Știri
Știri din categoria Externe
Declarațiile lui Lukașenko complică discuția din UE despre un emisar unic pentru negocierile cu Rusia, într-un moment în care ideea revine pe agenda europeană, potrivit Știrile Pro TV. Președintele Belarusului i-ar fi transmis lui Emmanuel Macron că premierul Italiei, Giorgia Meloni, „este o femeie” și, din acest motiv, nu ar putea negocia cu Moscova, sugerând în schimb că liderul francez ar fi potrivit pentru un astfel de rol.
Relatarea pornește de la o convorbire telefonică descrisă de agenția guvernamentală belarusă Belta și preluată de Euronews, cu precizarea că unele declarații atribuite lui Lukașenko nu sunt citate de alte publicații în afară de Belta. În această versiune, Lukașenko ar fi insistat ca Macron să trimită un consilier la Minsk dacă „îi e frică” să vină personal, iar președintele francez „s-ar fi eschivat”.
În Europa a revenit ideea numirii unui Emisar Special care să reprezinte Uniunea Europeană în eventuale negocieri cu Moscova privind războiul din Ucraina. În acest context, Belta susține că Lukașenko l-ar fi invitat pe Macron să „medieze dialogul cu Moscova”, invocând experiența sa politică și descriindu-l drept „aksakal” și „decan”, în opoziție cu alți lideri europeni considerați mai „tineri” politic.
În paralel, articolul arată că Giorgia Meloni a susținut în ultimele luni ideea unui emisar tocmai pentru a evita inițiative diplomatice izolate și o abordare fragmentată între statele membre, iar Macron a apărat, la rândul său, redeschiderea unui canal de comunicare cu Kremlinul, dar condiționat de o strategie comună la nivel european.
Știrile despre conținutul discuției diferă în funcție de surse, notează materialul. TV5Monde Info a scris că Macron i-ar fi cerut lui Lukașenko să nu-și lase țara „antrenată” în războiul din Ucraina și să facă „gesturile necesare” pentru îmbunătățirea relațiilor Belarus–Europa.
Totodată, La Dépêche a citat site-ul Quai d’Orsay, unde Guvernul francez ar fi transmis că Franța nu recunoaște legitimitatea lui Aleksandr Lukașenko și că ambasadorul francez a fost constrâns să părăsească Belarus la 17 octombrie.
Declarațiile lui Lukașenko au alimentat speculații în presa europeană despre posibile nume pentru un astfel de rol, inclusiv Angela Merkel și Mario Draghi, însă materialul precizează că nu există o decizie oficială a UE și nici candidaturi oficiale.
În lectura Euronews, mesajul lui Lukașenko către Macron ar urmări și un obiectiv politic: să-l împingă pe președintele francez spre un rol central într-un canal direct de comunicare între UE, Minsk și Kremlin, îndemnându-l să vină la Minsk și să meargă la Moscova „pentru a aborda problema prin dialog”.
Recomandate
Rusia își crește presiunea politică asupra Armeniei după pași recenți ai Erevanului spre Uniunea Europeană, mergând până la rechemarea ambasadorului la consultări, potrivit HotNews . Mișcarea semnalează o înăsprire a liniei Moscovei față de un aliat tradițional și pune în prim-plan riscul unei rupturi în arhitectura regională de cooperare economică dominată de Rusia. Ministerul rus de Externe a anunțat că ambasadorul Rusiei în Armenia, Serghei Kopîrkin , a fost chemat la Moscova „la consultări” privind măsurile de apropiere de UE, despre care susține că „subminează cooperarea” în cadrul Uniunii Economice Eurasiatice (UEE) . Decizia vine la o zi după ce președintele Vladimir Putin și-a înăsprit public tonul la un summit al UEE, afirmând că „scenariul ucrainean” a început cu tentativa Kievului de a adera la UE. În același context, Putin a cerut Armeniei să organizeze „cât mai rapid” un referendum pe această temă și a insistat că Erevanul trebuie să aleagă între UE și UEE, deoarece „este imposibil să le împaci pe amândouă”. Relația Moscova–Erevan, pe o pantă descendentă Rechemarea ambasadorului este prezentată ca cel mai recent episod dintr-o relație tot mai tensionată între cei doi aliați tradiționali. La începutul lunii mai, Rusia a protestat după vizita președintelui ucrainean Volodimir Zelenski la Erevan și a acuzat Armenia că i-a oferit o „platformă pentru remarci antirusești”. Atunci, Moscova a convocat ambasadorul Armeniei în Rusia, invocând proteste față de ceea ce a calificat drept „amenințări teroriste la adresa Rusiei”, formulate de Zelenski la Erevan. În paralel, Moscova și-a exprimat repetat îngrijorarea față de apropierea Armeniei de UE, temeri amplificate după ce Erevanul a găzduit pe 4 mai reuniunea Comunității Politice Europene, cu peste 40 de lideri europeni, inclusiv Zelenski. Ulterior a avut loc și un summit UE–Armenia, după care Bruxellesul a luat act de aspirațiile europene ale Armeniei. Ministrul armean de Externe, Ararat Mirzoian, a declarat recent că Armenia rămâne membră a UEE, dar că „aspirațiile europene nu au dispărut”. În același registru, purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a spus că „cel mai important” este ca Armenia să nu adopte o poziție antirusească și că Rusia așteaptă o explicație din partea Erevanului. [...]
China avertizează că o înăsprire a politicii comerciale a UE poate declanșa represalii , într-un moment în care Bruxellesul discută opțiuni de „răspuns mai robust” față de relația economică și investițională cu Beijingul, potrivit Antena 3 . Mesajul ridică miza pentru companiile europene expuse pe lanțuri de aprovizionare și piețe unde China poate introduce rapid restricții sau măsuri de retorsiune. Ministerul Comerțului din China a transmis că UE ar trebui să susțină liberul schimb și „concurența loială” și să respingă protecționismul. Beijingul a avertizat că, dacă vor fi implementate „instrumente comerciale unilaterale” sau restricții considerate discriminatorii, va „riposta decisiv” și va lua „măsuri eficiente” pentru a-și apăra interesele. Ce a declanșat reacția Beijingului Avertismentul vine după ce Comisia Europeană a avut, vineri, discuții interne privind politicile comerciale în relația cu China. Întâlnirea nu s-a soldat cu o decizie, având rolul de a alimenta discuțiile de la viitorul summit G7 și de la reuniunea UE programată la mijlocul lunii iunie. Comisia a indicat că dialogul cu China va continua, dar a transmis și că starea actuală a relațiilor comerciale și de investiții „nu este sustenabilă”, cerând „un răspuns mai robust și mai coerent” din partea Uniunii. De ce contează pentru economie: riscul de escaladare a măsurilor comerciale Tensiunile UE–China s-au acumulat pe fondul mai multor dosare economice sensibile, menționate în material: tarifele UE asupra vehiculelor electrice chinezești ; investigații reciproce privind practicile de piață; restricțiile Chinei la exportul unor materii prime strategice. Beijingul a mai indicat că liniile de comunicare rămân deschise și că există discuții pentru crearea unui mecanism de consultare în domeniul comerțului și investițiilor, însă avertismentul privind represaliile sugerează că spațiul de negociere se poate îngusta dacă UE trece la măsuri suplimentare. Informațiile sunt relatate de dpa, citată de Agerpres, conform Antena 3. [...]
UE ia în calcul instrumente mai dure împotriva importurilor din China, iar Beijingul avertizează că va răspunde cu „contramăsuri ferme” , pe fondul discuțiilor de la Bruxelles despre limitarea afluxului de produse chinezești care pune presiune pe industria europeană, potrivit G4Media . China a transmis sâmbătă un avertisment Uniunii Europene să nu introducă noi restricții comerciale, în timp ce Comisia Europeană pregătește măsuri împotriva „supracapacității industriale” a Beijingului, relatează Politico, citat de G4Media. Ministerul Comerțului chinez a spus că, dacă UE „insistă” să introducă „unilateral” noi instrumente comerciale și „restricții discriminatorii”, Beijingul va adopta măsuri pentru a-și proteja interesele. „Dacă UE insistă să introducă unilateral noi instrumente comerciale și să adopte restricții discriminatorii, China va lua contramăsuri ferme și măsuri eficiente pentru a-și proteja propriile interese.” În același timp, ministerul a indicat că dialogul rămâne posibil și că sunt explorate opțiuni pentru un mecanism de consultare pe comerț și investiții între China și UE. De ce contează: deficitul comercial și presiunea pe industria europeană Discuțiile au loc pe fondul îngrijorărilor legate de viitorul industriei manufacturiere europene, în condițiile în care importurile din China – „de la vehicule la panouri solare și haine” – sunt văzute la Bruxelles ca un factor care subminează producția locală, cu efecte precum închiderea de fabrici și pierderi de locuri de muncă. Potrivit datelor citate, deficitul comercial al UE cu China pe bunuri a ajuns la 360 de miliarde de euro anul trecut, de la 312 miliarde de euro în 2024, iar în primul trimestru din 2026 creșterea s-a accelerat. Ce discută Bruxelles și cum se repoziționează statele membre Declarația Beijingului vine după o reuniune a înalților oficiali ai UE, organizată vineri, pentru identificarea unor soluții de combatere a supracapacității de producție a Chinei. Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen , a convocat tot vineri o dezbatere de orientare cu 26 de comisari, pentru a analiza „instrumente politice” care să răspundă dezechilibrului comercial în creștere. Comisia a transmis că actuala stare a relațiilor comerciale și de investiții „nu este sustenabilă” și că este nevoie de un răspuns „mai robust și mai coerent”, inclusiv în contextul interconectării dintre interesele economice și cele de securitate. În interiorul UE, Franța și alte state au cerut măsuri mai ferme de protejare a industriei, în timp ce Germania a avertizat anterior asupra riscului de represalii din partea Chinei. Totuși, Berlinul a semnalat vineri o disponibilitate mai mare pentru o linie mai dură, ceea ce ar indica o schimbare față de prudența tradițională. Comisarul european pentru strategie industrială, Stéphane Séjourné, a declarat pentru Politico că UE ar trebui să continue dialogul, dar fără a accepta ca Europa să devină „victima” unei strategii care îi afectează industria, susținând necesitatea unor „noi instrumente” și „noi măsuri”. [...]
Rusia își ridică miza de presiune asupra Armeniei prin rechemarea ambasadorului la Moscova „pentru consultări” legate de apropierea Erevanului de Uniunea Europeană, o mișcare care semnalează un posibil conflict de linie în interiorul Uniunii Economice Eurasiatice (UEE), blocul economic condus de Rusia, potrivit news.ro . Ministerul rus de Externe a transmis că ambasadorul Rusiei în Armenia, Serghei Kopîrkin , a fost chemat la consultări „despre măsurile luate” în vederea „unei apropieri de Uniunea Europeană (UE), care subminează cooperarea în cadrul” UEE. Decizia vine la o zi după ce Vladimir Putin și-a înăsprit public tonul față de Armenia, la un summit al UEE. Putin a avertizat, vineri, în Kazahstan, că „scenariul ucrainean” ar fi început cu o tentativă a Kievului de a adera la UE și a cerut Armeniei să organizeze „cât mai rapid” un referendum pe această temă. În același context, liderul rus a spus că Armenia trebuie să aleagă între UE și UEE, deoarece „este imposibil să le împaci pe amândouă”. De ce contează: semnal de risc pentru integrarea economică din UEE Rechemarea ambasadorului la consultări indică o escaladare diplomatică ce poate afecta cooperarea economică în cadrul UEE, în condițiile în care Moscova descrie apropierea de UE drept un factor care „subminează” funcționarea blocului. În termeni practici, mesajul transmis de Kremlin este că o dublă ancorare – spre UE și spre UEE – nu mai este acceptată politic. Context politic: presiune înainte de alegeri în Armenia Declarațiile lui Putin și rechemarea ambasadorului au loc cu o săptămână înainte de alegeri în Armenia, considerate un test pentru premierul Nikol Pașinian , care a încercat să mențină relații atât cu Rusia, cât și cu Occidentul. În luna curentă, Armenia a găzduit un summit european, iar UE a salutat „un salt înainte” în relațiile cu Erevanul. Potrivit informațiilor citate, Armenia a iritat Kremlinul prin încălzirea relațiilor cu UE în ultimii ani, pe fondul frustrării față de incapacitatea percepută a Rusiei de a o apăra în războaiele cu Azerbaidjanul. [...]
Atacul cu drone al Ucrainei ar putea reduce capacitatea Rusiei de supraveghere maritimă și întreținere a aviației , după ce două aeronave Tu-142 au fost raportate ca distruse pe un aerodrom militar din Taganrog, potrivit Bild . Țintele au fost lovite în noaptea de 29 spre 30 mai în sudul Rusiei, iar militari-bloggeri citați de publicație susțin că atacul a vizat aerodromul militar din Taganrog, unde ar fi fost distruse un sistem de rachete Iskander și două avioane Tu-142. A fost confirmat și un atac asupra portului orașului de la Marea Azov. Comandantul forțelor ucrainene de drone, Robert Brovdi , a confirmat atacul, notează aceeași sursă. Bild subliniază că Tu-142 este un avion sovietic-rus de recunoaștere maritimă și luptă antisubmarin, considerat dificil de înlocuit, iar flota Rusiei ar fi „foarte mică” și în scădere de ani de zile, fără un succesor modern aflat în producție. De ce contează: presiune pe o capabilitate rară și pe lanțul de mentenanță Pe lângă pierderea potențială a celor două aeronave, momentul atacului ar fi fost ales „foarte conștient”, deoarece în Taganrog există și o uzină de reparații aeronautice care întreține componente pentru Tu-142, iar aceasta ar fi fost atacată și cu trei zile înainte, potrivit Bild. Implicația, în evaluarea prezentată de publicație, este că Rusia ar putea pierde nu doar aparate, ci și infrastructură necesară pentru menținerea în serviciu a celor rămase. În același timp, deși prezența acestor avioane în Marea Neagră este descrisă ca fiind mai degrabă secundară, pierderea de la Taganrog ar putea afecta „mai ales supravegherea maritimă din nord”, conform sursei. Lovituri și asupra infrastructurii energetice din port În portul Taganrog, un tanc petrolier și un depozit de petrol au fost lovite de drone și au luat foc, a confirmat guvernatorul regional Iuri Sliusar. Acesta a precizat că nu s-a scurs petrol și că nu au existat răniți. În regiunea vecină Krasnodar, un depozit de petrol din orașul Armavir ar fi fost lovit și a izbucnit un incendiu, care ulterior a fost adus sub control. Separat, autoritățile ruse au raportat doi morți în regiunea de graniță Belgorod, în urma unor atacuri cu drone, mai notează Bild. [...]
Atacurile cu drone reclamate de Rusia au vizat infrastructură petrolieră și portuară , cu un petrolier lovit în portul Taganrog și un depozit de petrol incendiat la Armavir, potrivit informațiilor publicate de Digi24 , care citează Reuters . Miza imediată este una operațională: astfel de lovituri pot perturba logistică și fluxuri de combustibili în sudul Rusiei, chiar și atunci când pagubele sunt raportate ca limitate. În regiunea Rostov, guvernatorul Iuri Sliusar a transmis pe Telegram că incendiile izbucnite pe petrolier și în portul Taganrog au fost stinse și că nu a fost raportată nicio deversare de petrol. Două persoane au fost rănite, a mai spus oficialul rus. Tot la Taganrog, primarul Svetlana Kambulova a anunțat prelungirea stării de urgență locale, introdusă pe 27 mai, în orașul cu aproximativ 240.000 de locuitori. Depozit de petrol incendiat la Armavir, în regiunea Krasnodar În regiunea vecină Krasnodar, autoritățile din Armavir (circa 185.000 de locuitori) au comunicat că incendiul de la un depozit de petrol din zona industrială a fost adus sub control și că nu există răniți. Aproape 50 de drone doborâte, potrivit guvernatorului din Rostov Guvernatorul din Rostov a mai afirmat că aproape 50 de drone au fost doborâte și că au fost raportate atacuri în întreaga regiune. În afara orașului Taganrog ar fi fost semnalate doar pagube minore, conform aceleiași surse. Informațiile provin din declarațiile autorităților ruse și din relatarea Reuters; în material nu este prezentată o confirmare independentă a loviturilor sau a țintelor. [...]
