atribuită de Mediafax agenției AFP. În același context, Trump a afirmat că armata iraniană a fost „complet învinsă”. Într-un mesaj publicat pe platforma sa, Truth Social , Trump a scris: „Bătăușul din Orientul Mijlociu e MORT!!! Le-a luat prea mult timp să negocieze un acord care ar fi fost grozav pentru ei, acum vor trebui să plătească prețul!!!” Ținte posibile: centrale electrice și poduri Într-o declarație transmisă jurnalistului Fox News Trey Yingst, într-un interviu telefonic, Trump a spus că negocierile de pace nu au înregistrat progrese și că se apropie de a viza centralele electrice și podurile din Iran, conform aceleiași surse. Tot în declarațiile citate de Fox News, Trump a adăugat: „S-ar putea să continui. Au avut șansa să semneze un acord și să supraviețuiască”. Mesaje contradictorii față de ziua precedentă Mediafax notează că mesajul de miercuri contrastează cu declarațiile de marți, când Trump spunea că o înțelegere durabilă pentru a pune capăt războiului era „aproape de sfârșit” și că negocierile s-ar putea încheia în „două sau trei zile”. Blocada maritimă, prezentată ca instrument de presiune economică Trump a lăudat și blocada americană asupra transporturilor maritime iraniene, pe care a numit-o „cea mai reușită” din istorie și un „zid de oțel”, potrivit sursei citate. El a susținut că blocada a oprit afacerile iraniene și a împiedicat Iranul să plătească salariile militare, în timp ce ar fi permis altor țări să exporte „mult petrol”. Unele afirmații (de exemplu, efectele blocadei asupra plății salariilor militare) sunt prezentate în articol ca declarații ale lui Trump și nu sunt însoțite de verificări independente în textul sursă. [...]

Avertismentul lui Netanyahu că Israelul ar putea lovi Iranul fără SUA ridică riscurile unei escaladări regionale și complică calculul de securitate al Ierusalimului, în condițiile în care Washingtonul pare să prioritizeze un acord diplomatic cu Teheranul, potrivit Adevărul . Premierul israelian Benjamin Netanyahu le-a spus miniștrilor, într-o ședință a cabinetului politico-militar desfășurată marți, că Israelul trebuie să fie pregătit să acționeze împotriva Iranului chiar și fără sprijinul Statelor Unite. Mesajul vine pe fondul temerilor de la Ierusalim că președintele american Donald Trump ar putea bloca sau limita o reacție militară israeliană după eventuale noi atacuri iraniene. „Este posibil să fim nevoiți să lovim fără sprijin american, în ciuda tuturor costurilor pe care le implică o asemenea decizie. Nu ne dorim să ajungem în această situație, dar știm că avem capacitatea să o facem”, a afirmat premierul israelian. Semnalele de la Washington: reacție „moderată” și presiune pentru un acord Declarațiile lui Netanyahu sunt plasate după o convorbire telefonică de duminică seara cu Donald Trump, la scurt timp după un atac iranian cu rachete balistice. Conform surselor citate de presa israeliană, Trump nu i-ar fi cerut explicit lui Netanyahu să renunțe la represalii, dar ar fi transmis că își dorește o reacție moderată, în contextul negocierilor pentru un acord cu Iranul. „Suntem aproape de un acord”, i-ar fi spus Trump lui Netanyahu, potrivit relatării din presă. Trump a afirmat, la rândul său, că un acord cu Iranul ar putea fi semnat „în următoarele două sau trei zile”. Operațiune extinsă abandonată: planul cu circa 50 de aeronave În aceeași seară a convorbirii, Israelul a lansat atacuri asupra mai multor obiective iraniene, inclusiv sisteme radar, baterii de apărare antiaeriană, facilități de producție a armamentului și o instalație petrochimică. Potrivit publicației The Jerusalem Post , pentru ziua următoare era pregătită o operațiune militară mult mai amplă, care ar fi urmat să implice aproximativ 50 de aeronave și să vizeze o gamă largă de ținte strategice din Iran. Planul ar fi fost abandonat după o nouă discuție Trump–Netanyahu, în care președintele american ar fi transmis că Teheranul a semnalat intenția de a opri atacurile și s-a pronunțat ferm împotriva unei operațiuni de amploare. De ce contează: falia SUA–Israel și riscul de decizii unilaterale În Israel, oficialii se tem că efortul administrației americane de a ajunge la o înțelegere diplomatică ar putea duce la opoziție inclusiv față de răspunsuri militare limitate, dacă situația escaladează din nou. O sursă familiarizată cu discuțiile a declarat pentru The Jerusalem Post că „la începutul acestei săptămâni s-au înregistrat progrese vizibile” în negocierile Teheran–Washington. În paralel, potrivit informațiilor publicate de The New York Times, Trump ar fi nemulțumit de evoluția negocierilor și frustrat că nu poate stabili un contact direct cu liderul suprem al Iranului, Mojtaba Khamenei; aceeași publicație susține, citând mediatori și o sursă apropiată negocierilor, că liderul american ar fi respins în repetate rânduri condiții acceptate anterior de propria echipă. Pe plan intern israelian, conducerea militară ar privi cu scepticism un posibil acord: șeful Statului Major, generalul-locotenent Eyal Zamir, a spus în ședința cabinetului de duminică faptul că militarii consideră că „aproape orice acord cu Iranul este un acord prost”. Mesajul de la Washington rămâne însă că decizia va urma interesul american: vicepreședintele JD Vance a declarat la Fox News că Statele Unite vor acționa în funcție de propriile interese, indiferent dacă Israelul este sau nu mulțumit de acordul final. „Israelului i-ar putea plăcea acordul pe care îl vom semna. Sau poate nu îi va plăcea. Noi vom acționa însă în funcție de ceea ce este în interesul Statelor Unite ale Americii”, a declarat Vance. [...]

Scăderea încrederii europenilor în SUA ca partener de securitate împinge agenda de reînarmare a UE , inclusiv prin creșterea bugetelor naționale și discuții despre împrumuturi comune, potrivit unui sondaj citat de Mediafax , publicat înaintea summit-urilor G7 și NATO . Sondajul Consiliului European pentru Relații Externe arată că doar 11% dintre europeni văd SUA drept un aliat al Uniunii Europene, un minim istoric, sub nivelul din noiembrie 2024, când 22% dintre cetățeni nu considerau SUA un aliat al Europei. Rezultatele, relatează Reuters, indică o încredere tot mai scăzută în Washington ca partener de securitate. Cercetarea a fost realizată în 15 țări europene (Austria, Bulgaria, Danemarca, Estonia, Franța, Germania, Ungaria, Italia, Țările de Jos, Polonia, Portugalia, Spania, Suedia, Elveția și Regatul Unit), pe respondenți de peste 18 ani. Majoritatea participanților din toate țările chestionate au spus că se îndoiesc că SUA ar interveni în apărarea lor în cazul unui atac. Presiune pentru cheltuieli mai mari și finanțare comună în Apărare Pe fondul acestor percepții, marea majoritate a europenilor intervievați consideră că guvernele ar trebui să crească cheltuielile naționale pentru Apărare; excepția menționată este Italia, unde peste jumătate dintre cetățeni se declară împotriva unei astfel de creșteri. În paralel, aproape 5 din 10 europeni (47%) susțin ideea împrumuturilor colective ale UE pentru finanțarea inițiativelor de apărare. Cele mai ridicate niveluri de sprijin pentru această opțiune sunt în: Portugalia (59%), Danemarca (56%), Țările de Jos (55%). „Cumpărați european”: reducerea dependenței de echipamentele militare americane Sondajul indică și o orientare către reducerea dependenței de echipamente militare americane, în favoarea alternativelor europene, cu sprijin mai puternic în Danemarca, Țările de Jos și Suedia pentru „achiziționarea de produse europene”. Există însă diferențe între state: Polonia este menționată ca excepție, fiind singura țară în care majoritatea respondenților ar susține creșterea achizițiilor de arme din SUA. În Germania, Italia și Ungaria, opiniile sunt descrise ca fiind semnificativ împărțite pe acest subiect. Factorul politic: percepția despre Trump și relația transatlantică Dincolo de dimensiunea de securitate, marea majoritate a europenilor (cu excepția Bulgariei) consideră că relațiile dintre SUA și Europa s-ar îmbunătăți odată cu plecarea președintelui american Donald Trump de la putere. În același tablou, europenii continuă să susțină Ucraina ca aliat sau partener strategic, dar consensul se reduce când discuția ajunge la trimiterea de trupe de menținere a păcii în Ucraina după război sau la extinderea UE spre est. Energie: opoziție față de reluarea importurilor din Rusia, chiar cu costuri mai mari Pe politica energetică, 44% dintre europeni se opun reluării importurilor de petrol și gaze din Rusia, chiar dacă asta ar însemna costuri mai mari în energie, potrivit datelor citate. [...]