Știri
Știri din categoria Externe
China avertizează că o înăsprire a politicii comerciale a UE poate declanșa represalii, într-un moment în care Bruxellesul discută opțiuni de „răspuns mai robust” față de relația economică și investițională cu Beijingul, potrivit Antena 3. Mesajul ridică miza pentru companiile europene expuse pe lanțuri de aprovizionare și piețe unde China poate introduce rapid restricții sau măsuri de retorsiune.
Ministerul Comerțului din China a transmis că UE ar trebui să susțină liberul schimb și „concurența loială” și să respingă protecționismul. Beijingul a avertizat că, dacă vor fi implementate „instrumente comerciale unilaterale” sau restricții considerate discriminatorii, va „riposta decisiv” și va lua „măsuri eficiente” pentru a-și apăra interesele.
Avertismentul vine după ce Comisia Europeană a avut, vineri, discuții interne privind politicile comerciale în relația cu China. Întâlnirea nu s-a soldat cu o decizie, având rolul de a alimenta discuțiile de la viitorul summit G7 și de la reuniunea UE programată la mijlocul lunii iunie.
Comisia a indicat că dialogul cu China va continua, dar a transmis și că starea actuală a relațiilor comerciale și de investiții „nu este sustenabilă”, cerând „un răspuns mai robust și mai coerent” din partea Uniunii.
Tensiunile UE–China s-au acumulat pe fondul mai multor dosare economice sensibile, menționate în material:
Beijingul a mai indicat că liniile de comunicare rămân deschise și că există discuții pentru crearea unui mecanism de consultare în domeniul comerțului și investițiilor, însă avertismentul privind represaliile sugerează că spațiul de negociere se poate îngusta dacă UE trece la măsuri suplimentare. Informațiile sunt relatate de dpa, citată de Agerpres, conform Antena 3.
Recomandate
UE ia în calcul instrumente mai dure împotriva importurilor din China, iar Beijingul avertizează că va răspunde cu „contramăsuri ferme” , pe fondul discuțiilor de la Bruxelles despre limitarea afluxului de produse chinezești care pune presiune pe industria europeană, potrivit G4Media . China a transmis sâmbătă un avertisment Uniunii Europene să nu introducă noi restricții comerciale, în timp ce Comisia Europeană pregătește măsuri împotriva „supracapacității industriale” a Beijingului, relatează Politico, citat de G4Media. Ministerul Comerțului chinez a spus că, dacă UE „insistă” să introducă „unilateral” noi instrumente comerciale și „restricții discriminatorii”, Beijingul va adopta măsuri pentru a-și proteja interesele. „Dacă UE insistă să introducă unilateral noi instrumente comerciale și să adopte restricții discriminatorii, China va lua contramăsuri ferme și măsuri eficiente pentru a-și proteja propriile interese.” În același timp, ministerul a indicat că dialogul rămâne posibil și că sunt explorate opțiuni pentru un mecanism de consultare pe comerț și investiții între China și UE. De ce contează: deficitul comercial și presiunea pe industria europeană Discuțiile au loc pe fondul îngrijorărilor legate de viitorul industriei manufacturiere europene, în condițiile în care importurile din China – „de la vehicule la panouri solare și haine” – sunt văzute la Bruxelles ca un factor care subminează producția locală, cu efecte precum închiderea de fabrici și pierderi de locuri de muncă. Potrivit datelor citate, deficitul comercial al UE cu China pe bunuri a ajuns la 360 de miliarde de euro anul trecut, de la 312 miliarde de euro în 2024, iar în primul trimestru din 2026 creșterea s-a accelerat. Ce discută Bruxelles și cum se repoziționează statele membre Declarația Beijingului vine după o reuniune a înalților oficiali ai UE, organizată vineri, pentru identificarea unor soluții de combatere a supracapacității de producție a Chinei. Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen , a convocat tot vineri o dezbatere de orientare cu 26 de comisari, pentru a analiza „instrumente politice” care să răspundă dezechilibrului comercial în creștere. Comisia a transmis că actuala stare a relațiilor comerciale și de investiții „nu este sustenabilă” și că este nevoie de un răspuns „mai robust și mai coerent”, inclusiv în contextul interconectării dintre interesele economice și cele de securitate. În interiorul UE, Franța și alte state au cerut măsuri mai ferme de protejare a industriei, în timp ce Germania a avertizat anterior asupra riscului de represalii din partea Chinei. Totuși, Berlinul a semnalat vineri o disponibilitate mai mare pentru o linie mai dură, ceea ce ar indica o schimbare față de prudența tradițională. Comisarul european pentru strategie industrială, Stéphane Séjourné, a declarat pentru Politico că UE ar trebui să continue dialogul, dar fără a accepta ca Europa să devină „victima” unei strategii care îi afectează industria, susținând necesitatea unor „noi instrumente” și „noi măsuri”. [...]
Rusia își ridică miza de presiune asupra Armeniei prin rechemarea ambasadorului la Moscova „pentru consultări” legate de apropierea Erevanului de Uniunea Europeană, o mișcare care semnalează un posibil conflict de linie în interiorul Uniunii Economice Eurasiatice (UEE), blocul economic condus de Rusia, potrivit news.ro . Ministerul rus de Externe a transmis că ambasadorul Rusiei în Armenia, Serghei Kopîrkin , a fost chemat la consultări „despre măsurile luate” în vederea „unei apropieri de Uniunea Europeană (UE), care subminează cooperarea în cadrul” UEE. Decizia vine la o zi după ce Vladimir Putin și-a înăsprit public tonul față de Armenia, la un summit al UEE. Putin a avertizat, vineri, în Kazahstan, că „scenariul ucrainean” ar fi început cu o tentativă a Kievului de a adera la UE și a cerut Armeniei să organizeze „cât mai rapid” un referendum pe această temă. În același context, liderul rus a spus că Armenia trebuie să aleagă între UE și UEE, deoarece „este imposibil să le împaci pe amândouă”. De ce contează: semnal de risc pentru integrarea economică din UEE Rechemarea ambasadorului la consultări indică o escaladare diplomatică ce poate afecta cooperarea economică în cadrul UEE, în condițiile în care Moscova descrie apropierea de UE drept un factor care „subminează” funcționarea blocului. În termeni practici, mesajul transmis de Kremlin este că o dublă ancorare – spre UE și spre UEE – nu mai este acceptată politic. Context politic: presiune înainte de alegeri în Armenia Declarațiile lui Putin și rechemarea ambasadorului au loc cu o săptămână înainte de alegeri în Armenia, considerate un test pentru premierul Nikol Pașinian , care a încercat să mențină relații atât cu Rusia, cât și cu Occidentul. În luna curentă, Armenia a găzduit un summit european, iar UE a salutat „un salt înainte” în relațiile cu Erevanul. Potrivit informațiilor citate, Armenia a iritat Kremlinul prin încălzirea relațiilor cu UE în ultimii ani, pe fondul frustrării față de incapacitatea percepută a Rusiei de a o apăra în războaiele cu Azerbaidjanul. [...]
Atacurile cu drone reclamate de Rusia au vizat infrastructură petrolieră și portuară , cu un petrolier lovit în portul Taganrog și un depozit de petrol incendiat la Armavir, potrivit informațiilor publicate de Digi24 , care citează Reuters . Miza imediată este una operațională: astfel de lovituri pot perturba logistică și fluxuri de combustibili în sudul Rusiei, chiar și atunci când pagubele sunt raportate ca limitate. În regiunea Rostov, guvernatorul Iuri Sliusar a transmis pe Telegram că incendiile izbucnite pe petrolier și în portul Taganrog au fost stinse și că nu a fost raportată nicio deversare de petrol. Două persoane au fost rănite, a mai spus oficialul rus. Tot la Taganrog, primarul Svetlana Kambulova a anunțat prelungirea stării de urgență locale, introdusă pe 27 mai, în orașul cu aproximativ 240.000 de locuitori. Depozit de petrol incendiat la Armavir, în regiunea Krasnodar În regiunea vecină Krasnodar, autoritățile din Armavir (circa 185.000 de locuitori) au comunicat că incendiul de la un depozit de petrol din zona industrială a fost adus sub control și că nu există răniți. Aproape 50 de drone doborâte, potrivit guvernatorului din Rostov Guvernatorul din Rostov a mai afirmat că aproape 50 de drone au fost doborâte și că au fost raportate atacuri în întreaga regiune. În afara orașului Taganrog ar fi fost semnalate doar pagube minore, conform aceleiași surse. Informațiile provin din declarațiile autorităților ruse și din relatarea Reuters; în material nu este prezentată o confirmare independentă a loviturilor sau a țintelor. [...]
Staționarea permanentă a unei brigăzi germane în Lituania schimbă ecuația de descurajare pe Flancul Estic , într-un moment în care o parte a societății lituaniene spune că nu mai tratează garanțiile SUA drept suficiente, potrivit Digi24 . Miza, dincolo de simbolismul istoric, este una operațională: prezența germană e percepută la Vilnius ca un „scut” imediat împotriva unei posibile agresiuni rusești. Într-un reportaj preluat de Digi24 din The New York Times, bucătarul Liutauras Ceprackas, din Vilnius, spune că se teme de o invazie rusească și că armata lituaniană, de 15.000 de soldați, ar putea fi prea mică pentru a o opri. El leagă direct siguranța de prezența germană, argumentând că un atac asupra militarilor Berlinului ar crește automat riscul unui conflict cu Germania, ceea ce ar funcționa ca factor de descurajare. Ce aduce concret desfășurarea Germaniei Elementul central este Brigada 45 Blindată a Germaniei, descrisă drept prima brigadă de luptă completă cu bază permanentă în afara țării de la căderea Germaniei naziste, în urmă cu peste opt decenii. În Lituania, brigada ar urma să ajungă la efectivul complet de 4.800 de soldați în 2027. Fostul ministru lituanian al Apărării, Laurynas Kasciunas, a sintetizat impactul militar perceput astfel: „Această brigadă este atât de puternică și atât de bine echipată încât este ca și cum am avea o a doua armată în Lituania.” De ce contează: încredere mai mică în „umbrela” americană, rol mai mare pentru Berlin Materialul plasează mutarea în contextul temerilor legate de „creșterea agresiunii rusești” și al unui sprijin american considerat mai puțin sigur. În acest cadru, desfășurarea reflectă și disponibilitatea mai mare a Germaniei de a acționa ca „scut al Europei”. În timpul ceremoniei de învestire a brigăzii la Vilnius, anul trecut, cancelarul german Friedrich Merz a promis, potrivit articolului, că va construi „cea mai mare armată convențională din Europa”. În planul percepției publice, Dr. Vladas Gaidys, sociolog lituanian, rezumă schimbarea de așteptări față de garanțiile de securitate: „În acest moment, Statele Unite nu par a fi o garanție. Forțele germane sunt aici și acum”. Acceptare socială și semnale economice locale Digi24 notează că primirea brigăzii este, în general, favorabilă: un sondaj comandat de Departamentul Apărării al Lituaniei în decembrie 2024 arăta că „o mare majoritate” a adulților lituanieni susțin prezența militarilor germani. Pe lângă sprijinul public, articolul menționează și implicarea mediului comercial: un lanț de cafenele și un lanț național de supermarketuri oferă reduceri personalului german care își prezintă actele de identitate militare. Contextul istoric și mesajul către Rusia Textul amintește că Lituania a fost ocupată de două ori de Germania (în Primul Război Mondial și apoi timp de trei ani în Al Doilea Război Mondial), iar ulterior a trecut prin aproape cinci decenii de control sovietic, cu ultimele trupe sovietice plecând în 1993. Istoricul Rimvydas Petrauskas, rector al Universității din Vilnius, explică diferența de percepție astfel: „Germanii au învățat din trecutul lor; rușii au ignorat lecțiile.” În această logică, prezența militară germană nu este prezentată doar ca o rotație de trupe, ci ca un element de descurajare „aici și acum”, cu efect direct asupra modului în care Lituania își calculează riscurile de securitate pe granița cu Kaliningrad și Belarus, aliat al Rusiei. [...]
Rosatom spune că o dronă a lovit sala turbinelor de la Zaporojie, fără avarii la echipamentele esențiale , un incident care menține riscul operațional ridicat în jurul celei mai mari centrale nucleare din Europa, aflată lângă linia frontului, potrivit Agerpres . Compania nucleară de stat rusă Rosatom a transmis că o dronă ucraineană ar fi lovit clădirea sălii turbinelor Unității nr. 6, iar detonarea ulterioară ar fi lăsat „o gaură” în peretele sălii turbinelor. Directorul Rosatom, Alexei Lihacev, a afirmat că explozia „nu a provocat daune echipamentului principal”. Nu a existat un comentariu imediat din partea Ucrainei, iar Lihacev a susținut că incidentul ar fi fost „deliberat”. De ce contează: risc operațional persistent lângă linia frontului Centrala nucleară de la Zaporojie a fost capturată de Rusia în martie 2022 și se află în continuare aproape de linia frontului, în regiunea Zaporojie din sud-estul Ucrainei. Instalația a fost atacată ocazional în timpul războiului care durează de peste patru ani, alimentând temeri privind un posibil accident nuclear. În același comunicat, Lihacev a avertizat că situația ar apropia regiunea de un incident cu potențial de impact dincolo de granițele Rusiei și Ucrainei. „Suntem cu un pas mai aproape de un incident care, cel mai probabil, îi va afecta chiar și pe cei care locuiesc mult dincolo de granițele Rusiei și Ucrainei și care încă cred că sunt în completă siguranță.” [...]
Locatarii blocului din Galați pot reveni în apartamente, cu excepția celui lovit de dronă , iar reparațiile ar urma să dureze „o chestiune de săptămâni”, potrivit declarațiilor președintelui Nicușor Dan după vizita la fața locului, relatează Libertatea . Miza imediată este reluarea în siguranță a locuirii și evaluarea tehnică a structurii, în condițiile în care imobilul a fost evacuat după incident. Președintele a intrat vineri, 29 mai, în blocul lovit de dronă, a urcat pe jos până la etajul 10 și a vizitat apartamentul devastat, unde, conform imaginilor video difuzate de Administrația Prezidențială, se văd urmele exploziei: pereți înnegriți de fum, moloz și bucăți desprinse din tavan și pereți. Un polițist de la criminalistică i-a indicat zona impactului, explicând că „norocul mare” a fost că lovitura a fost în zona de intrare, în timp ce oamenii dormeau în dormitor. Ce spune președintele despre revenirea în locuințe și utilități După vizită, Nicușor Dan a declarat că locatarii se pot întoarce în apartamente, cu excepția celui afectat, și a indicat că pagubele din apartamentul lovit nu ar fi „majore”, fiind necesar un proiect de reparații. „Pentru apartamentul afectat, pagubele nu sunt majore, adică s-a afectat o suprafață relativ mică din plafon, trebuie făcut un proiect, e o chestiune de săptămâni până când se pot întoarce. Pentru moment, din câte înţeleg, nu este gaz şi curent, dar altfel oamenii pot să intre în casele lor.” Evaluarea explozibilului și verificările de rezistență Șeful statului a mai spus că polițiștii au prelevat probe pentru a stabili tipul de explozibil și că urmează calcule de rezistență realizate de „două institute” care analizează cazul. Estimarea menționată de președinte indică „cel puțin 30 de kilograme” de „explozibil clasic”. În vizită, Nicușor Dan a fost însoțit de miniștrii interimari ai Apărării și Afacerilor Interne, Radu Miruță, respectiv Cătălin Predoiu. Context: incidentul și ajutoarele anunțate de Guvern Potrivit publicației, o dronă de fabricație rusească s-a prăbușit în jurul orei două dimineața pe un bloc de locuințe din Galați, iar impactul a fost urmat de o explozie și un incendiu într-un apartament de la etajul 10. O mamă și fiul ei de 14 ani au fost răniți ușor, iar clădirea a fost evacuată. Președintele a vizitat și spitalele unde sunt internate cele două persoane și a spus că, după externare și până la repararea apartamentului, vor locui într-o casă pusă la dispoziție de primărie. Între timp, Guvernul condus interimar de Ilie Bolojan a anunțat ajutoare financiare de urgență din Fondul de rezervă pentru familiile și persoanele ale căror apartamente au fost afectate: 10.000 de lei pentru locuințe afectate sub 25%; 25.000 de lei pentru locuințe afectate peste 25%. [...]
