Știri
Știri din categoria Externe
Atacurile cu drone asupra infrastructurii energetice din Sankt Petersburg au perturbat operațional orașul, inclusiv prin închiderea aeroportului, chiar în ziua deschiderii Forumului Economic Internațional, potrivit News. Președintele ucrainean Volodimir Zelenski susține că loviturile sunt un „răspuns drept” la atacurile Rusiei în Ucraina și le încadrează în ceea ce Kievul numește „sancțiuni cu bătaie lungă”.
Într-o conferință de presă comună la Kiev cu secretarul general al NATO, Mark Rutte, Zelenski a argumentat că Ucraina răspunde simetric atacurilor rusești cu drone și rachete.
„Ei trebuie să știe că, dacă ei folosesc drone și rachete împotriva noastră, noi vom face la fel”, a declarat Zelenski.
Oficiali ruși și ucraineni au anunțat că drone ucrainene au atins instalații miercuri dimineață, în ziua deschiderii Forumului Economic de la Sankt Petersburg. Zelenski a indicat două ținte: terminalul petrolier din Sankt Petersburg și baza militară Kronstadt.
Guvernatorul Sankt Petersburgului, Aleksandr Beglov, a transmis că „mai multe” infrastructuri au fost avariate, fără victime raportate.
Un efect operațional direct menționat este închiderea principalului aeroport din Sankt Petersburg, „timp de mai multe ore”, pe timpul nopții.
Atacurile au avut loc în ziua deschiderii Forumului Economic Internațional de la Sankt Petersburg (SPIEF), eveniment anual de trei zile care, în trecut, era principala platformă a Rusiei pentru atragerea investitorilor și companiilor occidentale. Potrivit informațiilor citate, aproximativ 20.000 de invitați din 130 de țări ar urma să participe.
În evaluarea oficialilor ucraineni, loviturile au urmărit să perturbe forumul, la care Vladimir Putin este așteptat și urmează să susțină un discurs vineri.
Zelenski a descris seria de lovituri drept „sancțiuni cu bătaie lungă” și a afirmat, pe rețelele sociale, că planul Ucrainei este aplicat „exact așa cum trebuie pentru a apropia pacea”. El a publicat și o înregistrare video în care apare un depozit petrolier în flăcări.
Atacurile intervin la o zi după un val de tiruri de rachete și drone rusești, soldat cu 23 de morți în întreaga Ucraină, conform informațiilor din material.
Recomandate
O posibilă vizită a directorului FBI în Rusia ar deschide un canal rar de contact instituțional SUA–FSB , într-un moment în care relația bilaterală rămâne tensionată din cauza războiului din Ucraina, potrivit Agerpres , care citează Politico , preluat de agenția turcă Anadolu. Conform informațiilor relatate de Politico, Kash Patel ar urma să meargă în Rusia în perioada 14–15 octombrie, cu două opriri planificate: mai întâi la Moscova, apoi la Sankt Petersburg. Gazda ar fi, probabil, FSB, serviciul rus de securitate, considerat succesorul KGB din perioada sovietică, potrivit unui oficial american citat. Ce se știe și ce rămâne neclar Deocamdată, agenda vizitei nu a fost făcută publică, iar sursa notează că nu este clar dacă Patel se va întâlni cu președintele rus Vladimir Putin sau cu consilieri de rang înalt ai acestuia. Politico plasează aceste planuri în contextul în care Statele Unite și Rusia „continuă să fie în dezacord” în privința războiului din Ucraina, ceea ce face ca o deplasare la acest nivel să fie, prin natura ei, sensibilă din punct de vedere politic și instituțional. Context: o raritate pentru conducerea FBI Ultimul director al FBI despre care se știe că a efectuat o vizită în Rusia a fost Robert Mueller, în 2013. Ulterior, în 2016, Mueller a fost numit procuror special pentru a investiga posibile legături între campania prezidențială a lui Donald Trump din 2016 și Rusia, mai notează materialul. [...]
Ucraina schimbă conducerea armatei în plin război, pe fondul tensiunilor interne din apărare. Președintele Volodimir Zelenski l-a demis pe comandantul-șef al Forțelor armate, generalul Oleksandr Sîrski , și l-a numit în locul lui pe generalul Mihailo Drapatîi, comandant al forțelor interarme, potrivit Agerpres . Decizia vine pe fondul nemulțumirilor apărute după plecarea ministrului apărării Mihailo Fedorov, înlăturat pe 14 iulie, după câteva zile de proteste în sprijinul acestuia. Fedorov l-a acuzat pe Sîrski că l-ar fi „împins spre ieșire” și că i-ar fi blocat tentativa de reformare a armatei. Sîrski, în vârstă de 60 de ani, ocupa funcția din 2024 și este creditat cu rolul de a fi condus apărarea Kievului la începutul invaziei ruse din 2022. În același timp, generalul a fost contestat, inclusiv din cauza reputației de comandant cu „mentalitate sovietică”, criticii reproșându-i că ar acorda prea puțină atenție pierderilor umane. În mesajul de marți seară publicat pe Telegram, Zelenski a anunțat numirea lui Drapatîi și i-a mulțumit lui Sîrski „și tuturor luptătorilor” pentru „pozițiile solide de front ale Ucrainei”. Schimbarea de la vârful armatei are loc într-un moment în care, potrivit informațiilor din aceeași relatare, Ucraina a încetinit puternic avansul trupelor ruse și a efectuat recent valuri de lovituri în Rusia și în părțile ocupate ale teritoriului său, ceea ce sugerează că miza imediată a deciziei este mai ales de ordin intern și operațional, nu o reacție la un colaps pe front. [...]
Presiunea străzii și a veteranilor riscă să forțeze o schimbare rapidă la vârful armatei ucrainene , în condițiile în care președintele Volodimir Zelenski este așteptat să decidă „în câteva zile” dacă îl demite pe comandantul-șef Oleksandr Sîrskîi , pe fondul protestelor declanșate de îndepărtarea fostului ministru al Apărării Mihhailo Fedorov, potrivit HotNews . O nouă manifestație este așteptată la Kiev, iar unul dintre organizatori, veteranul Dmytro Koziatynskyi, a declarat pentru Kyiv Independent că protestatarii au două cereri: repunerea lui Fedorov ca ministru al Apărării și demiterea lui Sîrskîi. Potrivit unei persoane familiarizate cu situația, citată de publicația ucraineană, o decizie privind Sîrskîi ar putea veni „în câteva zile”. Organizatorii au anunțat că după protestul de luni vor suspenda manifestațiile timp de trei zile, stabilind „termenul limită” pentru îndeplinirea cererilor până vineri. Miza: continuitatea reformelor și stilul de comandă din armată Nemulțumirile s-au concentrat pe relația tensionată dintre Fedorov și Sîrskîi, descrisă ca ajunsă „într-un punct mort”, pe fondul unor abordări diferite privind conducerea militară și cultura organizațională. În material se arată că Sîrskîi a fost criticat pentru o structură de comandă foarte centralizată și pentru micromanagement, asociate de critici cu o cultură de comandă „în stil sovietic”. În același timp, demiterea lui Fedorov a atras reacții negative din partea parlamentarilor, veteranilor și opiniei publice, pe motiv că ar putea submina reformele de la Ministerul Apărării. Fedorov ar fi primit o ofertă pentru o funcție axată pe tehnologia militară și modernizarea ministerului, însă, potrivit a două persoane familiarizate cu discuțiile, ar fi dispus să revină doar ca ministru. „De fapt, am stabilit termenul limită de vineri pentru ca cererile noastre să fie îndeplinite”, a spus Koziatynskyi. Semnalul operațional: vizita lui Sîrskîi pe front, în plin zvon de demitere Pe fondul speculațiilor privind schimbarea sa, Sîrskîi a mers pe linia frontului în zona Kostiantinivka și a transmis pe rețelele sociale că localitatea ar fi în continuare în mâinile ucrainenilor, în pofida afirmațiilor Kremlinului că ar fi ocupată. În același context, el a estimat că Rusia ar fi concentrat 145 de soldați în zonă și a susținut că forțele ucrainene ar fi eliminat 21 de militari ruși și ar fi rănit alți șase în ultimele 24 de ore. Generalul a insistat și pe intensificarea utilizării dronelor „de toate tipurile” pentru detectarea și eliminarea soldaților ruși infiltrați, cu risc redus pentru trupele ucrainene. În material se menționează că Fedorov l-a criticat pe Sîrskîi inclusiv pentru o presupusă adaptare insuficientă la schimbările impuse de războiul cu drone. Ce urmează Potrivit informațiilor citate, decizia privind Sîrskîi este așteptată „în curând”, posibil în câteva zile, iar Zelenski a promis schimbări în structura și organizarea armatei „chiar în această săptămână”. În paralel, protestatarii au anunțat o pauză de trei zile după manifestația de luni, cu un termen-limită până vineri pentru răspunsul autorităților. [...]
Întâlnirile în serie ale lui Zelenski cu comandanții indică o criză de comandă în plin val de tensiuni interne și speculații privind schimbarea șefului armatei, potrivit Mediafax . Președintele ucrainean a avut „cel puțin 6 întâlniri separate” într-o singură zi cu lideri militari, pe fondul „emoțiilor puternice” din societate după schimbări recente la vârful puterii. Miza este una operațională: într-un război de uzură, orice semnal de instabilitate în lanțul de comandă poate afecta coeziunea decizională și capacitatea de a implementa rapid reforme sau ajustări tactice, iar discuțiile despre o posibilă demitere a comandantului-șef al armatei, Oleksandr Syrskyi , amplifică presiunea publică și politică. Cine s-a văzut cu Zelenski În aceeași zi, Zelenski s-a întâlnit cu mai mulți lideri militari, între care: Mihailo Drapatyi, comandantul Forțelor Întrunite ale Forțelor Armate ale Ucrainei; Volodimir Horbatiuk, adjunctul șefului Statului Major General; Andrii Bilețki, general de brigadă și comandant al Corpului al Treilea de Armată; Igor Obolensky, comandant militar din cadrul Gărzii Naționale; Oleh Apostol, comandantul Forțelor de Asalt Aeriene și comandantul Brigăzii de Operațiuni Speciale; Denys „Redis” Prokopenko, general de brigadă în Garda Națională și comandant al Primului Corp „Azov”. În acest context, Kîrîlo Budanov a indicat că tensiunile sunt recunoscute la vârf și că reacția publică a fost luată în calcul. „Situația legată de ultimele schimbări interne a stârnit emoții puternice. Înțeleg oamenii. Poziția societății a fost auzită.” Demiterea lui Syrskyi: informație vehiculată, fără confirmare În paralel, presa ucraineană a relatat că, „în cadrul ședinței de securitate națională, generalul Sirski va fi demis”, însă, potrivit unor informații din Administrația Prezidențială citate în material, „nu vor exista demisii” în cadrul acelei ședințe. Cu alte cuvinte, scenariul rămâne la nivel de relatare și contra-relatare, fără o confirmare oficială prezentată în text. De unde vine ruptura: cazul Fedorov și conflictul cu Syrskyi Materialul plasează tensiunile actuale în jurul deciziei lui Zelenski de a-l demite pe popularul ministru al Apărării, Mihailo Fedorov, decizie care a alimentat nemulțumirea atât în rândul civililor, cât și al militarilor. Kyiv Independent relatează că în proteste a circulat sloganul: „Fedorov = mai mulți morți ruși, Syrskyi = mai mulți morți ucraineni.” Potrivit aceleiași publicații, una dintre explicațiile centrale pentru demiterea lui Fedorov ar fi conflictul său personal și profesional cu Syrskyi. Într-o conferință de presă, Fedorov l-a acuzat pe comandantul-șef că blochează reformele și că ar fi încercat să-l îndepărteze, inclusiv printr-un ultimatum transmis președintelui. Zelenski a spus ulterior, într-o conferință de presă la care a apărut alături de premierul britanic demisionar Keir Starmer , că cei doi nu au reușit să coopereze fără medierea sa și că, în această situație, „ieșirea e fie o parte, fie cealaltă”. Ce urmează, pe baza informațiilor disponibile Din datele prezentate rezultă două direcții imediate: pe de o parte, Zelenski încearcă să stabilizeze relația cu comandanții prin consultări directe și repetate; pe de altă parte, rămâne deschisă întrebarea dacă presiunea publică și disputele interne vor duce la schimbări în vârful armatei. În lipsa unei confirmări oficiale privind demiterea lui Syrskyi, orice concluzie despre o decizie iminentă trebuie tratată ca incertă. [...]
Avertismentul Iranului către Bulgaria ridică miza politică și juridică a unei decizii care ajunge în Parlamentul de la Sofia , după ce guvernul bulgar a anunțat că va cere aprobarea legislativului pentru staționarea unor aeronave americane de realimentare în zbor la baza aeriană Bezmer , potrivit Adevărul . Teheranul a transmis marți că Bulgaria nu ar trebui să permită Statelor Unite să folosească teritoriul său pentru operațiuni militare împotriva Iranului. Purtătorul de cuvânt al Ministerului iranian de Externe, Esmail Baghaei, a susținut că orice activitate care facilitează atacuri americane împotriva Iranului ar echivala cu o complicitate la „agresiune și crime de război”. Ce urmează să decidă Bulgaria Guvernul de la Sofia a anunțat că va solicita aprobarea Parlamentului pentru desfășurarea, la baza aeriană Bezmer (aprox. 260 km sud-est de Sofia), a unui număr de până la opt aeronave-cisternă americane, folosite pentru alimentarea în zbor a altor aeronave militare. Mesajul autorităților bulgare: „nu înseamnă implicare în război” Vicepreședinta Bulgariei, Iliana Iotova, a declarat marți, potrivit agenției BTA, că prezența aeronavelor americane KC-135 și a unui contingent de până la 250 de militari ai SUA la baza Bezmer nu înseamnă că Bulgaria se implică în război. Ea a subliniat că desfășurarea poate avea loc doar cu aprobarea Parlamentului și că guvernul respectă prevederile legale. BTA a mai amintit că aeronave de realimentare în zbor ale Forțelor Aeriene ale SUA au mai fost staționate în Bulgaria, operând anterior de pe aeroportul din Sofia până la sfârșitul lunii iunie, după prelungirea unei misiuni care inițial trebuia să se încheie la finalul lunii mai. Linkul Reuters menționat în material este Reuters . [...]
Poziția 11 a pașaportului românesc în Henley Passport Index înseamnă acces mai ieftin și mai rapid la călătorii , prin eliminarea sau simplificarea vizelor pentru 178 de destinații, potrivit Economedia . În ediția din iulie 2026 a clasamentului, România împarte locul 11 cu Bulgaria. Românii pot călători fără viză sau cu viză obținută la sosire în 178 de destinații din totalul de 227 analizate. Clasamentul compară 199 de pașapoarte la nivel global, în funcție de libertatea de călătorie oferită titularilor. Ce arată poziționarea României în clasament România este plasată în apropierea unor state precum Islanda și Statele Unite, care ocupă poziția a zecea, și imediat înaintea Principatului Monaco. În același timp, rezultatul poziționează România înaintea unor state cu economii mai mari și înaintea altor țări din regiune, potrivit datelor din index. Cum arată vârful și coada clasamentului La vârful ierarhiei se află Singapore, cu acces fără viză în 192 de destinații. Pe locul al doilea sunt Japonia, Coreea de Sud și Emiratele Arabe Unite (188 de destinații), iar poziția a treia este ocupată de Suedia. Locul al patrulea este împărțit de mai multe state europene, între care Germania, Franța, Italia, Spania, Olanda, Belgia și Danemarca, urmate de Austria, Portugalia, Elveția și Grecia, ceea ce indică o dominanță europeană în privința mobilității. La polul opus, Afganistanul rămâne țara cu cel mai slab pașaport, cu acces fără viză în 22 de destinații. Siria și Irak sunt, de asemenea, la finalul clasamentului, iar Pakistanul și Yemenul se află în partea inferioară a ierarhiei. Metodologia: pe ce se bazează indexul Henley Passport Index este actualizat periodic și folosește informații furnizate de Asociația Internațională de Transport Aerian (IATA). Ediția din iulie 2026 analizează accesul oferit de 199 de pașapoarte către 227 de destinații, fiind utilizată ca indicator al libertății de circulație la nivel global. [...]
