Știri
Știri din categoria Externe
Atacul cu drone a forțat restricții temporare în mai multe aeroporturi rusești, după ce apărarea antiaeriană a raportat interceptări pe scară largă în noaptea de 3 mai, potrivit Meduza. Autoritățile ruse susțin că au fost doborâte 334 de drone ucrainene deasupra a 15 regiuni și a Crimeei anexate.
Ministerul Apărării de la Moscova a indicat că dronele au fost „neutralizate” deasupra regiunii Moscova și a regiunii Leningrad, precum și în regiunile Belgorod, Briansk, Voronej, Kaluga, Kursk, Nijni Novgorod, Novgorod, Orel, Pskov, Riazan, Smolensk, Tver și Tula.
În contextul atacului, Rosaviația a introdus temporar restricții de operare în aeroporturile:
Sursa nu detaliază durata restricțiilor sau amploarea întârzierilor, dar măsura indică un impact operațional imediat asupra transportului aerian.
Guvernatorul regiunii Moscova, Andrei Vorobiov, a declarat că șase drone au fost doborâte în zona localităților Istra, Odințovo, Cehov, Solnecinogorsk, Volokolamsk și Kolomna.
În satul Cernevo din districtul Volokolamsk, un localnic în vârstă de 77 de ani a murit în urma atacului cu drone, conform aceleiași relatări.
Șeful regiunii Leningrad, Aleksandr Drozdenko, a spus că în cursul nopții au fost doborâte 59 de drone. În regiunea Briansk, guvernatorul Aleksandr Bogomaz a afirmat că au fost interceptate 143 de drone.
Potrivit informațiilor citate, autoritățile nu au raportat alte consecințe ale atacurilor în aceste regiuni.
Recomandate
Riscul de escaladare în Golful Persic rămâne ridicat , după ce un responsabil militar iranian a spus că este „probabilă” reluarea războiului cu Statele Unite, pe fondul blocajului diplomatic și al tensiunilor legate de strâmtoarea Ormuz , potrivit Stirile Pro TV . Miza imediată pentru economie este legată de fluxurile de petrol: conflictul a împins deja prețurile la niveluri nemaivăzute din 2022, iar Ormuz era ruta pentru o cincime din hidrocarburile consumate la nivel mondial. Un armistițiu a intrat în vigoare la 8 aprilie, după aproape 40 de zile de atacuri israeliano-americane asupra Iranului și riposte ale Teheranului în regiune. De atunci, discuțiile directe de la Islamabad (11 aprilie) nu au produs rezultate, iar divergențele au rămas puternice, inclusiv pe tema strâmtorii Ormuz și a dosarului nuclear. În această săptămână, Iranul a transmis un nou text prin intermediul Pakistanului, fără detalii publice. Donald Trump a spus că nu este „mulțumit” de propunere și a reiterat că reluarea războiului rămâne „o opțiune”, deși a susținut că ar prefera să nu fie nevoit să „pulverizeze definitiv” Iranul. Ormuz, punctul de presiune cu efect direct asupra pieței petrolului Teheranul a reacționat printr-un mesaj de forță. Mohammad Jafar Asadi, inspector adjunct al comandamentului forțelor armate iraniene Khatam Al-Anbiya, a declarat că reluarea conflictului este probabilă și a acuzat SUA că nu respectă promisiuni sau acorduri. În paralel, conflictul continuă „sub alte forme”: Washingtonul impune un blocaj asupra porturilor iraniene ca răspuns la închiderea de către Iran a strâmtorii Ormuz, rută prin care tranzita anterior o cincime din hidrocarburile consumate global. Parlamentul iranian pregătește, potrivit materialului, o lege care ar include: plasarea strâmtorii Ormuz sub autoritatea forțelor armate; interzicerea trecerii navelor israeliene; introducerea unor taxe de trecere. Vicepreședintele Parlamentului, Ali Nikzad, a spus că Iranul nu va renunța la „drepturile” sale în strâmtoare. Context militar și politic: armistițiu, dar forțe încă desfășurate Trump avea, teoretic, termen până vineri să ceară autorizarea Congresului pentru continuarea războiului, însă a trimis o scrisoare parlamentarilor în care i-a informat că ostilitățile împotriva Iranului erau „încheiate”. Mai mulți parlamentari democrați au susținut însă că prezența continuă a forțelor în regiune indică contrariul. Materialul notează că portavionul USS Gerald Ford a părăsit Orientul Mijlociu, dar 20 de nave ale marinei, inclusiv alte două portavioane, rămân desfășurate. Pe fondul tensiunilor, Pentagonul a anunțat retragerea a aproximativ 5.000 de militari din Germania în decurs de un an, iar Trump s-a arătat iritat de lipsa de sprijin din partea europenilor și de declarațiile cancelarului Friedrich Merz, care a spus că americanii nu au „nicio strategie” în Iran. Presiune economică internă în Iran Deși bombardamentele au încetat, populația resimte efectele economice: articolul menționează inflație în creștere și șomaj, într-o țară afectată deja de decenii de sancțiuni internaționale. Liderul suprem, Mojtaba Khamenei, a cerut companiilor care au suferit pagube să evite pe cât posibil concedierile, invocând „războiul economic”. Tot sâmbătă, justiția iraniană a anunțat spânzurarea a doi bărbați acuzați de spionaj în favoarea Israelului, un semnal că tensiunile interne și măsurile de securitate rămân ridicate. În lipsa unor detalii publice despre oferta transmisă prin Pakistan și în condițiile în care ambele părți păstrează opțiunea escaladării, riscul pentru piețele energetice rămâne legat de orice nouă perturbare în zona Ormuz și de menținerea blocajelor asupra porturilor iraniene. [...]
China anunță că nu va respecta sancțiunile SUA împotriva a cinci companii chineze acuzate că importă petrol iranian , o poziție care ridică miza unui conflict de reglementare cu efect direct asupra fluxurilor comerciale de energie și asupra companiilor care operează în lanțul de aprovizionare cu țiței, potrivit News . Washingtonul a înăsprit în ultimele luni sancțiunile care vizează rafinării chineze ce se aprovizionează cu țiței iranian la prețuri reduse, cu obiectivul declarat de a „secătui” sursele de venit ale Iranului, relatează AFP, citată de News. Poziția Beijingului a fost transmisă de Ministerul chinez al Comerțului , într-o declarație referitoare la sancțiuni anunțate separat încă de anul trecut. Ministerul susține că aceste măsuri „nu trebuie recunoscute, puse în aplicare sau respectate”. În comunicatul citat, partea chineză argumentează că sancțiunile americane „interzic sau restricționează în mod nejustificat activitățile economice, comerciale și conexe normale ale întreprinderilor chineze cu țările terțe (...)” și că ar încălca dreptul internațional și normele fundamentale care reglementează relațiile internaționale. [...]
Iranul înăsprește pedepsele, dar Starlink intră pe contrabandă , iar o rețea clandestină introduce ilegal terminale de internet prin satelit pentru a ocoli blocajele impuse de autorități, potrivit Mediafax . Miza este una operațională și de reglementare: statul încearcă să controleze accesul la internet prin întreruperi prelungite și sancțiuni penale, în timp ce utilizatorii caută rute alternative de conectare. Un iranian intervievat de BBC, prezentat sub numele „Sahand” (nume schimbat), spune că face parte dintr-o rețea care cumpără terminale Starlink și le introduce „ilegal peste granițe” într-o „operațiune foarte complexă”, fără a oferi detalii, invocând riscuri pentru familie și contacte din Iran. El afirmă că a trimis „o duzină” de terminale din ianuarie și că rețeaua caută activ metode de a introduce mai multe dispozitive. Blocaj prelungit și ocolirea infrastructurii controlate de stat Iranul se află de peste două luni într-un „întuneric digital”, guvernul menținând una dintre cele mai îndelungate întreruperi naționale de internet înregistrate la nivel mondial, conform articolului. Blocajul ar fi început după atacurile aeriene lansate de SUA și Israel pe 28 februarie, iar anterior accesul fusese parțial restabilit doar pentru o lună, după o întrerupere din ianuarie. În acest context, terminalele Starlink sunt prezentate ca o soluție de ocolire deoarece se conectează la o rețea de sateliți operată de SpaceX , permițând utilizatorilor să evite complet internetul intern iranian, strict controlat. Potrivit lui Sahand, mai multe persoane se pot conecta simultan la același terminal. Lege cu pedepse de până la 10 ani și o piață care continuă să funcționeze Anul trecut, Iranul a adoptat o lege care pedepsește utilizarea, cumpărarea sau vânzarea dispozitivelor Starlink cu până la doi ani de închisoare, iar pentru distribuirea sau importul a mai mult de 10 dispozitive pedeapsa poate ajunge până la 10 ani, potrivit materialului. În paralel, mass-media afiliată statului a relatat despre arestări legate de vânzarea și cumpărarea de terminale, inclusiv un caz de luna trecută cu patru persoane reținute (două dintre ele cetățeni străini) pentru „importul de echipamente de internet prin satelit”. În unele situații, ar fi fost invocate și acuzații precum deținerea de arme ilegale sau transmiterea de informații către inamic. Cu toate acestea, piața nu dispare: articolul menționează că vânzarea continuă inclusiv printr-un canal public Telegram în limba persană, numit NasNet. Estimări privind amploarea fenomenului și „internetul pe niveluri” Organizația pentru drepturile omului Witness a estimat în ianuarie că în Iran există cel puțin 50.000 de terminale Starlink, iar activiștii cred că numărul ar fi crescut între timp. Estimarea nu poate fi verificată independent pe baza informațiilor din articol. Materialul descrie și un „sistem pe niveluri” al accesului la internet: populația are acces la o rețea internă controlată de stat (folosită inclusiv pentru servicii bancare, transport sau livrări), în timp ce accesul la internetul global a fost limitat sau blocat, iar în prezent doar un număr restrâns de oficiali și alte persoane selectate ar avea acces nelimitat prin „cartele SIM albe”. Pe fondul intensificării căutărilor de terminale, rețeaua lui Sahand le recomandă utilizatorilor să folosească și VPN-uri (servicii care maschează traficul online) împreună cu internetul prin satelit, însă el susține că mulți nu își permit aceste soluții, mai ales în condiții de criză economică. [...]
Taiwan a folosit o vizită „surpriză” în Eswatini pentru a ocoli presiunile Chinei asupra deplasărilor externe ale președintelui Lai Ching-te , într-un nou episod care arată cât de ușor pot fi blocate, pe cale diplomatică, rutele și permisiunile de survol pentru liderii de la Taipei, potrivit Reuters . Lai i-a spus regelui Mswati III că Taiwanul „are dreptul să se implice în lume” și că „nicio țară” nu ar trebui să încerce să împiedice insula „să contribuie la lume”, conform declarațiilor furnizate de biroul prezidențial. Vizita în Eswatini – una dintre puținele țări care mai au relații diplomatice formale cu Taipei – nu a fost anunțată în prealabil de niciuna dintre părți. „Sosește, apoi anunță”: soluție operațională la riscul de interferență Președintele Taiwanului a ajuns sâmbătă în Eswatini (fostul Swaziland), într-o deplasare descrisă drept „surpriză”, folosind o aeronavă a guvernului din Eswatini. Un oficial taiwanez din domeniul securității, citat de Reuters sub protecția anonimatului, a explicat că modelul „arrive then announce” („sosește, apoi anunță”) este folosit în diplomația la nivel înalt pentru a reduce „riscurile incerte” de interferență din partea „forțelor externe”. Contextul imediat este un incident din luna precedentă, când Taiwanul a acuzat China că a forțat trei țări din Oceanul Indian să retragă permisiunea de survol pentru aeronava lui Lai, ceea ce ar fi dus la anularea planurilor de călătorie către Eswatini. Escaladare de limbaj între Beijing și Taipei Beijingul consideră Taiwanul parte a teritoriului său și respinge relațiile „stat-la-stat” ale insulei, poziție contestată ferm de guvernul taiwanez. Într-o reacție de sâmbătă seara, Biroul pentru Afaceri cu Taiwanul din China l-a atacat pe Lai într-un comunicat, folosind un limbaj insultător și numindu-l „șobolan”. De cealaltă parte, Consiliul pentru Afaceri Continentale din Taiwan a transmis că Lai nu are nevoie de permisiunea Beijingului pentru a călători și a calificat declarațiile instituției chineze drept „vorbărie de mahala”. Reacții internaționale după episodul anterior Anularea planurilor de călătorie de luna trecută, pe fondul problemei de survol, a atras critici la adresa Chinei din partea SUA și a stârnit îngrijorări în Uniunea Europeană, precum și în Marea Britanie, Franța și Germania, notează Reuters. Eswatini este una dintre cele 12 țări care mai au relații diplomatice formale cu Taipei, într-un context în care Taiwanul încearcă să-și mențină spațiul de manevră extern, iar China presează statele să limiteze contactele cu insula. [...]
Cu șase luni înainte de alegerile de la jumătatea mandatului , riscul politic pentru agenda lui Donald Trump crește , pe fondul unei majorități republicane „fragile” în Congres și al unor sondaje care indică niveluri record de nemulțumire față de președinte, potrivit News . Miza este controlul legislativ care poate accelera sau bloca programul Casei Albe în a doua parte a mandatului. În noiembrie, toate cele 435 de locuri din Camera Reprezentanților vor fi puse în joc, iar 33 din cele 100 de locuri din Senat vor fi reînnoite. În prezent, republicanii controlează ambele camere cu o majoritate redusă, în timp ce democrații speră să recâștige Camera Reprezentanților și chiar Senatul. Ce înseamnă un Congres pierdut pentru Casa Albă În tabăra republicană, Donald Trump, în vârstă de 79 de ani, urmărește păstrarea majorității pentru a-și promova restul programului legislativ. În scenariul în care democrații ar prelua controlul, articolul notează că aceștia ar putea iniția rapid o procedură de destituire, ar putea bloca numiri, ar lansa anchete și ar îngreuna semnificativ implementarea politicilor administrației. Nemulțumirea economică și costul politic al deciziilor recente Potrivit Juliei Azari, profesoară de științe politice la Universitatea Marquette, impopularitatea președintelui este, de regulă, un indicator relevant pentru rezultatul partidului aflat la putere la alegerile de la jumătatea mandatului. În același timp, mulți americani consideră că Trump nu le-a îmbunătățit situația economică, deși a fost ales parțial pe baza acestei promisiuni. Articolul menționează și alte surse de nemulțumire: războiul declanșat împotriva Iranului, descris ca extrem de nepopular, precum și creșterea prețurilor la benzină pe care ar fi provocat-o. Trump este criticat și pentru o politică „extrem de represivă” față de migranți, în contextul acuzațiilor de autoritarism formulate de democrați după revenirea sa la Casa Albă. „Haos electoral” și bătălia pentru redesenarea circumscripțiilor Un alt front cu potențial impact asupra rezultatului este delimitarea circumscripțiilor electorale (practică numită „ gerrymandering ”, adică redesenarea hărților electorale pentru avantaj politic). În 2025, Trump a cerut mai multor state conduse de republicani să redeseneze circumscripțiile pentru a dilua votul democrat, în speranța câștigării unor locuri suplimentare în Congres, inclusiv în Texas și Carolina de Nord. Democrații au răspuns prin redesenări în state pe care le controlează, precum California și Virginia. În plus, o decizie recentă a Curții Supreme, cu majoritate conservatoare, de a restricționa delimitările care favorizează minoritățile a schimbat și mai mult datele problemei, iar mai mulți guvernatori republicani din sud (Louisiana, Alabama) și-au anunțat intenția de a redesena circumscripțiile pentru a elimina locuri ocupate de democrați. Impactul acestor modificări rămâne de stabilit, însă contribuie la un „haos electoral” care amplifică incertitudinea înaintea scrutinului, potrivit Juliei Azari. [...]
Atacurile repetate asupra portului Odesa cresc riscul de blocaje logistice în Marea Neagră , într-un moment în care infrastructura portuară rămâne esențială pentru fluxurile comerciale ale Ucrainei, potrivit G4Media . Rusia a lovit duminică dimineață devreme infrastructura civilă și portuară din regiunea Odesa, iar bilanțul raportat este de doi morți și cinci răniți. Dronele ruse au lovit trei clădiri rezidențiale din Odesa și au avariat alte două, conform unui mesaj publicat pe Telegram de șeful Administrației Militare Regionale Odesa, Oleg Kiper. Serviciul de Urgență de Stat (DSNS) a transmis că, în zona rezidențială, o persoană a murit și alte trei au fost rănite. În paralel, infrastructura portuară a fost vizată, iar atacul a provocat un incendiu, stins ulterior de echipele de intervenție. DSNS a mai raportat un deces în zona portuară și doi răniți. Relevanța operațională: presiune pe infrastructura portuară Lovirea repetată a infrastructurii portuare din Odesa menține un risc operațional ridicat pentru activitățile logistice și pentru funcționarea portului, inclusiv prin avarii și întreruperi cauzate de incendii și intervenții de urgență. În același timp, potrivit lui Kiper, forțele de ordine „documentează noi crime de război” comise împotriva populației civile din regiune. Context: atacuri și contraatacuri asupra infrastructurii petroliere și portuare Într-un alt anunț, președintele ucrainean Volodimir Zelenski a declarat că forțele ucrainene au atacat două petroliere din „flota fantomă” rusă la intrarea în portul rusesc Novorossiisk, la Marea Neagră, relatează Reuters. „Aceste petroliere au fost folosite în mod activ pentru transportul de petrol, dar gata, s-a terminat.” Tot duminică, drone ucrainene au atacat portul rusesc Primorsk de la Marea Baltică, provocând un incendiu, potrivit guvernatorului local Aleksandr Drozdenko. Acesta a mai spus că peste 60 de drone au fost doborâte în noaptea de sâmbătă spre duminică deasupra regiunii Leningrad și că nu a existat deversare de petrol, iar incendiul a fost stins. [...]
