Știri
Știri din categoria Externe
Rusia își ridică miza de presiune asupra Armeniei prin rechemarea ambasadorului la Moscova „pentru consultări” legate de apropierea Erevanului de Uniunea Europeană, o mișcare care semnalează un posibil conflict de linie în interiorul Uniunii Economice Eurasiatice (UEE), blocul economic condus de Rusia, potrivit news.ro.
Ministerul rus de Externe a transmis că ambasadorul Rusiei în Armenia, Serghei Kopîrkin, a fost chemat la consultări „despre măsurile luate” în vederea „unei apropieri de Uniunea Europeană (UE), care subminează cooperarea în cadrul” UEE. Decizia vine la o zi după ce Vladimir Putin și-a înăsprit public tonul față de Armenia, la un summit al UEE.
Putin a avertizat, vineri, în Kazahstan, că „scenariul ucrainean” ar fi început cu o tentativă a Kievului de a adera la UE și a cerut Armeniei să organizeze „cât mai rapid” un referendum pe această temă. În același context, liderul rus a spus că Armenia trebuie să aleagă între UE și UEE, deoarece „este imposibil să le împaci pe amândouă”.
Rechemarea ambasadorului la consultări indică o escaladare diplomatică ce poate afecta cooperarea economică în cadrul UEE, în condițiile în care Moscova descrie apropierea de UE drept un factor care „subminează” funcționarea blocului. În termeni practici, mesajul transmis de Kremlin este că o dublă ancorare – spre UE și spre UEE – nu mai este acceptată politic.
Declarațiile lui Putin și rechemarea ambasadorului au loc cu o săptămână înainte de alegeri în Armenia, considerate un test pentru premierul Nikol Pașinian, care a încercat să mențină relații atât cu Rusia, cât și cu Occidentul.
În luna curentă, Armenia a găzduit un summit european, iar UE a salutat „un salt înainte” în relațiile cu Erevanul. Potrivit informațiilor citate, Armenia a iritat Kremlinul prin încălzirea relațiilor cu UE în ultimii ani, pe fondul frustrării față de incapacitatea percepută a Rusiei de a o apăra în războaiele cu Azerbaidjanul.
Recomandate
Volodîmîr Zelenski a transmis că Ucraina nu acceptă negocieri despre viitorul ei fără Kiev , pe fondul discuțiilor vehiculate despre un posibil format Trump–Putin–Xi, potrivit Kyiv Post . Mesajul are o miză de reglementare și securitate: legitimitatea oricărui acord privind suveranitatea și arhitectura de securitate post-război este condiționată, în viziunea Kievului, de participarea directă a Ucrainei. Zelenski a vorbit marți, 20 octombrie, la o conferință de presă comună la Oslo , alături de premierul Norvegiei, Jonas Gahr Støre, și președintele Finlandei, Alexander Stubb, răspunzând relatărilor că Donald Trump și Vladimir Putin ar lua în calcul un summit trilateral cu Xi Jinping, care ar putea include discuții despre încheierea războiului. Întrebat dacă o astfel de întâlnire ar fi acceptabilă sau legitimă, Zelenski a făcut distincția între o discuție între marile puteri și negocierile despre viitorul Ucrainei. „Dacă subiectul este despre Ucraina, viitorul nostru, poate fi acceptabil doar când suntem la masa negocierilor.” Context: semnalele de la Trump și reacția Kievului Declarațiile vin după ce Trump a spus că ar fi dispus să se întâlnească cu Putin și Xi în China luna viitoare, posibil fără Zelenski, sugerând totodată că Ucraina ar trebui să aibă „pe altcineva” care să negocieze în numele ei. Conform aceluiași material, Trump a indicat că un eventual summit ar avea ca temă principală dezarmarea nucleară, dar ar putea aborda și războiul din Ucraina. Ministrul ucrainean de Externe, Andrii Sîbiha, respinsese deja perspectiva ca cei trei lideri să discute viitorul Ucrainei fără Kiev, avertizând că o astfel de întâlnire l-ar încuraja pe Putin să continue războiul, nu să-l oprească. Ce se discută în paralel: garanții de securitate, sancțiuni și reconstrucție La Oslo, Zelenski s-a întâlnit și cu emisarul special al lui Trump, Steve Witkoff, care urma să meargă miercuri, 21 octombrie, la Sankt Petersburg pentru discuții cu oficiali ruși. Potrivit relatării oficiale a guvernului norvegian (link în materialul sursă), Witkoff ar urma să prezinte propuneri dezvoltate de reprezentanți ucraineni, americani și europeni, ca posibilă pregătire pentru negocieri „la nivel de lideri”. Temele acoperite la Oslo au inclus: garanții de securitate pentru Ucraina; chestiuni teritoriale; sancțiuni; reconstrucția postbelică; viitoarea ordine de securitate europeană. Støre a reafirmat poziția Norvegiei că Ucraina nu poate fi exclusă din deciziile despre propriul viitor. „Nu va exista nimic despre Ucraina fără Ucraina.” Zelenski a spus că discuțiile au avansat și pe zona garanțiilor de securitate post-război, inclusiv aranjamente „modelate” după prevederi de apărare colectivă similare NATO, menționând că mai multe propuneri au fost incluse într-un document de negociere pe care Witkoff îl va împărtăși părții ruse. Cooperare SUA–Ucraina: avertizare timpurie, Starlink și Patriot Zelenski a indicat și o îmbunătățire a comunicării cu oficiali americani, invocând o convorbire telefonică cu secretarul de stat Marco Rubio și „semnale pozitive” din partea SUA. Totodată, el a confirmat reluarea cooperării de informații privind lansările de rachete balistice rusești, după întreruperi recente care au alimentat îngrijorări la Kiev. Pe agenda discuțiilor cu Rubio au mai fost, potrivit declarațiilor lui Zelenski, două subiecte operaționale sensibile pentru apărarea Ucrainei: comunicațiile prin satelit Starlink și sistemele de apărare antiaeriană Patriot. În acest cadru, Zelenski a avertizat că etapa următoare a negocierilor va fi „crucială”, iar Kievul așteaptă reacții după discuțiile emisarului american la Sankt Petersburg. [...]
SUA pregătesc o formulă de negocieri la vârf cu Putin, Zelenski și Trump , printr-o inițiativă care ar putea debloca discuțiile pentru un armistițiu, potrivit Politico . Emisarul special american Steve Witkoff urmează să îi propună lui Vladimir Putin discuții directe cu președintele SUA, Donald Trump, și cu președintele Ucrainei, Volodîmîr Zelenski, într-un efort de a obține o încetare a focului. Ar fi primul summit în acest format de la începutul invaziei pe scară largă a Rusiei în Ucraina, în 2022. Inițiativa a fost anunțată marți, la o conferință de presă după întâlnirea din Norvegia dintre Zelenski și Witkoff. Premierul norvegian Jonas Gahr Støre, care a găzduit discuțiile, a spus că Witkoff va merge miercuri în Rusia, la Sankt Petersburg , pentru a discuta cu conducerea rusă și pentru a prezenta propuneri privind termenii păcii, inclusiv ideea unei reuniuni trilaterale la nivel de lideri. „Steve Witkoff va zbura mâine la Sankt Petersburg, unde se va întâlni cu conducerea rusă și va face schimb de idei din această întâlnire și din propunerile la care au lucrat colegi europeni și americani și, posibil, va deschide calea către o întâlnire la nivel de lideri.” Miza: armistițiu, dar și condițiile politice ale unui acord Contextul este complicat de faptul că încercările anterioare de a-l aduce pe Putin la o întâlnire față în față cu Zelenski au eșuat, iar Kremlinul a insistat recent că o astfel de întâlnire ar putea avea loc doar la Moscova. Zelenski a descris ziua drept una pozitivă, dar a punctat limitele negocierii: subiectele legate de viitorul teritoriilor ucrainene ar putea fi discutate doar de lideri, iar orice înțelegere de pace ar necesita „garanții de securitate” reale. Totodată, el a spus că un acord ar fi acceptabil doar dacă Ucraina este implicată în proiectarea lui. Întâlnirea din Oslo a avut loc după „zile de tensiuni ridicate” între Ucraina și președintele american, notează publicația. În acest cadru, miza diplomatică imediată este dacă vizita lui Witkoff în Rusia produce un acord de principiu pentru discuții la nivel înalt sau rămâne la stadiul de propunere. [...]
Avertismentul că Washingtonul ar putea condiționa sprijinul pentru Kiev de o înțelegere cu Moscova ridică riscuri operaționale imediate pentru apărarea Ucrainei , în contextul unor tensiuni deja vizibile pe livrările de armament și pe accesul la servicii satelitare, potrivit Kyiv Post , care citează declarațiile generalului american în retragere Wesley Clark . Fost comandant suprem al forțelor aliate NATO, Clark a spus într-un interviu acordat jurnalistei Elizabeth Vargas de la NewsNation (link în sursă) că președintele Donald Trump ar putea urmări „să facă schimb” suveranitatea Ucrainei pentru cooperarea președintelui rus Vladimir Putin în dosarul Iranului, în special pe tema programului nuclear al Teheranului. El a descris un asemenea scenariu drept o „înțelegere foarte, foarte coruptă și periculoasă”, avertizând că presiunea SUA asupra Kievului ar putea împinge Ucraina spre capitulare, în timp ce Rusia ar fi „recompensată” pentru agresiune. „Dacă poate provoca eșecul Ucrainei, livrează Ucraina lui Putin.” Clark a afirmat că, în interpretarea sa, Putin ar oferi ajutor pe relația cu Iranul în schimbul unor concesii privind Ucraina. „Exact. Exact asta se înțelege.” Publicația notează însă explicit că fostul general nu a prezentat dovezi directe privind existența unei astfel de înțelegeri, ci a vorbit despre o interpretare a acțiunilor recente și a priorităților diplomatice ale lui Trump. Ce consecințe operaționale indică avertismentul În material sunt menționate mai multe puncte de fricțiune între Kiev și Washington, care, dacă s-ar confirma sau s-ar amplifica, ar afecta direct capacitatea Ucrainei de a-și susține apărarea: decizia lui Trump de a relaxa sancțiunile energetice împotriva Rusiei; restricții semnalate asupra comunicațiilor prin satelit; întârzieri în livrarea unor rachete critice pentru apărarea aeriană. Președintele Volodimir Zelenski a acuzat Washingtonul că nu a furnizat informații în avans despre recente atacuri cu rachete balistice rusești și că a încetinit servicii satelitare folosite de forțele ucrainene. Clark a spus că, în timpul unei vizite recente la Varșovia, a observat îngrijorare în rândul oficialilor europeni de securitate, invocând inclusiv relatări despre întreruperea utilizării Starlink și a schimbului de informații, în timp ce „38 de rachete într-o noapte” ar fi lovit în jurul Kievului. În același timp, administrația Trump a negat că ar fi suspendat deliberat schimbul de informații cu Ucraina, iar oficiali americani au contestat afirmațiile potrivit cărora Washingtonul ar fi ordonat restricții satelitare. Context: temeri privind negocieri fără Ucraina la masă Clark a comparat scenariul cu Acordul de la München din 1938, susținând că încheierea unui război în detrimentul suveranității unei țări invadate ar submina principiile internaționale pe care SUA le-au apărat istoric. El a criticat și posibilitatea unui summit în trei – Trump, Putin și președintele chinez Xi Jinping – care ar putea avea loc la reuniunea APEC de luna viitoare, la Shenzhen, în China. Temerea, potrivit materialului, este că o eventuală discuție despre o „soluție” pentru război ar putea avea loc fără participarea Ucrainei. Ministrul ucrainean de Externe, Andrii Sybiha, este citat cu o poziție similară: un astfel de format ar încuraja Moscova să continue invazia. Pentru moment, miza practică rămâne dacă tensiunile deja reclamate – întârzieri de livrări, dispute pe informații și servicii satelitare – se traduc în limitări persistente pe teren, într-un moment în care Kievul insistă că are nevoie urgentă de capabilități de apărare aeriană și sprijin informațional. [...]
Europa riscă să fie împinsă în afara deciziilor despre Ucraina , pe fondul unui posibil format de negociere între SUA, Rusia și China care ar trata securitatea continentului ca pe o monedă de schimb, potrivit unei analize publicate de Focus . Miza pentru UE nu este doar diplomatică, ci una de capacitate de acțiune: dacă rămâne dependentă militar de Washington și economic de Beijing, riscă să devină „obiectul” unor aranjamente între marile puteri. Propunerea lui Vladimir Putin pentru un summit cu Donald Trump și Xi Jinping, pe marginea reuniunii APEC din Shenzhen, este descrisă ca mai mult decât un gest tactic. Chiar dacă întâlnirea nu este confirmată, simpla idee schimbă „statica politică”, pentru că promovează un model în care liderii decid direct, iar instituțiile și aliații gestionează consecințele. Un format de negociere „peste capul” Ucrainei și al Europei Analiza susține că mesajul central al unui astfel de summit ar fi normalizarea unei logici de tip „sfere de influență”: nu dreptul internațional și cooperarea bazată pe reguli, ci înțelegerile între puteri privind teritorii, resurse și loialități. În acest cadru, Ucraina ar putea fi discutată fără Ucraina, iar Europa — care suportă costuri economice, politice și de securitate — ar rămâne, de asemenea, în afara mesei. Autorul compară simbolic potențialul moment Shenzhen cu teama istorică asociată conferinței de la Ialta: nu neapărat o „hartă” formală a împărțirii, ci un format care face acceptabilă ideea că marile puteri stabilesc ordinea, iar statele mai mici se conformează. De ce contează economic pentru UE: dependențe care limitează politica externă În lectura Focus, vulnerabilitatea Europei vine dintr-un cumul de dependențe și decizii amânate: securitatea delegată către SUA, legături economice puternice cu China, plus expuneri la energie și materii prime din zone autoritare. Concluzia este că „greutatea economică” nu se transformă automat în influență geopolitică, dacă nu este folosită coerent ca instrument de politică. În relația cu China, analiza insistă că Europa ar trebui să își folosească mai eficient pârghiile economice, având în vedere că pentru Beijing piața europeană, tehnologiile și investițiile rămân importante. Ce ar trebui să facă Europa, potrivit analizei Textul propune un set de direcții care combină securitatea cu instrumente economice și industriale: UE să insiste ca orice negociere despre Ucraina să includă Ucraina, prezentat ca interes de securitate european, nu doar poziție morală. O poziție de negociere „robustă” pentru orice format de armistițiu sau pace, care să lege între ele garanțiile de securitate, sancțiunile, reconstrucția și utilizarea activelor rusești înghețate. Consolidarea capacității de apărare astfel încât sprijinul american să rămână un avantaj, nu o condiție de existență. Pentru Germania, transformarea forței economice în leadership european, inclusiv prin achiziții comune de armament, strategie europeană pentru energie și materii prime, protecția infrastructurii critice și tratarea dependențelor economice ca risc de securitate. Ce urmează: chiar și fără summit, semnalul rămâne Analiza avertizează că summitul ar putea să nu aibă loc și să rămână un „balon tactic”. Totuși, ideea că marile puteri negociază sfere de influență este prezentată ca deja revenită în prim-plan, iar Shenzhen ar fi doar simbolul ei cel mai vizibil. În acest context, mesajul final este că Europa trebuie să își reducă dependențele și să își organizeze „contra-puterea”, altfel riscă să ajungă în postura de a suporta decizii luate în altă parte. [...]
Propunerea lui Vladimir Putin pentru un summit cu Donald Trump și Xi Jinping, fără participarea Ucrainei, ar putea schimba cadrul negocierilor de pace într-o direcție favorabilă Rusiei , potrivit Focus . Informația, atribuită de publicație unor relatări din presa americană, indică un scenariu „fără precedent” care ar putea declanșa îngrijorări majore în capitalele europene. Conform relatării, Putin ar fi propus un „gipfel” în trei, cu președintele Chinei și președintele SUA, Xi Jinping și Donald Trump, pentru a negocia un final al războiului din Ucraina avantajos pentru Rusia. Președintele ucrainean Volodîmîr Zelenski ar fi exclus explicit de la o astfel de întâlnire. Informația este prezentată de The Wall Street Journal pe baza unor persoane familiarizate cu discuțiile, notează Focus . Articolul din publicația americană poate fi consultat aici: The Wall Street Journal . De ce contează: riscul unui format de negociere care ocolește Ucraina Potrivit The Wall Street Journal , un summit care ar exclude Ucraina ar fi „fără precedent” și ar face „să sune alarmele” în capitalele europene. Miza este schimbarea formatului de negociere: deciziile privind războiul și o eventuală încetare a lui ar putea fi discutate între marile puteri, fără partea direct afectată. Publicația mai scrie că Putin ar încerca să profite de faptul că Trump s-a apropiat recent din nou de Rusia. Context: Trump, din nou în conflict cu Zelenski În același context, Focus relatează că Trump l-a acuzat duminică pe Zelenski și Ucraina că nu ar fi interesați de încheierea războiului. Anterior, Trump ar fi spus că Putin își dorește pacea mai mult decât președintele ucrainean. Pe teren: atacurile asupra infrastructurii energetice continuă În paralel, atacurile reciproce asupra infrastructurii energetice se intensifică din nou, potrivit informațiilor prezentate. Ucraina ar viza din nou rafinării rusești, în timp ce Rusia ar continua să lovească orașe și obiective energetice din Ucraina, conform părții ucrainene. Sunt menționate ca zone afectate inclusiv Kiev și Harkiv. Ambele părți își continuă atacurile asupra infrastructurii critice, în pofida unei „pauze de foc” pentru ținte energetice anunțate de Trump. [...]
Administrația Trump ar testa o reluare a gazului rusesc în Europa ca „monedă” într-un acord de pace , o idee care ar răsturna direcția energetică a UE din ultimii ani și ar redesena mizele comerciale pe piața gazelor, potrivit Antena 3 , care citează The New York Times . Planul, prezentat ca o propunere discutată cu oficiali ucraineni și europeni, ar fi fost avansat de trimisul special al lui Donald Trump, Steve Witkoff , și de Jared Kushner. Subiectul ar fi fost abordat inclusiv cu președintele ucrainean Volodimir Zelenski, în timpul unei vizite la Kiev, luna trecută, conform aceleiași relatări. De ce contează: o schimbare de direcție cu efecte în lanț pe piața energiei Potrivit informațiilor citate, Washingtonul ar vedea reluarea livrărilor de gaze rusești către Europa, în volume mari, drept un stimulent economic pentru Moscova să accepte oprirea războiului. În același timp, administrația americană ar considera că o astfel de înțelegere ar putea aduce venituri și Ucrainei, iar consumatorii europeni ar beneficia de energie mai ieftină. În termeni de piață, o revenire a gazului rusesc ar însemna o repoziționare majoră a fluxurilor de aprovizionare ale Europei, cu potențial de a reduce cererea pentru gaz natural lichefiat (GNL) din SUA, notează materialul. Reacția Europei: rezistență pe fondul riscului de dependență Propunerea ar fi fost primită prost în Europa. Motivele invocate în relatarea citată țin de faptul că o întoarcere la gazul rusesc ar contrazice eforturile Uniunii Europene de reducere a dependenței energetice de Rusia și ar putea expune din nou statele europene riscului ca Moscova să oprească livrările. În plus, o astfel de înțelegere ar putea întări politicienii care cer reducerea sprijinului pentru Ucraina și refacerea relațiilor cu Rusia, mai arată informațiile citate. Ce ar include „pachetul” mai larg și ce rămâne neclar The New York Times, citat de Antena 3, susține că reluarea exporturilor rusești de gaze ar fi văzută de Washington ca parte a unui acord mai amplu, care ar putea include: viitoarea relație dintre Rusia și NATO; garanții de securitate pentru Ucraina; controlul asupra teritoriilor. Totodată, unii oficiali europeni și ucraineni ar lua în calcul posibilitatea ca SUA să urmărească obținerea unei participații în exporturile rusești de gaze, astfel încât firme americane sau chiar guvernul SUA să primească o parte din profituri. Informația este prezentată ca ipoteză discutată la nivel de oficiali, fără detalii despre un mecanism concret sau un calendar. Context: Trump a amânat un nou pachet de sancțiuni Relatarea apare după ce Donald Trump a amânat introducerea unui nou pachet de sancțiuni împotriva Rusiei, prevăzut într-o lege asociată senatorului republican Lindsey Graham, potrivit articolului. Conform ordinului publicat de Casa Albă și citat în material, Trump a informat Congresul că suspendarea sancțiunilor este, „în acest moment”, în interesul național al SUA. Documentul semnat pe 18 septembrie prevedea, între altele, taxe vamale de 100% pentru cei mai mari cumpărători de petrol și gaze rusești și tarife de 500% pentru exporturile rusești către Statele Unite. Măsurile ar fi urmat să intre în vigoare cel târziu pe 18 octombrie, însă ordinul le blochează pe o perioadă nedeterminată, până la o nouă decizie. Administrația Trump ar fi permis anterior și anumite tranzacții temporare cu motorină rusească, printr-o licență valabilă până la 7 aprilie 2027, iar ulterior ar fi apărut informații că Washingtonul analizează și relaxarea sancțiunilor pentru unele petroliere din așa-numita „flotă fantomă”, folosite la transportul petrolului și produselor petroliere rusești. [...]
