Știri
Știri din categoria Externe
Atacurile cu drone asupra infrastructurii energetice din Sankt Petersburg au perturbat operațional orașul, inclusiv prin închiderea aeroportului, chiar în ziua deschiderii Forumului Economic Internațional, potrivit News. Președintele ucrainean Volodimir Zelenski susține că loviturile sunt un „răspuns drept” la atacurile Rusiei în Ucraina și le încadrează în ceea ce Kievul numește „sancțiuni cu bătaie lungă”.
Într-o conferință de presă comună la Kiev cu secretarul general al NATO, Mark Rutte, Zelenski a argumentat că Ucraina răspunde simetric atacurilor rusești cu drone și rachete.
„Ei trebuie să știe că, dacă ei folosesc drone și rachete împotriva noastră, noi vom face la fel”, a declarat Zelenski.
Oficiali ruși și ucraineni au anunțat că drone ucrainene au atins instalații miercuri dimineață, în ziua deschiderii Forumului Economic de la Sankt Petersburg. Zelenski a indicat două ținte: terminalul petrolier din Sankt Petersburg și baza militară Kronstadt.
Guvernatorul Sankt Petersburgului, Aleksandr Beglov, a transmis că „mai multe” infrastructuri au fost avariate, fără victime raportate.
Un efect operațional direct menționat este închiderea principalului aeroport din Sankt Petersburg, „timp de mai multe ore”, pe timpul nopții.
Atacurile au avut loc în ziua deschiderii Forumului Economic Internațional de la Sankt Petersburg (SPIEF), eveniment anual de trei zile care, în trecut, era principala platformă a Rusiei pentru atragerea investitorilor și companiilor occidentale. Potrivit informațiilor citate, aproximativ 20.000 de invitați din 130 de țări ar urma să participe.
În evaluarea oficialilor ucraineni, loviturile au urmărit să perturbe forumul, la care Vladimir Putin este așteptat și urmează să susțină un discurs vineri.
Zelenski a descris seria de lovituri drept „sancțiuni cu bătaie lungă” și a afirmat, pe rețelele sociale, că planul Ucrainei este aplicat „exact așa cum trebuie pentru a apropia pacea”. El a publicat și o înregistrare video în care apare un depozit petrolier în flăcări.
Atacurile intervin la o zi după un val de tiruri de rachete și drone rusești, soldat cu 23 de morți în întreaga Ucraină, conform informațiilor din material.
Recomandate
Atacul Ucrainei asupra unei rafinării din Moscova ridică presiunea pe veniturile petroliere ale Rusiei , într-un moment în care bugetul de stat al Kremlinului depinde semnificativ de încasările din petrol, iar sancțiunile au redus deja baza de cumpărători, potrivit CNN . Lovitura a vizat din nou rafinăria din districtul Kapotnya, la mică distanță de Kremlin, și a venit pe fondul intensificării atacurilor ucrainene asupra infrastructurii energetice ruse. Potrivit primarului Moscovei, Serghei Sobianin , apărarea antiaeriană a doborât cel puțin 194 de drone care se îndreptau spre capitală, în noaptea de miercuri spre joi, un nivel peste episoadele recente, când atacurile „grele” au fost descrise ca având doar zeci de drone. Ministerul rus al Apărării a susținut că, la nivel național, au fost interceptate 555 de drone, inclusiv deasupra Mării Azov. Ce a fost lovit și ce efecte imediate sunt raportate Ținta principală menționată este Moscow Oil Refinery din Kapotnya, care, conform aceleiași surse, fusese lovită și marți. CNN relatează că imagini geolocalizate arată fum negru dens deasupra rafinăriei și o explozie care ar fi aruncat în aer acoperișul unui rezervor mare de combustibil. Atacurile au avut și efecte civile și operaționale în zona Moscovei: au fost avariate clădiri rezidențiale și alte obiective, din cauza resturilor căzute, potrivit agenției ruse TASS, citată de CNN; cel puțin 16 persoane au fost rănite, potrivit guvernatorului regiunii Moscova, Andrei Vorobiev; zborurile de pe toate aeroporturile majore ale Moscovei au fost suspendate temporar, a relatat Reuters, citând agenția rusă de aviație. În afara Moscovei, Ucraina ar fi lovit și un depozit de petrol în regiunea Rostov, iar Statul Major ucrainean a menționat, de asemenea, două poduri în zone ocupate din Ucraina. De ce contează economic: petrolul rămâne pilon bugetar pentru Rusia Miza depășește componenta militară: potrivit unor analiști citați de CNN, bugetul de stat al Rusiei se bazează pe veniturile din petrol pentru cel puțin o treime din încasări. În acest context, o campanie care vizează rafinării, depozite și terminale poate crea costuri suplimentare (reparații, întreruperi, logistică alternativă) și poate amplifica riscurile de aprovizionare pe piața internă. CNN notează că, de la începutul războiului, „pool”-ul de cumpărători pentru petrolul rusesc s-a redus pe fondul sancțiunilor mai stricte ale Uniunii Europene și ale Washingtonului, deși creșterea prețurilor globale la combustibili și relaxarea unor sancțiuni în contextul războiului din Iran ar fi avantajat Moscova. Context: schimb de lovituri și discuții la NATO despre apărarea aeriană Rusia a răspuns cu propriile atacuri: Forțele Aeriene ale Ucrainei au anunțat că Rusia a lansat șapte rachete și 239 de drone, iar autoritățile ucrainene au raportat lovirea unor obiective, inclusiv infrastructură energetică. Atacul are loc în timp ce președintele Volodimir Zelenski se află la Bruxelles pentru întâlniri cu lideri NATO, unde a cerut sprijin pentru apărare aeriană. Într-o postare pe Telegram, Zelenski a descris loviturile drept: „un răspuns pe deplin justificat la atacurile rusești asupra orașelor și comunităților noastre” La reuniunea miniștrilor apărării din NATO, secretarul general Mark Rutte a spus că discuțiile cu aliații continuă pentru a se asigura că Ucraina are ce îi trebuie, inclusiv interceptori și sisteme de armament. Separat, secretarul american al apărării, Pete Hegseth, a anunțat o analiză pe șase luni privind postura forțelor SUA în Europa, iar contribuția anuală a Washingtonului ar urma să fie condiționată de atingerea țintelor de cheltuieli de apărare de către ceilalți aliați, potrivit CNN. În paralel, The New York Times a relatat că SUA ar planifica reducerea semnificativă a aeronavelor și navelor puse la dispoziție pentru operațiuni NATO în Europa, citând surse europene. [...]
Reținerea unui suspect în cazul uciderii caricaturistului rus exilat ridică miza de securitate pentru Polonia , pe fondul indiciilor invocate de autorități privind o posibilă motivație politică, potrivit Adevărul . Premierul Donald Tusk a anunțat că poliția poloneză a reținut un bărbat suspectat de implicare în asasinarea unui caricaturist rus exilat, ucis luni în nord-estul Poloniei. În același dosar, alți doi cetățeni belaruși au fost reținuți, însă nu au fost puși sub acuzare până în acest moment, iar anchetatorii încearcă să stabilească cine a ordonat crima. Reținerea ar fi fost realizată în cooperare cu Agenția de Securitate Internă a Poloniei, suspectul folosind un pașaport georgian. Poliția locală din Lublin a precizat că documentul aparține unui bărbat în vârstă de 36 de ani. Indicii de „asasinat politic” și potențiale implicații internaționale Tusk a spus că anchetatorii încearcă să stabilească cine a ordonat crima și a indicat o posibilă motivație politică. „Totul indică faptul că este vorba de un asasinat politic” Premierul a adăugat că, dacă implicarea Rusiei va fi confirmată, incidentul ar avea „o dimensiune internațională extrem de gravă”. În paralel, viceministrul de Externe Władysław Bartoszewski a declarat pentru Radio Zet că printre posibilii suspecți ar putea fi și persoane de origine cecenă, având în vedere criticile frecvente ale victimei la adresa acestora. Cine era victima și ce se știe despre atac Procurorii au identificat victima ca fiind Robert Kuzovkov , cunoscut și sub pseudonimul Semion Skrepețki, caricaturist rus stabilit în Polonia din 2021. Acesta era cunoscut pentru desenele sale critice la adresa președintelui rus Vladimir Putin și a altor figuri politice de la Moscova. Autoritățile au precizat că victima a fost împușcată de cinci ori, inclusiv o dată în cap. Potrivit martorilor și anchetatorilor, atacatorul ar fi tras inițial mai multe focuri, apoi s-ar fi apropiat și ar fi continuat atacul de la mică distanță. Ce urmează în anchetă Poliția și procurorii polonezi continuă investigațiile pentru a stabili circumstanțele exacte ale atacului și eventualele legături internaționale ale cazului. Autoritățile nu au confirmat deocamdată dacă reținerile efectuate sunt direct legate de autorul sau de comanditarii crimei. [...]
Iranul pune sub semnul întrebării acordul cu SUA , avertizând că memorandumul de înțelegere ar fi „nul” dacă Israelul nu se retrage complet din sudul Libanului, potrivit Stirile Pro TV . Mesajul ridică un risc de blocaj pentru următoarea etapă a discuțiilor Teheran–Washington, într-un moment în care armata israeliană transmite că își menține prezența în zona ocupată. Poziția a fost exprimată de purtătorul de cuvânt al Ministerului iranian de Externe, Ismail Bagaei , care susține că „încheierea conflictului” nu înseamnă doar oprirea luptelor, ci și evacuarea tuturor teritoriilor libaneze ocupate. În interpretarea Teheranului, cât timp „ocupația” continuă, războiul nu poate fi considerat încheiat. „În acest caz, memorandumul de înțelegere ar fi considerat nul.” Condiționarea negocierilor cu SUA Bagaei a mai spus că a doua etapă a discuțiilor dintre Iran și SUA, menită să ducă la un acord definitiv, depinde de respectarea integrală a memorandumului. Pentru frontul libanez, condiția invocată este o „încetare totală a ostilităților și sfârșitul ocupației” israeliene. Israelul anunță că rămâne în sudul Libanului În paralel, armata israeliană a anunțat că rămâne pe teritoriul pe care îl ocupă în sudul Libanului, potrivit declarațiilor unui ofițer al Armatei de Apărare a Israelului (IDF), în pofida semnării memorandumului care include „garantarea integrității teritoriale a Libanului”. Același ofițer a afirmat că armata israeliană va ataca „amenințări” identificate și „dincolo” de perimetrul ocupat și a indicat că „se discută mai multe măsuri” în negocieri directe între Israel și Liban. Armata israeliană a publicat și o hartă a zonei ocupate, marcată de-a lungul frontierei sudice a Libanului, extinsă dincolo de râul Litani , până la nord de care populației i s-a ordonat să se mute. Agenția națională de presă libaneză (ANN) a informat, tot joi, despre o presupusă încălcare a acordului de către Israel, menționând un atac asupra unui vehicul în sudul țării, soldat cu moartea unei persoane, la câteva ore după intrarea în vigoare a memorandumului, conform relatărilor citate. [...]
Armata israeliană spune că își va continua operațiunile în sudul Libanului , invocând „amenințările”, în pofida acordului semnat de SUA și Iran care ar viza închiderea războiului din Orientul Mijlociu, inclusiv pe frontul libanez, potrivit Agerpres , care citează AFP. Anunțul armatei israeliene vine joi, în contextul în care acordul SUA–Iran este prezentat ca având ca obiectiv punerea capăt conflictului regional, cu efecte și asupra Libanului. Din informațiile disponibile în material, poziția Israelului indică faptul că, cel puțin la acest moment, acordul nu se traduce automat într-o oprire a operațiunilor militare israeliene în sudul Libanului, armata motivând continuarea prin existența unor „amenințări”. Articolul integral este disponibil doar abonaților Agerpres , astfel că detalii suplimentare despre natura operațiunilor sau calendarul lor nu pot fi verificate din textul accesibil. [...]
Kremlinul încearcă să pună sub semnul întrebării coeziunea G7 pe Ucraina , susținând că Donald Trump ar fi fost influențat de aliații europeni cu „idei dăunătoare” în timpul summitului, potrivit Adevărul . Mesajul vine în contextul în care liderii occidentali încearcă să mențină unitatea în sprijinul Kievului, iar orice semnal de „recalibrare” la Washington poate avea efecte directe asupra sancțiunilor, livrărilor de armament și negocierilor de pace. Declarația a fost făcută de Iuri Ușakov, unul dintre principalii consilieri ai președintelui rus Vladimir Putin, la scurt timp după încheierea reuniunii G7. Oficialul rus a afirmat: „Tema ucraineană a fost discutată intens la summit. Se poate presupune că Donald Trump a fost alimentat cu idei care, după părerea mea, nu sunt utile și poate chiar sunt nocive.” Ușakov a mai spus că, după summit, nu au existat contacte directe între Kremlin și administrația Trump, ceea ce ar indica faptul că Moscova își evaluează încă poziția reală a Washingtonului. Cum ar fi încercat liderii G7 să îl influențeze pe Trump Potrivit Politico , subiectul Ucrainei a dominat una dintre cinele de lucru ale liderilor G7, unde i-au fost prezentate lui Trump argumente că Ucraina rezistă ofensivelor ruse și recuperează teren în anumite sectoare ale frontului. Aceleași surse citate de publicația americană susțin că președintele francez Emmanuel Macron ar fi avut un rol important în discuții și ar fi reușit să îl convingă pe Trump să susțină în continuare Ucraina și strategia europeană de creștere a presiunii asupra Rusiei. Cancelarul german Friedrich Merz a apreciat, la rândul său, declarațiile lui Trump de după summit, considerând că mesajul potrivit căruia Rusia trebuie să oprească războiul oferă motive de optimism pentru o cooperare mai strânsă între Washington și aliații europeni. De ce contează reacția Moscovei După întâlnirile cu președintele ucrainean Volodimir Zelenski , Trump a declarat că este pregătit să acorde din nou o atenție sporită dosarului ucrainean și eforturilor de încheiere a conflictului, alimentând speculații despre o posibilă recalibrare a politicii americane. În lectura Kremlinului, semnalele de la summit sunt privite cu suspiciune: reacția Moscovei sugerează că Rusia consideră influența partenerilor europeni asupra lui Trump un factor care ar putea complica orice tentativă de apropiere între Washington și Moscova în perioada următoare. [...]
Iranul anunță că va introduce taxe pentru navele care tranzitează Strâmtoarea Ormuz , după expirarea unei perioade de 60 de zile fără taxe , ceea ce poate ridica costurile de transport pe una dintre cele mai importante rute energetice din lume, potrivit Mediafax . Teheranul susține că „nu va reveni la condițiile de dinainte de război” și că va percepe taxe pentru tranzitarea căii navigabile după intervalul de 60 de zile prevăzut într-un memorandum de înțelegere. Purtătorul de cuvânt al Ministerului de Externe iranian, Esmail Baghaei, a declarat că dosarul Strâmtorii Ormuz va fi în responsabilitatea Iranului și a Omanului, potrivit The Guardian. Negociatorul-șef iranian, Mohammad Bagher Ghalibaf, a spus la televiziunea de stat că strâmtoarea „nu va reveni la condițiile de dinainte de război” și a invocat „dreptul la suveranitate” asupra zonei, afirmând că Iranul va încasa „un comision pentru servicii”. De ce contează pentru piețele de energie și transport Strâmtoarea Ormuz este descrisă ca o rută energetică vitală, pe unde circulă de obicei aproximativ o cincime din aprovizionarea globală cu petrol și GNL (gaz natural lichefiat). Introducerea unor taxe de tranzit ar putea însemna costuri suplimentare pentru armatori și, indirect, presiuni asupra lanțurilor de aprovizionare și a prețurilor energiei, în funcție de nivelul taxelor și de modul de aplicare (detalii care nu sunt precizate în material). Reacția SUA, pe fondul acordului cu Teheranul Donald Trump a declarat anterior că nu va accepta impunerea de taxe pentru traversarea rutei, însă, apărând acordul dintre SUA și Teheran, a susținut că, dacă strâmtoarea nu ar fi fost lovită, aceasta „nu ar fi fost niciodată deschisă”, iar consecința ar fi fost o „depresiune mondială”. În acest moment, informațiile disponibile nu includ nivelul taxelor, categoriile de nave vizate sau mecanismul de colectare, ci doar intenția Iranului de a trece la taxare după perioada de grație de 60 de zile. [...]
