Știri
Știri din categoria Externe
Rusia își ridică miza de presiune asupra Armeniei prin rechemarea ambasadorului la Moscova „pentru consultări” legate de apropierea Erevanului de Uniunea Europeană, o mișcare care semnalează un posibil conflict de linie în interiorul Uniunii Economice Eurasiatice (UEE), blocul economic condus de Rusia, potrivit news.ro.
Ministerul rus de Externe a transmis că ambasadorul Rusiei în Armenia, Serghei Kopîrkin, a fost chemat la consultări „despre măsurile luate” în vederea „unei apropieri de Uniunea Europeană (UE), care subminează cooperarea în cadrul” UEE. Decizia vine la o zi după ce Vladimir Putin și-a înăsprit public tonul față de Armenia, la un summit al UEE.
Putin a avertizat, vineri, în Kazahstan, că „scenariul ucrainean” ar fi început cu o tentativă a Kievului de a adera la UE și a cerut Armeniei să organizeze „cât mai rapid” un referendum pe această temă. În același context, liderul rus a spus că Armenia trebuie să aleagă între UE și UEE, deoarece „este imposibil să le împaci pe amândouă”.
Rechemarea ambasadorului la consultări indică o escaladare diplomatică ce poate afecta cooperarea economică în cadrul UEE, în condițiile în care Moscova descrie apropierea de UE drept un factor care „subminează” funcționarea blocului. În termeni practici, mesajul transmis de Kremlin este că o dublă ancorare – spre UE și spre UEE – nu mai este acceptată politic.
Declarațiile lui Putin și rechemarea ambasadorului au loc cu o săptămână înainte de alegeri în Armenia, considerate un test pentru premierul Nikol Pașinian, care a încercat să mențină relații atât cu Rusia, cât și cu Occidentul.
În luna curentă, Armenia a găzduit un summit european, iar UE a salutat „un salt înainte” în relațiile cu Erevanul. Potrivit informațiilor citate, Armenia a iritat Kremlinul prin încălzirea relațiilor cu UE în ultimii ani, pe fondul frustrării față de incapacitatea percepută a Rusiei de a o apăra în războaiele cu Azerbaidjanul.
Recomandate
Incidentul cu drona rusească de la Galați reaprinde întrebările despre capacitatea NATO de a-și apăra teritoriul , într-un moment în care europenii resimt simultan presiunea războiului din Ucraina și incertitudinea legată de angajamentul SUA față de securitatea continentului, potrivit Digi24 , care citează o analiză New York Times . Drona care a lovit un bloc de apartamente din România vineri dimineață, rănind două persoane pe teritoriul NATO, „ar fi putut fi un accident”, dar a amplificat prudența și anxietatea europeană, pe fondul prelungirii războiului din Ucraina în al cincilea an. În acest context, liderii europeni avertizează asupra unei Rusii militarizate care ar putea ataca NATO în următorii trei până la cinci ani, în timp ce președintele american Donald Trump continuă să ridice îndoieli privind angajamentul SUA pentru apărarea Europei. Deși incidentul nu a fost „nici pe departe începutul unui atac”, reacțiile politice au fost dure, iar episodul a alimentat din nou discuția despre vulnerabilități, inclusiv în condițiile în care NATO și statele membre încearcă să își întărească apărarea antidrone. Analiza menționează eforturi precum „ziduri anti-drone” și Operațiunea Eastern Sentry (Santinela Estică), lansată în septembrie 2025 după o intruziune mai amplă a dronelor rusești în Polonia. „Escaladare pentru a dezescalada”: miza Moscovei, dincolo de incident Potrivit analiștilor citați, episoadele de tipul celui din România servesc intereselor președintelui rus Vladimir Putin de a diviza NATO și de a slăbi legătura transatlantică, încurajând Washingtonul să își reducă prezența militară în Europa. În paralel, Rusia ar urmări un obiectiv mai imediat: să schimbe dinamica războiului din Ucraina prin intensificarea atacurilor și prin avertismente către statele care sprijină Kievul. Hanna Notte, expertă la Centrul James Martin pentru Studii de Neproliferare , afirmă că Moscova își amplifică avertismentele privind escaladarea către „hinterlandul strategic”, adică țările care susțin Ucraina. Jan Techau, director pentru Europa al Grupului Eurasia, susține că Rusia încearcă să mute presiunea în interiorul societăților occidentale și să alimenteze ideea că Ucraina nu poate câștiga. În aceeași logică, Ivo Daalder, fost ambasador al SUA la NATO, descrie strategia drept încercarea rușilor de „a escalada pentru a dezescalada”, pentru a negocia dintr-o poziție de forță. Factorul SUA: retrageri, contradicții și efectul asupra calculului de risc Analiza indică faptul că declarațiile și acțiunile recente ale administrației Trump sporesc anxietatea europeană. Trump a atacat țările NATO și a numit alianța „un tigru de hârtie”, iar secretarul de stat Marco Rubio a pus sub semnul întrebării utilitatea NATO dacă aliații nu permit folosirea bazelor lor pentru un război american. În plan militar, oficiali americani le-au transmis europenilor că trebuie să își asume mai mult din apărarea convențională, pe fondul mutării de trupe și echipamente în Indo-Pacific. Totodată, un oficial al Departamentului Apărării, Alexander Velez-Green, le-a spus aliaților NATO că Pentagonul reduce substanțial forțele pe care intenționa să le trimită în Europa în caz de criză, inclusiv capabilități de lovire la distanță și avioane de realimentare aer-aer. Materialul mai notează decizia lui Trump de a retrage 5.000 de soldați din Germania și temerile Berlinului că ar putea fi anulat un plan de staționare a rachetelor Tomahawk. În același timp, după anularea trimiterii unei alte brigăzi blindate în Polonia, Trump a spus că va trimite încă 5.000 de soldați în Polonia, ceea ce a amplificat confuzia privind direcția politicii americane. Julianne Smith, fost ambasador al SUA la NATO, vorbește despre „atât de multe contradicții” care ar putea crește riscul unei erori de calcul din partea lui Putin, în condițiile în care alianța ar putea fi percepută ca fiind într-un punct slab. Ea mai invocă și lipsa de rachete de apărare aeriană, parțial din cauza utilizării lor extinse în războiul din Orientul Mijlociu, ceea ce ar limita capacitatea Ucrainei și a aliaților de a cumpăra echipamentele necesare. Ce urmează: presiune pe apărarea antiaeriană și pe coeziunea alianței Din perspectiva impactului operațional, episodul de la Galați adaugă presiune pe măsurile de protecție a spațiului aerian și pe capacitatea de reacție la intruziuni cu drone, într-un climat în care Rusia combină amenințări, intruziuni aeriene, atacuri cibernetice și sabotaje asupra infrastructurii critice din țările NATO. În plan politic, mesajele agresive venite de la Moscova rămân parte din ecuație. Dmitri Medvedev a transmis europenilor, într-o postare citată în analiză: „Ar trebui să realizați că autoritățile voastre au intrat unilateral într-un război cu Rusia. Așa că fiți vigilenți și nu vă lăsați surprinși de nimic. Somnul liniștit s-a terminat.” [...]
UE ia în calcul instrumente mai dure împotriva importurilor din China, iar Beijingul avertizează că va răspunde cu „contramăsuri ferme” , pe fondul discuțiilor de la Bruxelles despre limitarea afluxului de produse chinezești care pune presiune pe industria europeană, potrivit G4Media . China a transmis sâmbătă un avertisment Uniunii Europene să nu introducă noi restricții comerciale, în timp ce Comisia Europeană pregătește măsuri împotriva „supracapacității industriale” a Beijingului, relatează Politico, citat de G4Media. Ministerul Comerțului chinez a spus că, dacă UE „insistă” să introducă „unilateral” noi instrumente comerciale și „restricții discriminatorii”, Beijingul va adopta măsuri pentru a-și proteja interesele. „Dacă UE insistă să introducă unilateral noi instrumente comerciale și să adopte restricții discriminatorii, China va lua contramăsuri ferme și măsuri eficiente pentru a-și proteja propriile interese.” În același timp, ministerul a indicat că dialogul rămâne posibil și că sunt explorate opțiuni pentru un mecanism de consultare pe comerț și investiții între China și UE. De ce contează: deficitul comercial și presiunea pe industria europeană Discuțiile au loc pe fondul îngrijorărilor legate de viitorul industriei manufacturiere europene, în condițiile în care importurile din China – „de la vehicule la panouri solare și haine” – sunt văzute la Bruxelles ca un factor care subminează producția locală, cu efecte precum închiderea de fabrici și pierderi de locuri de muncă. Potrivit datelor citate, deficitul comercial al UE cu China pe bunuri a ajuns la 360 de miliarde de euro anul trecut, de la 312 miliarde de euro în 2024, iar în primul trimestru din 2026 creșterea s-a accelerat. Ce discută Bruxelles și cum se repoziționează statele membre Declarația Beijingului vine după o reuniune a înalților oficiali ai UE, organizată vineri, pentru identificarea unor soluții de combatere a supracapacității de producție a Chinei. Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen , a convocat tot vineri o dezbatere de orientare cu 26 de comisari, pentru a analiza „instrumente politice” care să răspundă dezechilibrului comercial în creștere. Comisia a transmis că actuala stare a relațiilor comerciale și de investiții „nu este sustenabilă” și că este nevoie de un răspuns „mai robust și mai coerent”, inclusiv în contextul interconectării dintre interesele economice și cele de securitate. În interiorul UE, Franța și alte state au cerut măsuri mai ferme de protejare a industriei, în timp ce Germania a avertizat anterior asupra riscului de represalii din partea Chinei. Totuși, Berlinul a semnalat vineri o disponibilitate mai mare pentru o linie mai dură, ceea ce ar indica o schimbare față de prudența tradițională. Comisarul european pentru strategie industrială, Stéphane Séjourné, a declarat pentru Politico că UE ar trebui să continue dialogul, dar fără a accepta ca Europa să devină „victima” unei strategii care îi afectează industria, susținând necesitatea unor „noi instrumente” și „noi măsuri”. [...]
Vladimir Putin acuză statele europene că folosesc „amenințarea rusă” pentru a justifica cheltuieli bugetare mari , după ce mai multe capitale europene au indicat Moscova drept responsabilă pentru prăbușirea unei drone peste un bloc de locuințe din Galați , potrivit Digi24 . Într-o conferință de presă în Kazahstan, liderul de la Kremlin a susținut că „Rusia nu a amenințat niciodată și nu amenință statele europene” și a pus sprijinul acordat Ucrainei de către aceste state în registrul unei „confruntări” prelungite. În aceeași intervenție, Putin a afirmat că statele europene ar urmări să „justifice astfel cheltuieli exorbitante din bugetele lor de stat”, pe seama contribuabililor. Mesajul politic: cheltuieli publice și „confruntarea” cu Rusia Putin a legat explicit acuzațiile privind drona de la Galați de politica de sprijin pentru Ucraina, sugerând că statele europene ar folosi situația pentru a-și consolida argumentele interne în favoarea unor alocări bugetare mai mari. „Tot ceea ce ele fac este doar să continue confruntarea cu Rusia şi să justifice astfel cheltuieli exorbitante din bugetele lor de stat, luând din buzunarul contribuabililor.” Negocierile de pace: „pe pauză”, fără termen pentru încetarea luptelor Pe frontul diplomatic, Putin a spus că este „imposibil” să fie avansat un termen concret pentru încetarea luptelor din Ucraina, deși anterior afirmase că războiul „se apropie de sfârșit”. Potrivit relatării, explicația sa a fost că oferirea unor termene precise în timpul luptelor ar fi imprudentă. În același timp, președintele rus a confirmat că negocierile privind încetarea războiului sunt în prezent „pe pauză”, dar că există în continuare contacte cu mediatorii americani. El a insistat însă că Rusia este pregătită să reia procesul de negociere și că, în versiunea sa, Moscova nu a fost cea care a oprit discuțiile. Contextul discuțiilor: Geneva și miza Donbasului Ultima rundă de negocieri ruso-ucrainene mediate de SUA a avut loc pe 17–18 februarie, la Geneva, și s-a încheiat fără progrese semnificative, în afara unor noi schimburi de prizonieri și a discuțiilor despre verificarea unei eventuale încetări a focului, dacă s-ar ajunge la un acord de pace. Conform unor surse diplomatice citate în material, discuțiile au fost tensionate, iar Rusia nu ar fi cedat în privința cererilor sale, inclusiv solicitarea ca Ucraina să cedeze întregul Donbas. În acest context, președintele ucrainean Volodimir Zelenski ar refuza să își asume politic o astfel de cedare și ar cere validarea prin referendum. [...]
Declarațiile lui Putin despre „sfârșitul” războiului ridică miza pentru piețele de energie , după ce Volodimir Zelenski a indicat că Ucraina își concentrează atacurile la distanță asupra țintelor legate de industria petrolieră, potrivit Reuters . Președintele rus Vladimir Putin a spus că afirmațiile făcute pe 9 mai, potrivit cărora războiul din Ucraina „se apropie de sfârșit”, au fost bazate pe o analiză a avansurilor rusești de pe câmpul de luptă. Totuși, el a refuzat să ofere un calendar concret pentru încheierea conflictului. În același context, Putin a respins drept „minciuni” susținerile occidentale că Rusia s-ar pregăti de un război cu Europa. El a mai afirmat că presa occidentală „ar trebui să-i fie rușine” pentru modul în care a relatat despre ceea ce Moscova a descris drept un atac ucrainean cu drone asupra unui cămin studențesc din Luhansk, zonă aflată sub control rusesc, atac care ar fi provocat 21 de morți. Țintirea industriei petroliere, semnalul cu impact economic Zelenski a declarat, după o întâlnire cu comandanții de vârf, că Ucraina își urmărește obiectivele de a slăbi și submina efortul de război al Rusiei, inclusiv prin atacuri cu rază lungă asupra țintelor asociate industriei petroliere. „Ne apărăm activ și este important să continuăm să ne atingem obiectivele, vizând în primul rând logistica Rusiei și industria petrolieră a Rusiei.” În logica transmisă de liderul ucrainean, orice acțiune care îngreunează capacitatea Rusiei de a purta războiul „ajută la apropierea păcii” — un mesaj care, dincolo de dimensiunea militară, indică presiune asupra unei zone sensibile economic: infrastructura și activitățile legate de petrol. [...]
Declarațiile lui Vladimir Putin despre drona căzută la Galați complică gestionarea diplomatică a incidentului , după ce liderul de la Kremlin a pus sub semnul întrebării originea aparatului și a cerut României să trimită „resturile” către Rusia pentru o anchetă proprie, potrivit HotNews . Putin a spus că abia aflase despre incident și a sugerat că ar fi putut fi vorba despre o dronă ucraineană. În același timp, a cerut ca fragmentele să fie predate Moscovei, pentru ca Rusia să poată desfășura „propria anchetă independentă”. „Nu știu ce fel de dronă a explodat în România. Să ne trimită resturile.” Poziția României: „întreaga responsabilitate aparține Rusiei” În România, președintele Nicușor Dan a declarat, după ședința CSAT, că incidentul din Galați a avut loc după ce o dronă rusească Geran-2 a deviat de la traseu, a intrat pe teritoriul României și a lovit un bloc de locuințe. Două persoane au fost rănite în urma incidentului, conform informațiilor prezentate. Șeful statului a afirmat că „întreaga responsabilitate aparține Rusiei” și a precizat că drona a plecat din Rusia, ca parte dintr-un „roi”, din care doar una ar fi ajuns pe teritoriul României. Efecte diplomatice: închiderea consulatului și reacții așteptate de la Moscova Tot în acest context, Nicușor Dan a anunțat că „Consulatul General al Federației Ruse la Constanța se va închide”, după ce consulul general a fost declarat persona non-grata. Pe partea rusă, anterior declarațiilor lui Putin, Kremlinul a transmis că președintele Rusiei este la curent cu incidentul, iar Ministerul de Externe de la Moscova a spus, citat de Tass, că Rusia va lua „în curând” măsuri ca răspuns la decizia României privind consulatul. Reacția NATO: „apere fiecare centimetru” din teritoriul aliat NATO a acuzat Moscova de comportament imprudent și a transmis că va „apăra fiecare centimetru din teritoriul aliaților”, poziție susținută și de aliați precum SUA, Franța și Germania, potrivit informațiilor din articol. [...]
Rusia condiționează o „anchetă obiectivă” de accesul la fragmentele dronei prăbușite la Galați, iar mesajul Kremlinului mută discuția din zona responsabilității directe în cea a probelor tehnice și a schimbului de informații între state, potrivit Digi24 . Vladimir Putin a declarat, răspunzând unei întrebări a presei la Moscova, că Rusia este pregătită să desfășoare „o anchetă obiectivă” dacă i se vor oferi rămășițele dronei căzute în România. Liderul de la Kremlin a insistat că resturile nu ar fi fost cercetate și că proveniența unui aparat de zbor nu poate fi stabilită fără expertizarea acestuia. În același context, Putin a invocat exemple de drone ucrainene care ar fi survolat Finlanda, Polonia și statele baltice, susținând că reacțiile inițiale în acele cazuri ar fi fost similare cu cele din România. El a sugerat ca România să împărtășească informații despre incident și, eventual, fragmente de dronă, pentru ca Moscova să își poată face propria anchetă. Reacții externe și miza de securitate pentru NATO Putin a respins și declarațiile președintei Comisiei Europene, Ursula von der Leyen , care a acuzat Rusia că ar fi depășit încă o limită prin acest incident, afirmând că aceasta nu ar fi examinat personal resturile dronei, potrivit Reuters. Separat, NATO a acuzat Moscova de comportament „imprudent” și a transmis că va „apăra fiecare centimetru al teritoriului aliat”, după ce România a anunțat că o dronă rusească s-a prăbușit într-un bloc de apartamente dintr-un stat membru al alianței, în timpul unui atac asupra Ucrainei vecine. [...]
