Știri
Știri din categoria Externe
China avertizează că o înăsprire a politicii comerciale a UE poate declanșa represalii, într-un moment în care Bruxellesul discută opțiuni de „răspuns mai robust” față de relația economică și investițională cu Beijingul, potrivit Antena 3. Mesajul ridică miza pentru companiile europene expuse pe lanțuri de aprovizionare și piețe unde China poate introduce rapid restricții sau măsuri de retorsiune.
Ministerul Comerțului din China a transmis că UE ar trebui să susțină liberul schimb și „concurența loială” și să respingă protecționismul. Beijingul a avertizat că, dacă vor fi implementate „instrumente comerciale unilaterale” sau restricții considerate discriminatorii, va „riposta decisiv” și va lua „măsuri eficiente” pentru a-și apăra interesele.
Avertismentul vine după ce Comisia Europeană a avut, vineri, discuții interne privind politicile comerciale în relația cu China. Întâlnirea nu s-a soldat cu o decizie, având rolul de a alimenta discuțiile de la viitorul summit G7 și de la reuniunea UE programată la mijlocul lunii iunie.
Comisia a indicat că dialogul cu China va continua, dar a transmis și că starea actuală a relațiilor comerciale și de investiții „nu este sustenabilă”, cerând „un răspuns mai robust și mai coerent” din partea Uniunii.
Tensiunile UE–China s-au acumulat pe fondul mai multor dosare economice sensibile, menționate în material:
Beijingul a mai indicat că liniile de comunicare rămân deschise și că există discuții pentru crearea unui mecanism de consultare în domeniul comerțului și investițiilor, însă avertismentul privind represaliile sugerează că spațiul de negociere se poate îngusta dacă UE trece la măsuri suplimentare. Informațiile sunt relatate de dpa, citată de Agerpres, conform Antena 3.
Recomandate
UE pregătește limitarea importurilor de hibride din China , o măsură care ar putea reduce presiunea competitivă asupra producătorilor europeni, dar care lasă deocamdată neclare efectele în prețuri pentru consumatori, potrivit Focus . Discuțiile purtate la începutul lunii octombrie la Beijing de comisarul european pentru comerț, Maroš Šefčovič , cu ministrul chinez al comerțului au vizat reducerea deficitului comercial „nesustenabil” dintre UE și China, într-un context în care mai multe industrii europene sunt sub presiunea produselor chinezești ieftine, inclusiv textilele și sectorul solar. Plafon anual pentru hibride și oprirea vămuirii după epuizarea contingentului Prima măsură descrisă în material vizează exporturile chineze de automobile hibride și plug-in hybrid către UE. Planul ar urma să limiteze importurile la 350.000 de vehicule pe an , iar contingentul să crească ulterior cu 6% anual . Potrivit biroului comisarului european, autoritățile vamale din statele membre ar urma să oprească vămuirea vehiculelor de origine chineză după epuizarea contingentului. Implementarea ar fi așteptată „prin măsuri provizorii de protecție” până la începutul lunii decembrie, însă materialul subliniază că pachetul nu este încă definitiv. Šefčovič a afirmat că ar fi prima dată când China acceptă o temperare a exporturilor fără o etapă prealabilă de tensiuni comerciale. În același timp, articolul notează că numărul de hibride și plug-in hybrid ar urma să scadă în următorii patru ani cu „câteva milioane de vehicule”, fără a detalia baza de calcul. Reacția industriei: semnal pozitiv, dar fără verdict fără detalii În paralel, economiști au discutat și varianta unor taxe vamale pentru plug-in hybrid-urile chineze, care ar fi putut scumpi ușor mașinile și reduce cererea. Hildegard Müller, președinta asociației industriei auto din Germania (VDA), califică anunțurile drept un „semnal pozitiv”, dar spune că lipsesc detalii despre condiții și efecte. „Decisiv va fi dacă rezultatele obținute contribuie la condiții de concurență echitabile, creează siguranță în planificare și întăresc comerțul deschis și bazat pe reguli.” – Hildegard Müller Asociația bavareză a economiei (vbw) apreciază, la rândul ei, că o limitare a importurilor de hibride ar putea reduce presiunea concurențială asupra producătorilor din UE, însă își rezervă evaluarea finală până la clarificarea măsurilor. Alte două direcții: acces pe piața chineză și rare earths Pe lângă contingentarea importurilor de hibride, discuțiile au mai produs două direcții de lucru: Acces mai ușor pentru companiile europene pe piața chineză , inclusiv angajamente privind liberalizarea vamală. Olof Gill, purtător de cuvânt adjunct al Comisiei Europene, spune că măsurile ar viza în special exporturi precum piese auto, încălțăminte, înghețată și ulei de măsline , iar modificările de tarife ar urma să intre în vigoare la 1 ianuarie 2027 , pentru o perioadă de patru ani . Relaxarea exporturilor chineze de pământuri rare (minerale critice), prin întărirea dialogului privind controalele la export și simplificarea procedurilor de aprobare pentru exporturile către utilizatori finali din UE. Materialul amintește că aceste resurse sunt greu de înlocuit în magneți și semiconductori, iar scumpirea lor poate face mai costisitoare tehnologii precum smartphone-urile, mașinile electrice sau panourile solare, chiar dacă efectul direct în prețurile de consum nu este ușor de observat. Context: deficitul UE și dependența de importuri-cheie Articolul indică faptul că, în 2025, comerțul Germania–China a ajuns la 252,4 miliarde euro (aprox. 1.262 miliarde lei ), peste nivelul comerțului cu SUA (241,4 miliarde euro). Totodată, la nivelul UE, deficitul comercial cu China este descris ca fiind considerat „de nesusținut”, cu o estimare pentru 2025 de circa un miliard de euro pe zi (aprox. 5 miliarde lei pe zi ), potrivit materialului. În acest cadru, o analiză a Fundației Friedrich Naumann, citată de Focus, arată că ponderea importurilor chineze a crescut din 2023 în mai multe zone considerate critice, inclusiv baterii, antibiotice și panouri solare . Ce urmează Materialul subliniază că cele trei măsuri „nu sunt încă bătute în cuie”, iar Bruxelles lucrează la implementare. Următoarea rundă de discuții între Šefčovič și ministrul chinez al comerțului este programată pentru ianuarie , când ar putea deveni mai clar dacă limitarea importurilor de hibride va fi aplicată în forma anunțată și ce efecte concrete va avea asupra pieței auto și, indirect, asupra consumatorilor. [...]
Peter Magyar încearcă să repoziționeze Ungaria ca partener predictibil în UE , într-un mesaj cu miză de politică externă care vizează refacerea încrederii după anii de tensiuni cu Bruxellesul, potrivit G4Media . Declarațiile au fost făcute la Budapesta, în ziua în care Ungaria a marcat 70 de ani de la Revoluția din 1956 împotriva dominației sovietice, înăbușită de Armata Roșie. Discursul lui Magyar a fost prezentat ca un contrast față de retorica lui Viktor Orban, descris ca aliat al Kremlinului și cunoscut pentru atacuri la adresa instituțiilor europene. În fața mulțimii adunate în fața Parlamentului, premierul a respins ideea unei poziționări ambigue între Est și Vest. „Ungaria nu este o «țară feribot», ea nu poate pluti la nesfârșit între Est și Vest. În 1956, poporul ungar a făcut o alegere clară: aparținem unei Europe libere și democratice” Magyar a susținut că obiectivul guvernului său este ca Ungaria să fie „un aliat de încredere” în Uniunea Europeană, nu un actor care se izolează și își urmărește o „cale separată”. „Vrem să fim aliați de încredere, capabili să stăm la masa comună cu capul ridicat și nu oportuniști care se izolează prin șantaj și urmează o cale separată” Semnal către Bruxelles: „guvernul nostru a făcut-o”, nu țara În același context, un participant la eveniment, Attila Rothi (56 de ani), a declarat pentru AFP că, în opinia sa, nu Ungaria s-a îndepărtat de UE, ci guvernarea anterioară. „Ungaria nu s-a îndepărtat niciodată de UE, guvernul nostru a făcut-o. În sfârșit ne-am regăsit țara” Prezență internațională și un episod politic intern La evenimentele de comemorare au participat lideri UE, premieri și alți demnitari din peste 40 de țări, conform informațiilor citate. Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen , a susținut un discurs la o ceremonie oficială în Parlament, care a fost boicotată de opoziție, inclusiv de partidul Fidesz al lui Viktor Orban. În lipsa unor detalii suplimentare în sursă despre pași concreți, mesajul rămâne, deocamdată, unul de repoziționare politică: o încercare de a reancora Ungaria în linia principală a UE și de a reduce percepția de impredictibilitate în relația cu partenerii europeni. [...]
China își extinde presiunea asupra Taiwanului prin sancțiuni și „zonă gri” maritimă , o combinație care poate ridica riscurile operaționale pentru transportul comercial din jurul insulei și, implicit, pentru lanțurile de aprovizionare din regiune, potrivit Ziarul Financiar . Beijingul își intensifică presiunea diplomatică asupra Taipeiului și își extinde tacticile maritime din așa-numita „zonă gri” – acțiuni care se opresc înaintea unui conflict armat deschis – într-o campanie pe care analiștii o descriu drept o încercare de a izola Taiwanul și de a-și afirma controlul asupra teritoriului insulei. Sancțiuni și blocaje de vizite: presiune pe relațiile externe ale Taiwanului Săptămâna trecută, China a impus sancțiuni ministrului comunicațiilor din Paraguay și ministrului de externe din Belize, motivând că aceștia au vizitat Taipei și s-au întâlnit cu oficiali taiwanezi. Măsura este prezentată ca un pas fără precedent îndreptat împotriva aliaților Taiwanului, potrivit Financial Times, citat de Ziarul Financiar. În paralel, reprezentanții Taiwanului se confruntă cu obstacole suplimentare la deplasările externe. În aprilie, Seychelles, Mauritius și Madagascar au blocat zborul care îl transporta pe președintele Lai Ching-te spre Eswatini, ceea ce a dus la anularea unei vizite – prima situație de acest tip pentru Taipei, din cauza lipsei accesului la spațiul aerian. Lai a ajuns ulterior în Eswatini luna următoare, „potrivit unor relatări”, zburând în secret cu avionul regelui. „Zona gri” pe mare: mai mulți actori și interferențe cu nave comerciale În apele din estul Taiwanului, China a sporit manevrele navelor pazei de coastă și ale altor nave guvernamentale, parte din activitățile de „zonă gri”. Analiștii apreciază că, luate împreună, aceste acțiuni urmăresc să rupă Taiwanul de puținii aliați rămași și să demonstreze jurisdicția Beijingului asupra insulei. William Yang, analist senior pentru Asia de Nord-Est la Crisis Group , a descris această dinamică drept o campanie de presiune intensificată, menită să izoleze Taiwanul și să limiteze relațiile pe care „puterile de mijloc” și statele mai mici le au cu Taipei. „Toate acestea sunt forme ale campaniei de presiune intensificate de Beijing, care urmărește izolarea internațională a Taiwanului și limitarea relațiilor pe care puterile de mijloc și statele mai mici le au cu Taipei.” În iunie, Ministerul Transporturilor din China a anunțat o operațiune specială de aplicare a legii pe mare și de cartografiere a fundului mării, cu participarea mai multor instituții, inclusiv paza de coastă. Pentru prima dată, paza de coastă chineză a „inspectat de la distanță” nave aflate în apele din estul Taiwanului. Presa de stat chineză a prezentat operațiunea ca pe o modalitate de a crea un „model de guvernanță în apropierea țărmului” în apele din jurul Taiwanului, menit să arate statelor străine că China exercită jurisdicție asupra zonei, potrivit unei note de cercetare semnate de Erik Green ( International Institute for Strategic Studies ), citată în articol. Green a mai precizat că patrulele au continuat cel puțin până luna trecută. Ministrul adjunct de externe al Taiwanului, Chen Ming-chi, a spus că navele chineze interferează cu navele comerciale taiwaneze și a avertizat asupra riscurilor de escaladare. „Nu contribuie la menținerea păcii și stabilității. Exercițiile lor se apropie tot mai mult. Cred că este periculos.” Context: presiunea s-a intensificat după preluarea mandatului de către Lai Guvernul Partidului Comunist Chinez revendică suveranitatea asupra Taiwanului și a amenințat că va prelua insula prin forță dacă Taipei se opune, cerând în același timp altor state să nu recunoască Taiwanul ca națiune suverană. Ofensiva diplomatică și exercițiile militare chineze s-au intensificat de când Lai Ching-te a preluat președinția, în 2024, lider pe care China îl consideră „un separatist periculos”. Odată cu sancțiunile anunțate săptămâna trecută, China a avertizat cele 12 state care întrețin relații oficiale cu Taiwanul să nu se lase „manipulate și folosite de forțele separatiste”. Ministerul de Externe de la Taipei a condamnat decizia, afirmând că Beijingul nu are dreptul să intervină în relațiile diplomatice ale Taiwanului. [...]
China și Rusia își aliniază public pozițiile împotriva „ingerințelor externe” în Eurasia , într-un mesaj politic care poate influența climatul de securitate și, implicit, predictibilitatea economică în regiune, potrivit Economica . Documentul comun publicat de agenția chineză Xinhua, în contextul vizitei premierului Li Qiang în Rusia, afirmă că Beijingul „sprijină Rusia” în menținerea securității și stabilității, precum și a „suveranității și integrității sale teritoriale”, opunându-se „oricărei ingerințe a forțelor externe în afacerile interne ale Rusiei”. Li Qiang s-a întâlnit miercuri la Sankt Petersburg cu premierul rus Mihail Mișustin și cu președintele Vladimir Putin. În aceeași zi, Putin l-a primit în același oraș pe emisarul american Steve Witkoff, într-un moment de intensificare a contactelor diplomatice pe fondul războiului din Ucraina, notează Agerpres . Mesajul central: „ingerințele externe” ca factor de instabilitate În comunicatul comun, China și Rusia susțin că „se vor sprijini întotdeauna cu fermitate” în chestiuni care țin de „interesele fundamentale” ale fiecăreia. Totodată, documentul indică drept principală cauză a instabilității din Eurasia „ingerințele externe distructive”, formulare care, potrivit textului, poate fi aplicată mai multor focare de tensiune, inclusiv Ucrainei și Iranului. Posibilă întâlnire trilaterală în noiembrie, în China Consilierul diplomatic al Kremlinului, Iuri Ușakov, a vorbit după aceste întrevederi despre o posibilă reuniune între Vladimir Putin și președinții SUA și Chinei, Donald Trump și Xi Jinping, în China, în noiembrie, în marja unui summit internațional la Shenzhen. Ușakov a declarat că partea chineză, ca gazdă a summitului APEC, „se ocupă de pregătirea” întâlnirii. [...]
UE pregătește presiuni asupra Canadei și Marii Britanii pentru a acoperi un gol de 70 mld. euro în bugetul Ucrainei pe 2027 , într-un demers care riscă să influențeze direct negocierile de apropiere economică și de apărare cu Ottawa și Londra, potrivit Politico . Bruxelles vrea să folosească două momente-cheie pentru a ridica subiectul la nivel politic înalt: summitul UE–Canada din 29–30 octombrie și summitul UE–Marea Britanie din 20 noiembrie. În contextul în care nevoile de finanțare ale Kievului cresc, iar sprijinul SUA este descris ca „incert”, UE caută să atragă mai mulți bani de la aliați din afara blocului, au declarat pentru publicație cinci oficiali UE și doi diplomați. De ce contează: finanțarea Ucrainei devine variabilă în negocierile economice și industriale Miza nu este doar diplomatică. UE intră în discuții despre legături mai strânse în economie și apărare cu Canada și Marea Britanie, iar sprijinul pentru Ucraina „va modela climatul politic” al acestor negocieri, potrivit diplomaților și oficialilor citați. Aceștia spun că nu se așteaptă la un „troc” formal, dar subiectul finanțării Kievului va plana asupra discuțiilor. În paralel, Bruxelles ridică tema și în alte formate internaționale (FMI, G7, G20) și în discuții cu țări din Consiliul de Cooperare al Golfului. Cifrele din discuție și unde se blochează banii Potrivit președintei Comisiei Europene, Ursula von der Leyen , UE și statele membre asigură 80% din ajutorul extern al Ucrainei și „au nevoie urgentă ca alți parteneri să facă un pas înainte”. Președintele Consiliului European, António Costa, a transmis la rândul său că „partenerii internaționali trebuie să intensifice” sprijinul financiar. Elementele financiare prezentate în articol: Ucraina ar avea un deficit de finanțare de 70 miliarde euro anul viitor (pentru 2027). UE a angajat un împrumut de 90 miliarde euro pentru 2026 și 2027 , menit să acopere aproximativ două treimi din nevoi. Bruxelles se aștepta ca alți parteneri (inclusiv Canada, Japonia, Coreea de Sud, Australia și Norvegia) să aducă încă 45 miliarde euro , însă o parte importantă din bani „a întârziat” deoarece unele guverne nu au confirmat sau nu au deblocat sprijinul anticipat. Marea Britanie spune că a angajat 25 miliarde lire pentru Ucraina, iar Canada a promis echivalentul a 5,4 miliarde euro în asistență militară și 8,2 miliarde euro în sprijin financiar direct. UE și statele membre afirmă că au contribuit cu peste 231 miliarde euro de la invazia pe scară largă a Rusiei, incluzând ajutor militar, sprijin bugetar și garanții, sprijin pentru ucrainenii găzduiți în UE și venituri din active rusești imobilizate. Oficialii UE citați insistă că demersul nu este o critică la adresa Londrei sau Ottawa, ci o reacție la creșterea costurilor Ucrainei, pe fondul intensificării atacurilor rusești și al altor evoluții geopolitice menționate în articol. Cum ar putea fi legată tema Ucrainei de accesul la programe și contracte În cazul Canadei, discuțiile au și o dimensiune industrială: Ottawa va participa la programul SAFE al UE (finanțare pentru achiziții comune de apărare), ceea ce ar oferi companiilor canadiene acces preferențial la contracte finanțate prin SAFE. Un diplomat a indicat că apropierea în apărare și accesul industrial ar putea intra în „conversația mai largă” despre sprijinul pentru Kiev. În cazul Marii Britanii, summitul din noiembrie ar urma să avanseze „resetarea” relației cu UE, inclusiv pe mobilitatea tinerilor, alimentație și schema de tranzacționare a emisiilor. Londra urmărește ca firmele britanice să fie tratate ca europene în viitorul Industrial Accelerator Act (proiect care ar favoriza bunurile „fabricate în Europa” în contracte publice și sprijin industrial). Trei oficiali britanici au spus că nu au auzit de o cerere explicită de tip „mai mulți bani pentru Ucraina în schimbul accesului”, iar un oficial UE a indicat că declarația summitului ar reflecta eforturile ambelor părți, nu o solicitare unilaterală. Ce urmează Ambasadorii UE urmau să discute despre summituri „mâine”, iar finanțarea Ucrainei este așteptată să fie parte a discuțiilor. În același timp, Comisia nu a stabilit încă ce anume va cere partenerilor și nici cum ar putea conecta concret aceste solicitări de dosarele comerciale și de apărare, potrivit sursei citate. Pe fundal, articolul notează că sprijinul pentru Ucraina ar putea fi testat de alegeri în Europa anul viitor, ceea ce crește presiunea asupra Bruxellesului de a căuta finanțare dincolo de bugetele europene și de a împărți mai larg povara cu parteneri din afara UE. [...]
Uniunea Europeană încearcă să acopere un posibil gol de finanțare al Ucrainei, estimat la 70 de miliarde de euro, prin presiuni diplomatice asupra unor parteneri din afara blocului comunitar, în special Marea Britanie și Canada, potrivit G4Media . Miza este una bugetară și de stabilitate: fără bani suplimentari, Kievul riscă să intre în 2027 cu resurse insuficiente pentru a susține funcționarea statului în condițiile intensificării războiului și ale incertitudinii privind sprijinul american. UE vrea să ridice subiectul la două reuniuni la nivel înalt: summitul UE–Canada (29–30 octombrie) și întâlnirea UE–Marea Britanie (20 noiembrie) . În paralel, Bruxellesul își calibrează mesajul astfel încât să nu transforme explicit ajutorul pentru Ucraina într-o „monedă de schimb” pentru avantaje economice sau politice în relația cu Londra și Ottawa, potrivit unui diplomat european citat în material. De ce contează: UE spune că duce deja cea mai mare parte a poverii financiare Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen , a afirmat că UE și statele membre asigură 80% din ajutorul extern acordat Ucrainei și a cerut ca „și alți parteneri să își intensifice eforturile”. În același timp, UE s-a angajat să acorde Kievului un împrumut de 90 de miliarde de euro pentru perioada 2026–2027, sumă care ar acoperi aproximativ două treimi din necesarul de finanțare, conform estimărilor menționate. Bruxellesul se aștepta ca parteneri din afara UE (inclusiv Canada, Japonia, Coreea de Sud, Australia și Norvegia) să vină cu încă 45 de miliarde de euro, însă o parte din fondurile anticipate nu au ajuns la Kiev, fie pentru că nu au fost confirmate, fie pentru că nu au fost transferate. Cât au anunțat până acum Marea Britanie și Canada În material sunt menționate următoarele angajamente: Marea Britanie: 25 de miliarde de lire sterline alocate în total pentru sprijinirea Ucrainei; Canada: asistență militară echivalentă cu 5,4 miliarde de euro și sprijin financiar direct de 8,2 miliarde de euro. De la începutul invaziei rusești la scară largă, UE și statele membre ar fi contribuit cu peste 231 de miliarde de euro pentru Ucraina (ajutor militar, sprijin financiar și asistență pentru refugiați), potrivit datelor prezentate de Bruxelles și citate în articol. Extinderea presiunii către Japonia și legătura cu politica industrială a UE Bruxellesul încearcă să obțină contribuții mai mari și din partea Japoniei. Un oficial european citat susține că Tokyo ar fi rămas în urmă în 2026, însă o persoană familiarizată cu poziția guvernului japonez respinge această evaluare și indică un sprijin de aproximativ 20 de miliarde de dolari (aprox. 92 de miliarde de lei) oferit deja Ucrainei, adăugând că ar putea exista spațiu pentru ajutor suplimentar dacă Kievul îl solicită. În paralel, Japonia ar căuta garanții privind accesul companiilor sale la piața europeană, pe fondul îngrijorărilor că viitoarea legislație industrială a UE, cu preferințe pentru produse fabricate în Europa, ar putea dezavantaja firmele japoneze. În ansamblu, demersul UE indică o problemă de finanțare care se mută tot mai mult din zona promisiunilor politice în cea a execuției bugetare: cine plătește, cât și când, într-un moment în care costurile războiului cresc, iar predictibilitatea sprijinului extern devine mai fragilă. [...]
