Știri
Știri din categoria Externe
China avertizează că o înăsprire a politicii comerciale a UE poate declanșa represalii, într-un moment în care Bruxellesul discută opțiuni de „răspuns mai robust” față de relația economică și investițională cu Beijingul, potrivit Antena 3. Mesajul ridică miza pentru companiile europene expuse pe lanțuri de aprovizionare și piețe unde China poate introduce rapid restricții sau măsuri de retorsiune.
Ministerul Comerțului din China a transmis că UE ar trebui să susțină liberul schimb și „concurența loială” și să respingă protecționismul. Beijingul a avertizat că, dacă vor fi implementate „instrumente comerciale unilaterale” sau restricții considerate discriminatorii, va „riposta decisiv” și va lua „măsuri eficiente” pentru a-și apăra interesele.
Avertismentul vine după ce Comisia Europeană a avut, vineri, discuții interne privind politicile comerciale în relația cu China. Întâlnirea nu s-a soldat cu o decizie, având rolul de a alimenta discuțiile de la viitorul summit G7 și de la reuniunea UE programată la mijlocul lunii iunie.
Comisia a indicat că dialogul cu China va continua, dar a transmis și că starea actuală a relațiilor comerciale și de investiții „nu este sustenabilă”, cerând „un răspuns mai robust și mai coerent” din partea Uniunii.
Tensiunile UE–China s-au acumulat pe fondul mai multor dosare economice sensibile, menționate în material:
Beijingul a mai indicat că liniile de comunicare rămân deschise și că există discuții pentru crearea unui mecanism de consultare în domeniul comerțului și investițiilor, însă avertismentul privind represaliile sugerează că spațiul de negociere se poate îngusta dacă UE trece la măsuri suplimentare. Informațiile sunt relatate de dpa, citată de Agerpres, conform Antena 3.
Recomandate
Japonia a mobilizat nave și aeronave pentru monitorizare după ce a acuzat China că a desfășurat un exercițiu cu foc real în zona economică exclusivă (ZEE) japoneză, în cadrul unui antrenament comun cu Rusia, potrivit G4Media . Incidentul ridică riscuri operaționale pentru traficul maritim din zonă și amplifică presiunea asupra dispozitivului de supraveghere al Japoniei. Ministerul Apărării de la Tokyo a transmis că o navă de război chineză a efectuat exercițiul în ZEE a Japoniei. După eveniment, Japonia a contactat Beijingul pe canale diplomatice, avertizând că exercițiul „ar fi putut pune în pericol navigația navelor din vecinătate”, conform declarațiilor făcute de Minoru Kihara, purtătorul de cuvânt principal al guvernului japonez. Distrugătorul chinezesc cu rachete ghidate din clasa Luyang III a fost observat la 180 de kilometri sud-vest de insula Okinotori, cel mai sudic teritoriu al Japoniei. În jurul orei 2:00 dimineața, în aceeași zi, autoritățile japoneze au identificat o flotă de patru nave – trei chinezești și o fregată rusească – la 330 de kilometri sud-vest de insulă, îndreptându-se spre nord-est. Potrivit postului public japonez NHK, fregata rusească se afla în apropiere când a început exercițiul cu foc real. Ca răspuns, Tokyo a trimis propriile nave de război și aeronave pentru a urmări situația. Oficialii japonezi au indicat că vor continua monitorizarea „cu îngrijorare” a activităților navelor chineze și rusești în apele din jurul Japoniei. În context, la începutul lunii, nave ale gărzilor de coastă japoneză și chineză s-au ciocnit în apropierea unor insule disputate, fiecare parte susținând că a respins navele celeilalte care ar fi intrat în apele sale teritoriale. Tensiunile au crescut și după ce premierul japonez Sanae Takaichi a sugerat, în noiembrie anul trecut, că Japonia ar putea interveni militar dacă China ar ataca Taiwanul; Beijingul a condamnat declarațiile și, ulterior, și-a îndemnat cetățenii să evite călătoriile în Japonia, înăsprind totodată restricțiile comerciale asupra unor companii japoneze. [...]
SUA avertizează că extinderea ETS al UE la zboruri internaționale poate declanșa un nou conflict de reglementare în aviație , după ce Comisia Europeană a publicat propuneri care ar introduce costuri de carbon pentru anumite curse aeriene care pleacă din UE, relatează Economica . Potrivit informațiilor, un oficial american a transmis că „SUA rămân profund îngrijorate de orice extindere a sistemului UE de comercializare a certificatelor de emisii (ETS)”. ETS este mecanismul prin care companiile trebuie să cumpere certificate pentru emisiile de CO₂, ceea ce se traduce în costuri suplimentare pentru operatori. Propunerile Comisiei Europene, publicate vineri, vizează aplicarea unor costuri pentru emisiile zborurilor care pleacă din blocul comunitar și aterizează în țări aflate la o distanță de până la 5.000 km, calculată dintr-un punct „din centrul Europei”. În forma descrisă, plafonul ar exclude zborurile directe din Europa către Statele Unite, o limitare pe care unii oficiali europeni o văd ca pe o concesie menită să evite escaladarea tensiunilor cu administrația președintelui Donald Trump. Chiar și așa, Washingtonul semnalează că nu consideră subiectul închis. Oficialul citat arată că SUA „analizează propunerile Comisiei Europene” și că vor fi luate „măsurile adecvate” pentru protejarea companiilor și consumatorilor americani, fără a detalia ce ar putea însemna aceste măsuri. Contextul indică un risc de reluare a disputei transatlantice pe tema reglementării emisiilor în aviație: SUA au blocat în 2012 încercări anterioare ale UE de a extinde ETS astfel încât să acopere zborurile internaționale. [...]
O posibilă vizită a directorului FBI în Rusia ar deschide un canal rar de contact instituțional SUA–FSB , într-un moment în care relația bilaterală rămâne tensionată din cauza războiului din Ucraina, potrivit Agerpres , care citează Politico , preluat de agenția turcă Anadolu. Conform informațiilor relatate de Politico, Kash Patel ar urma să meargă în Rusia în perioada 14–15 octombrie, cu două opriri planificate: mai întâi la Moscova, apoi la Sankt Petersburg. Gazda ar fi, probabil, FSB, serviciul rus de securitate, considerat succesorul KGB din perioada sovietică, potrivit unui oficial american citat. Ce se știe și ce rămâne neclar Deocamdată, agenda vizitei nu a fost făcută publică, iar sursa notează că nu este clar dacă Patel se va întâlni cu președintele rus Vladimir Putin sau cu consilieri de rang înalt ai acestuia. Politico plasează aceste planuri în contextul în care Statele Unite și Rusia „continuă să fie în dezacord” în privința războiului din Ucraina, ceea ce face ca o deplasare la acest nivel să fie, prin natura ei, sensibilă din punct de vedere politic și instituțional. Context: o raritate pentru conducerea FBI Ultimul director al FBI despre care se știe că a efectuat o vizită în Rusia a fost Robert Mueller, în 2013. Ulterior, în 2016, Mueller a fost numit procuror special pentru a investiga posibile legături între campania prezidențială a lui Donald Trump din 2016 și Rusia, mai notează materialul. [...]
Avertismentul Iranului către Bulgaria ridică miza politică și juridică a unei decizii care ajunge în Parlamentul de la Sofia , după ce guvernul bulgar a anunțat că va cere aprobarea legislativului pentru staționarea unor aeronave americane de realimentare în zbor la baza aeriană Bezmer , potrivit Adevărul . Teheranul a transmis marți că Bulgaria nu ar trebui să permită Statelor Unite să folosească teritoriul său pentru operațiuni militare împotriva Iranului. Purtătorul de cuvânt al Ministerului iranian de Externe, Esmail Baghaei, a susținut că orice activitate care facilitează atacuri americane împotriva Iranului ar echivala cu o complicitate la „agresiune și crime de război”. Ce urmează să decidă Bulgaria Guvernul de la Sofia a anunțat că va solicita aprobarea Parlamentului pentru desfășurarea, la baza aeriană Bezmer (aprox. 260 km sud-est de Sofia), a unui număr de până la opt aeronave-cisternă americane, folosite pentru alimentarea în zbor a altor aeronave militare. Mesajul autorităților bulgare: „nu înseamnă implicare în război” Vicepreședinta Bulgariei, Iliana Iotova, a declarat marți, potrivit agenției BTA, că prezența aeronavelor americane KC-135 și a unui contingent de până la 250 de militari ai SUA la baza Bezmer nu înseamnă că Bulgaria se implică în război. Ea a subliniat că desfășurarea poate avea loc doar cu aprobarea Parlamentului și că guvernul respectă prevederile legale. BTA a mai amintit că aeronave de realimentare în zbor ale Forțelor Aeriene ale SUA au mai fost staționate în Bulgaria, operând anterior de pe aeroportul din Sofia până la sfârșitul lunii iunie, după prelungirea unei misiuni care inițial trebuia să se încheie la finalul lunii mai. Linkul Reuters menționat în material este Reuters . [...]
Ucraina schimbă conducerea armatei în plin război, pe fondul tensiunilor interne din apărare. Președintele Volodimir Zelenski l-a demis pe comandantul-șef al Forțelor armate, generalul Oleksandr Sîrski , și l-a numit în locul lui pe generalul Mihailo Drapatîi, comandant al forțelor interarme, potrivit Agerpres . Decizia vine pe fondul nemulțumirilor apărute după plecarea ministrului apărării Mihailo Fedorov, înlăturat pe 14 iulie, după câteva zile de proteste în sprijinul acestuia. Fedorov l-a acuzat pe Sîrski că l-ar fi „împins spre ieșire” și că i-ar fi blocat tentativa de reformare a armatei. Sîrski, în vârstă de 60 de ani, ocupa funcția din 2024 și este creditat cu rolul de a fi condus apărarea Kievului la începutul invaziei ruse din 2022. În același timp, generalul a fost contestat, inclusiv din cauza reputației de comandant cu „mentalitate sovietică”, criticii reproșându-i că ar acorda prea puțină atenție pierderilor umane. În mesajul de marți seară publicat pe Telegram, Zelenski a anunțat numirea lui Drapatîi și i-a mulțumit lui Sîrski „și tuturor luptătorilor” pentru „pozițiile solide de front ale Ucrainei”. Schimbarea de la vârful armatei are loc într-un moment în care, potrivit informațiilor din aceeași relatare, Ucraina a încetinit puternic avansul trupelor ruse și a efectuat recent valuri de lovituri în Rusia și în părțile ocupate ale teritoriului său, ceea ce sugerează că miza imediată a deciziei este mai ales de ordin intern și operațional, nu o reacție la un colaps pe front. [...]
Poziția 11 a pașaportului românesc în Henley Passport Index înseamnă acces mai ieftin și mai rapid la călătorii , prin eliminarea sau simplificarea vizelor pentru 178 de destinații, potrivit Economedia . În ediția din iulie 2026 a clasamentului, România împarte locul 11 cu Bulgaria. Românii pot călători fără viză sau cu viză obținută la sosire în 178 de destinații din totalul de 227 analizate. Clasamentul compară 199 de pașapoarte la nivel global, în funcție de libertatea de călătorie oferită titularilor. Ce arată poziționarea României în clasament România este plasată în apropierea unor state precum Islanda și Statele Unite, care ocupă poziția a zecea, și imediat înaintea Principatului Monaco. În același timp, rezultatul poziționează România înaintea unor state cu economii mai mari și înaintea altor țări din regiune, potrivit datelor din index. Cum arată vârful și coada clasamentului La vârful ierarhiei se află Singapore, cu acces fără viză în 192 de destinații. Pe locul al doilea sunt Japonia, Coreea de Sud și Emiratele Arabe Unite (188 de destinații), iar poziția a treia este ocupată de Suedia. Locul al patrulea este împărțit de mai multe state europene, între care Germania, Franța, Italia, Spania, Olanda, Belgia și Danemarca, urmate de Austria, Portugalia, Elveția și Grecia, ceea ce indică o dominanță europeană în privința mobilității. La polul opus, Afganistanul rămâne țara cu cel mai slab pașaport, cu acces fără viză în 22 de destinații. Siria și Irak sunt, de asemenea, la finalul clasamentului, iar Pakistanul și Yemenul se află în partea inferioară a ierarhiei. Metodologia: pe ce se bazează indexul Henley Passport Index este actualizat periodic și folosește informații furnizate de Asociația Internațională de Transport Aerian (IATA). Ediția din iulie 2026 analizează accesul oferit de 199 de pașapoarte către 227 de destinații, fiind utilizată ca indicator al libertății de circulație la nivel global. [...]
