Știri
Știri din categoria Externe
Disputa privind programul nuclear al Iranului blochează negocierile de pace, în condițiile în care Teheranul a transmis oficialilor europeni „inițiative” pentru încheierea conflictului, dar a acuzat Europa de o abordare „neconstructivă”, potrivit News, care citează Reuters.
Ministrul iranian de Externe, Abbas Araghchi, a discutat cu omologii săi din Franța și Italia, pe care i-a informat „despre pozițiile și inițiativele Republicii Islamice Iran de a pune capăt războiului impus”, conform unui comunicat iranian.
În dialogul cu ministrul italian Antonio Tajani, Araghchi și-a exprimat nemulțumirea față de ceea ce a numit abordarea „neconstructivă” a țărilor europene în dosarul nuclear și a susținut că programul Iranului este „absolut pașnic”.
La rândul său, Tajani a transmis public, pe rețelele de socializare, că un Iran dotat cu arme nucleare reprezintă „o linie roșie” pentru Italia.
Miza imediată rămâne stocul de uraniu îmbogățit al Iranului peste nivelul necesar pentru producerea de energie, pe care Statele Unite vor ca Teheranul să îl abandoneze, element care, potrivit informațiilor citate, menține negocierile de pace în impas.
Recomandate
Președintele Donald Trump spune că ar putea ordona noi lovituri militare împotriva Iranului , în timp ce Washingtonul analizează o propunere iraniană de acord-cadru, potrivit Axios . Mesajul ridică din nou riscul unei escaladări într-un moment în care negocierile sunt prezentate ca fiind în impas. Trump le-a spus reporterilor sâmbătă că o reluare a acțiunii militare este „o posibilitate” dacă Iranul „se comportă urât” sau „face ceva rău”, întrebat fiind dacă ar putea ordona noi lovituri. Negocieri în paralel cu opțiuni militare În același timp, SUA și Iranul „încă fac schimb” de proiecte pentru un acord-cadru care să pună capăt războiului, însă Trump ia în calcul și noi lovituri „pentru a încerca să spargă” blocajul actual, notează publicația. Ce conține propunerea Iranului, potrivit sursei Axios scrie că Iranul a transmis joi o propunere actualizată, în 14 puncte, pentru un acord-cadru. Conform a două surse informate despre document, propunerea include: un termen de o lună pentru negocieri privind redeschiderea Strâmtorii Hormuz ; încetarea blocadei navale americane; încheierea permanentă a războiului în Iran și în Liban; abia după un astfel de acord, încă o lună de negocieri pentru un posibil acord privind programul nuclear. Briefing la Trump și „planuri noi” pentru lovituri Tot joi, Trump a fost informat de comandantul CENTCOM , amiralul Brad Cooper, despre „noi planuri” pentru lovituri militare împotriva Iranului, potrivit Axios. Cooper a plecat apoi în regiune și sâmbătă s-a întâlnit cu militari la bordul USS Tripoli, în Marea Arabiei. Ce urmează: evaluarea propunerii și semnale publice dure Trump a spus vineri că nu este mulțumit de propunerea iraniană, iar sâmbătă, înainte să plece din Palm Beach spre Miami, a declarat că urma să o revizuiască în avion și că va reveni cu o poziție după ce primește „formularea exactă”. Ulterior, pe Truth Social, Trump a scris că „nu-și poate imagina” că propunerea ar putea fi acceptabilă și a susținut că Iranul „nu a plătit încă un preț suficient de mare” pentru acțiunile sale din ultimii 47 de ani. [...]
Mutarea atenției Casei Albe spre Iran riscă să accelereze decuplarea de securitate a Europei de SUA , pe fondul percepției că sprijinul american pentru Ucraina devine tot mai incert, potrivit unei analize citate de Libertatea . În acest context, oficiali europeni vorbesc despre „urgența” creșterii autonomiei strategice, inclusiv prin ideea unei Uniuni Europene de Apărare. De peste două luni, războiul din Iran captează atenția Statelor Unite, iar conflictul din Ucraina a coborât ca prioritate la Casa Albă. Un oficial european anonim spune că „lucrurile par să fie blocate și au nevoie de un nou impuls”, însă „ultimele 24 de ore” ar fi arătat că speranțele pentru o schimbare rapidă sunt nerealiste. Semnale de distanțare: Ucraina, pe plan secund, Europa își face calculele În material sunt enumerate mai multe acțiuni recente ale lui Donald Trump: criticarea cancelarului Germaniei pe rețelele sociale, surprinderea Pentagonului cu o amenințare privind reducerea prezenței trupelor americane în trei țări europene (inclusiv Germania) și o discuție telefonică extinsă cu Vladimir Putin. În urma convorbirii, cei doi ar fi convenit asupra unui armistițiu temporar fără consultarea Ucrainei. În paralel, liderii europeni par să se adapteze la perspectiva unei Americi „tot mai distante” și discută măsuri de reducere a dependenței de Washington, inclusiv explorarea unei Uniuni Europene de Apărare. „Este o urgență să ne asigurăm mai multă autonomie”, a declarat un oficial european. Totodată, războiul din Iran și criza energetică din Strâmtoarea Ormuz sunt prezentate ca factori care ar fi întărit hotărârea Europei de a sprijini Ucraina. „Dacă e ceva ce acest conflict din Iran a întărit, este hotărârea noastră de a fi alături de Ucraina”, a adăugat oficialul. Ucraina își caută alternative: Turcia și contracte pe drone Pe măsură ce sprijinul SUA devine mai incert, Ucraina își reconfigurează strategia: Volodimir Zelenski ar urma să se orienteze către Turcia pentru următoarele negocieri cu Rusia. În același timp, Ucraina începe să-și evidențieze capacitățile tehnologice și militare, prin contracte de vânzare de tehnologii de apărare cu drone către aliați din Europa și din Golf. „Țările încep să realizeze că au nevoie de Ucraina la fel de mult cum au nevoie de noi”, a spus aceeași sursă europeană. Materialul citează și un sondaj al Institutului Internațional de Sociologie din Kiev: doar 40% dintre ucraineni mai cred că SUA vor oferi sprijinul necesar, în scădere cu 17 puncte procentuale față de începutul anului. Uniune de Apărare și coaliții noi: ce se discută în Europa Statele europene discută formarea unor noi coaliții de securitate. Andrius Kubilius, comisarul european pentru apărare, a propus ca țări din afara UE – precum Marea Britanie, Norvegia și Ucraina – să fie incluse într-o Uniune Europeană de Apărare, idee care ar putea oferi Ucrainei „o garanție puternică de securitate după stabilirea păcii”, potrivit unui oficial european citat. În plus, este menționat că summitul Comunității Politice Europene din Armenia a invitat, pentru prima dată, un lider non-european: premierul canadian Mark Carney, care a pledat la Davos pentru o reconfigurare geopolitică menită să reducă dependența de SUA. Critica fostului șef NATO: Europa trebuie să se bazeze mai mult pe propriile forțe Fostul secretar general NATO Anders Fogh Rasmussen a declarat pentru Euro News că situația actuală îl face să concluzioneze că Europa trebuie să reducă dependența de SUA. „Încă din copilărie, am admirat Statele Unite. Dar acum trebuie să acceptăm realitatea că este necesar să ne bazăm mai mult pe forțele proprii”, a spus Rasmussen. Totuși, unii oficiali europeni consideră în continuare că implicarea SUA rămâne importantă pentru rezolvarea conflictului din Ucraina, pe motiv că Washingtonul „are o influență serioasă”, dar insistă că Europa trebuie să-și asume un rol mai mare în negocieri – cu condiția ca americanii să continue sprijinul pentru Ucraina și să garanteze acordurile viitoare. [...]
Iranul a transmis Washingtonului un plan în 14 puncte care condiționează orice armistițiu de ridicarea sancțiunilor și deblocarea activelor , o abordare care ar putea complica negocierile și ar prelungi incertitudinea regională, inclusiv pe rutele energetice și comerciale, potrivit Mediafax . Informația este atribuită agenției semi-oficiale iraniene Tasnim , citată de Al Jazeera. Demersul vine după ce, potrivit acelorași relatări, SUA ar fi trimis Iranului o propunere separată, în nouă puncte. Ce cere Teheranul și care este miza Conform Tasnim, SUA ar fi solicitat un armistițiu cu un termen limită de două luni. Iranul ar fi insistat ca „problemele” să fie rezolvate în 30 de zile și ca accentul să fie pus pe „încheierea războiului”, nu pe prelungirea armistițiului. Planul iranian ar include, între altele: garanții de neagresiune; retragerea forțelor americane din vecinătatea Iranului; ridicarea blocadei navale; deblocarea activelor înghețate ale Iranului; ridicarea sancțiunilor; încetarea războiului „pe toate fronturile”, inclusiv în Liban. Ce urmează Iranul așteaptă un răspuns din partea SUA la propunerea sa. Materialul nu oferă detalii despre poziția oficială a Washingtonului sau despre un calendar de negocieri, dincolo de termenele menționate în relatările Tasnim. [...]
Iranul spune că decizia de a reveni la negocieri sau de a escalada conflictul revine Washingtonului , într-un mesaj care ridică din nou riscul de instabilitate regională și de șocuri pe piețele energetice. Potrivit Agerpres , Teheranul susține că este „gata” atât pentru reluarea războiului, cât și pentru a „privilegia diplomația” în disputa cu Statele Unite. Adjunctul ministrului iranian de externe, Kazem Gharibabadi , a afirmat că Iranul și-a prezentat „planul” unui mediator pakistanez, cu obiectivul de a pune capăt „permanent” războiului „impus”, iar „mingea este acum în terenul SUA”, care ar trebui să aleagă între diplomație și o abordare conflictuală. „Iranul, în scopul garantării intereselor sale naționale și de securitate, este gata pentru cele două opțiuni.” Semnal de escaladare: „reluarea războiului” ar fi „probabilă” Pe lângă mesajul diplomatic, un oficial militar iranian a indicat sâmbătă că reluarea războiului cu Statele Unite este „probabilă”, după ce președintele american Donald Trump ar fi respins o nouă ofertă a Teheranului de reluare a negocierilor de pace, conform relatării preluate de Agerpres. Mohammad Jafar Asadi, inspector adjunct al Comandamentului Forțelor Armate Khatam Al-Anbiya, a declarat pentru agenția de știri Fars că evenimentele ar fi demonstrat că SUA „nu au respectat nicio promisiune sau acord” și că forțele armate sunt „pe deplin pregătite” pentru orice acțiune americană pe care o consideră imprudentă. De ce contează: risc geopolitic cu efecte economice indirecte Mesajele de la Teheran combină o ofertă de ieșire diplomatică cu avertismente militare, ceea ce menține un nivel ridicat de incertitudine într-o zonă cu importanță strategică pentru comerț și energie. În lipsa unor detalii suplimentare în material despre conținutul „planului” sau despre calendarul unor eventuale discuții, rămâne neclar ce pași concreți ar urma și în ce condiții ar putea fi reluată diplomația. [...]
Taiwan a folosit o vizită „surpriză” în Eswatini pentru a ocoli presiunile Chinei asupra deplasărilor externe ale președintelui Lai Ching-te , într-un nou episod care arată cât de ușor pot fi blocate, pe cale diplomatică, rutele și permisiunile de survol pentru liderii de la Taipei, potrivit Reuters . Lai i-a spus regelui Mswati III că Taiwanul „are dreptul să se implice în lume” și că „nicio țară” nu ar trebui să încerce să împiedice insula „să contribuie la lume”, conform declarațiilor furnizate de biroul prezidențial. Vizita în Eswatini – una dintre puținele țări care mai au relații diplomatice formale cu Taipei – nu a fost anunțată în prealabil de niciuna dintre părți. „Sosește, apoi anunță”: soluție operațională la riscul de interferență Președintele Taiwanului a ajuns sâmbătă în Eswatini (fostul Swaziland), într-o deplasare descrisă drept „surpriză”, folosind o aeronavă a guvernului din Eswatini. Un oficial taiwanez din domeniul securității, citat de Reuters sub protecția anonimatului, a explicat că modelul „arrive then announce” („sosește, apoi anunță”) este folosit în diplomația la nivel înalt pentru a reduce „riscurile incerte” de interferență din partea „forțelor externe”. Contextul imediat este un incident din luna precedentă, când Taiwanul a acuzat China că a forțat trei țări din Oceanul Indian să retragă permisiunea de survol pentru aeronava lui Lai, ceea ce ar fi dus la anularea planurilor de călătorie către Eswatini. Escaladare de limbaj între Beijing și Taipei Beijingul consideră Taiwanul parte a teritoriului său și respinge relațiile „stat-la-stat” ale insulei, poziție contestată ferm de guvernul taiwanez. Într-o reacție de sâmbătă seara, Biroul pentru Afaceri cu Taiwanul din China l-a atacat pe Lai într-un comunicat, folosind un limbaj insultător și numindu-l „șobolan”. De cealaltă parte, Consiliul pentru Afaceri Continentale din Taiwan a transmis că Lai nu are nevoie de permisiunea Beijingului pentru a călători și a calificat declarațiile instituției chineze drept „vorbărie de mahala”. Reacții internaționale după episodul anterior Anularea planurilor de călătorie de luna trecută, pe fondul problemei de survol, a atras critici la adresa Chinei din partea SUA și a stârnit îngrijorări în Uniunea Europeană, precum și în Marea Britanie, Franța și Germania, notează Reuters. Eswatini este una dintre cele 12 țări care mai au relații diplomatice formale cu Taipei, într-un context în care Taiwanul încearcă să-și mențină spațiul de manevră extern, iar China presează statele să limiteze contactele cu insula. [...]
Atacul cu drone a forțat restricții temporare în mai multe aeroporturi rusești , după ce apărarea antiaeriană a raportat interceptări pe scară largă în noaptea de 3 mai, potrivit Meduza . Autoritățile ruse susțin că au fost doborâte 334 de drone ucrainene deasupra a 15 regiuni și a Crimeei anexate. Ministerul Apărării de la Moscova a indicat că dronele au fost „neutralizate” deasupra regiunii Moscova și a regiunii Leningrad, precum și în regiunile Belgorod, Briansk, Voronej, Kaluga, Kursk, Nijni Novgorod, Novgorod, Orel, Pskov, Riazan, Smolensk, Tver și Tula. Restricții în aeroporturi, în timpul nopții În contextul atacului, Rosaviația a introdus temporar restricții de operare în aeroporturile: Șeremetievo și Vnukovo (Moscova), Pulkovo (Sankt Petersburg), Pskov, Kostroma și Penza. Sursa nu detaliază durata restricțiilor sau amploarea întârzierilor, dar măsura indică un impact operațional imediat asupra transportului aerian. Victimă raportată în regiunea Moscovei Guvernatorul regiunii Moscova, Andrei Vorobiov , a declarat că șase drone au fost doborâte în zona localităților Istra, Odințovo, Cehov, Solnecinogorsk, Volokolamsk și Kolomna. În satul Cernevo din districtul Volokolamsk, un localnic în vârstă de 77 de ani a murit în urma atacului cu drone, conform aceleiași relatări. Ce au mai raportat autoritățile regionale Șeful regiunii Leningrad, Aleksandr Drozdenko, a spus că în cursul nopții au fost doborâte 59 de drone. În regiunea Briansk, guvernatorul Aleksandr Bogomaz a afirmat că au fost interceptate 143 de drone. Potrivit informațiilor citate, autoritățile nu au raportat alte consecințe ale atacurilor în aceste regiuni. [...]
