Știri
Știri din categoria Externe
Iranul ridică miza economică în negocierile cu SUA, cerând compensații estimate la 270 mld. dolari (aprox. 1.242 mld. lei) pentru pagubele provocate de atacurile SUA și Israel, într-un moment în care sunt anticipate noi runde de discuții diplomatice, potrivit Al Jazeera.
Teheranul susține că despăgubirile ar trebui plătite inclusiv de cinci țări din regiune, pe motiv că teritoriile lor ar fi fost folosite pentru lansarea atacurilor asupra Iranului, a declarat emisarul iranian la ONU.
O estimare „timpurie” indică circa 270 miliarde de dolari în daune directe și indirecte de la începutul războiului SUA–Israel, pe 28 februarie, a spus purtătoarea de cuvânt a guvernului iranian, Fatemeh Mohajerani, într-un interviu pentru agenția rusă RIA Novosti, publicat marți. Ea nu a oferit o defalcare a pagubelor.
Miza economică este majoră: autoritățile iraniene spun că încă evaluează impactul asupra infrastructurii critice, după ce au fost vizate repetat:
Guvernul afirmă că reconstrucția completă ar urma să dureze ani. În plus, au fost lovite direct sau avariate poduri, porturi și rețele feroviare, universități și centre de cercetare, precum și mai multe centrale electrice și instalații de desalinizare a apei; au fost afectate și spitale, școli și locuințe civile.
Iranul a avansat și ideea ca despăgubirile să fie obținute printr-un „protocol al Strâmtorii Hormuz”, care ar include o taxă pentru navele ce tranzitează această rută maritimă.
Mohajerani a spus că tema compensațiilor a fost discutată în negocierile de săptămâna trecută dintre Teheran și Washington, desfășurate în Pakistan, și că va fi ridicată în eventuale discuții viitoare cu SUA și mediatorii.
În paralel, autoritățile iraniene transmit că nu intenționează să facă concesii majore în negocieri, inclusiv pe tema îmbogățirii uraniului, în pofida pagubelor și a blocadei navale americane asupra porturilor iraniene, începută luni.
Purtătoarea de cuvânt a guvernului a invocat „realitățile economice existente”, spunând presei de stat că guvernul nu are resurse să despăgubească populația dacă locuințele au fost avariate sau distruse.
În sectorul aviatic, secretarul Asociației Companiilor Aeriene Iraniene, Maghsoud Asadi Samani, a declarat presei iraniene că 60 de aeronave civile au fost scoase din uz, dintre care 20 ar fi fost complet distruse. El a mai spus că Iranul ar avea aproximativ 160 de aeronave de pasageri încă operaționale, majoritatea vechi, menținute în funcțiune prin lucrări de întreținere îngreunate de lipsa pieselor și serviciilor, pe fondul sancțiunilor SUA.
Samani a afirmat că operatorii aerieni au pierdut o parte importantă din veniturile așteptate în perioada sărbătorilor Nowruz (sfârșitul lui martie), iar pierderile cumulate ar fi depășit 300.000 de miliarde de riali (circa 190 milioane dolari, aprox. 874 milioane lei) în 40 de zile de război. Mai multe aeroporturi internaționale, inclusiv din Teheran, Tabriz, Urmia și Khorramabad, ar fi fost avariate semnificativ, după atacuri asupra pistelor, turnurilor de control și hangarelor.
O altă sursă de presiune economică este întreruperea aproape totală a internetului, impusă de stat pentru peste 90 de milioane de iranieni, aflată în a șaptea săptămână, potrivit articolului. După valuri de concedieri și pierderea oportunităților de afaceri, guvernul a susținut că nu are autoritate asupra deciziei, indicând Consiliul Suprem de Securitate Națională.
Afshin Kolahi, șeful unei comisii din Camera de Comerț a Iranului, a spus într-o videoconferință cu executivi din sectorul public și privat că oprirea internetului ar produce până la 80 milioane dolari pe zi (aprox. 368 milioane lei) în pierderi directe și indirecte.
În lipsa unei reconectări complete, Ministerul Tehnologiei Informației și Comunicațiilor avansează un sistem de internet „pe niveluri”: un grup de reprezentanți ai mediului de afaceri ar urma să primească acces la internet global, în timp ce restul populației rămâne limitată la o intranet locală. Companiile de telecomunicații oferă unor clienți selectați un serviciu numit „Internet Pro”, mai scump decât pachetele obișnuite, cu filtrare mai redusă; unii utilizatori spun că au plătit și așteaptă activarea.
În același timp, articolul notează existența unei piețe negre profitabile pentru vânzarea de VPN-uri (rețele private virtuale, folosite pentru ocolirea restricțiilor de acces).
Recomandate
Blocada navală americană a tăiat exporturile de țiței ale Iranului cu 84% în mai , amplificând presiunea economică asupra Teheranului și miza negocierilor cu Washingtonul, potrivit unui live text publicat de Libertatea . Scăderea exporturilor este atribuită blocadei impuse de forțele americane asupra porturilor iraniene, începută pe 13 aprilie, la câteva săptămâni după ce Gardienii Revoluției (IRGC) au anunțat, la rândul lor, o blocadă asupra Strâmtorii Ormuz , pe 2 martie. Publicația de specialitate din industria transportului maritim Lloyd’s List indică faptul că exporturile de țiței ale Iranului au fost în mai cu 87% sub media ultimelor 12 luni până la finalul lui aprilie. În acest context, Iranul ar fi recurs la petroliere mai mici pentru a transporta țiței, deoarece navele foarte mari (VLCC – „very large crude carrier”, transportator de țiței de capacitate foarte mare) ar avea un risc mai ridicat de a fi interceptate de forțele americane, conform aceleiași surse citate în material. Presiune financiară și condiții pentru un acord cu SUA Pe fondul constrângerilor asupra veniturilor din petrol, regimul de la Teheran cere administrației Donald Trump să dezghețe active iraniene în valoare de 24 de miliarde de dolari (aprox. 110 miliarde lei) ca „test de încredere” pentru un acord de pace, potrivit declarațiilor făcute pentru CNN de Mohsen Rezaei, consilier militar al liderului suprem iranian. În lipsa acestui pas, oficialul a avertizat că Iranul ar relua luptele și ar împinge SUA într-un „coridor întunecat”. Rezaei a mai spus că Teheranul ar putea extinde conflictul dincolo de Golful Persic, către Oceanul Indian, Strâmtoarea Bab al-Mandeb, Marea Roșie și Marea Mediterană, dacă ostilitățile reîncep. Riscuri operaționale în regiune: Oman oprește încărcarea la un terminal-cheie Separat, Reuters relatează că Oman a suspendat operațiunile de încărcare a țițeiului la terminalul Mina Al Fahal, după o explozie în apropierea danelor de acostare, incident descris ca fiind legat de un „presupus atac”, conform informațiilor redate în live text (detaliile sunt prezentate trunchiat în extrasul disponibil). Pentru piața energetică, combinația dintre blocada porturilor iraniene, adaptarea logistică prin nave mai mici și perturbările punctuale în infrastructura regională ridică riscul de volatilitate pe rutele de export din Orientul Mijlociu, într-un moment în care Teheranul își leagă explicit negocierile de accesul la resurse financiare înghețate. [...]
Schimbul de acuzații dintre Iran și SUA ridică riscul de perturbare a traficului maritim și a aplicării sancțiunilor în zona Golfului Oman, într-un moment în care Washingtonul intensifică interdicțiile asupra transporturilor de petrol iranian, potrivit The Jerusalem Post . Marina Iranului a susținut vineri că a tras „rachete de avertizare” și a lansat drone către nave de război americane în Golful Oman , acuzând Marina SUA că „hărțuiește” traficul maritim și că a sechestrat nave comerciale și petroliere, conform presei de stat iraniene citate în material. SUA au respins însă afirmațiile. Comandamentul Central al SUA (CENTCOM) a negat că forțele iraniene ar fi atacat sau ar fi tras asupra navelor americane. „Forțele iraniene NU au atacat și nu au tras asupra navelor de război ale Marinei SUA.” CENTCOM a adăugat că un astfel de gest „ar fi o încălcare gravă a armistițiului” și a precizat că forțele americane „continuă să opereze liber” în apele regionale, „aplicând pe deplin blocada în curs împotriva Iranului”. Aplicarea sancțiunilor pe mare, în prim-plan În același context, Comandamentul Indo-Pacific al SUA (INDOPACOM) a anunțat anterior că forțele americane au interceptat peste noapte, în Oceanul Indian, nava M/T DAVINA, descrisă drept „sancționată” și „fără stat” (stateless). INDOPACOM a transmis că va continua „aplicarea globală a regulilor maritime” pentru a perturba rețelele ilicite și a intercepta nave care oferă sprijin material Iranului. Schimbul de declarații are loc pe fondul tensiunilor legate de securitatea maritimă în jurul Iranului, în condițiile în care SUA aplică sancțiuni asupra transporturilor de petrol iranian, iar Teheranul a amenințat în repetate rânduri transportul maritim în și în jurul Strâmtorii Hormuz . Context: lovituri americane și armistițiul invocat de CENTCOM Materialul amintește că luni SUA au lovit ținte iraniene în Goruk și pe insula Qeshm, de-a lungul Strâmtorii Hormuz, ca răspuns la doborârea unei drone americane de către Iran, potrivit unui anunț CENTCOM pe X. De asemenea, pe 26 mai SUA au lovit ambarcațiuni iraniene de minare și amplasamente de lansare a rachetelor în sudul Iranului, invocând „autoapărarea”, potrivit declarațiilor purtătorului de cuvânt al CENTCOM, căpitanul Tim Hawkins. Un oficial american de rang înalt a declarat pentru Fox News că armata SUA a distrus două nave iraniene după ce le-ar fi observat depunând mine în strâmtoare și că a fost lovit și un amplasament de rachete sol-aer (SAM) la Bandar Abbas, subliniind că loviturile nu ar indica sfârșitul armistițiului SUA-Iran. În plan politic, publicația notează că The Wall Street Journal a relatat miercuri că președintele SUA, Donald Trump, ar urma să încheie armistițiul doar dacă Iranul ucide soldați americani și că, potrivit WSJ, Trump ar putea fi dispus să accepte atacuri iraniene dacă asta ar evita escaladarea. Pentru companii și operatori maritimi, miza imediată rămâne riscul de incidente și de controale mai agresive pe rutele din proximitatea Iranului, în paralel cu intensificarea aplicării sancțiunilor asupra transporturilor asociate exporturilor de petrol iranian. [...]
Apelul premierului libanez către Iran arată cât de mult riscă Libanul să devină monedă de schimb în negocierile Teheran–Washington , pe fondul escaladării conflictului de pe frontul libanez, potrivit Digi24 . Premierul Libanului, Nawaf Salam , i-a cerut Iranului să înceteze să folosească sudul țării ca „mijloc de presiune” în discuțiile cu Statele Unite pentru a pune capăt războiului din Orientul Mijlociu. Declarația a fost făcută într-o conferință de presă în care Salam a cerut sprijin pentru Liban. „Dacă pot să-i spun Iranului un lucru, este acesta: aveţi milă de sudul nostru, încetaţi să-l trataţi (...) ca mijloc de presiune pentru a îmbunătăţi termenii negocierilor voastre.” Miza: condiționarea unui acord cu SUA de situația de pe frontul libanez În același context, Teheranul ar cere ca orice acord cu Washingtonul să includă încetarea ostilităților pe frontul libanez, unde Israelul se confruntă cu Hezbollah , miliție șiită susținută de Iran. Libanul estimează că atacurile israeliene s-au soldat cu peste 3.500 de morți, după ce Hezbollah a antrenat țara în război la 2 martie, lansând rachete asupra Israelului, ca represalii la atacurile americano-israeliene în urma cărora a murit ghidul suprem iranian, ayatollahul Ali Khamenei. Hezbollah respinge un nou armistițiu, iar presiunea internă crește Apelul lui Salam vine după ce liderul Hezbollah a respins cel mai recent acord de încetare a focului încheiat între Israel și Liban. Într-o declarație scrisă citită la postul Al-Manar, acesta a susținut că cererea ca luptătorii Hezbollah să părăsească sudul Libanului ar însemna „capitulare, înfrângere și îndeplinirea obiectivelor inamicului”. „Ceea ce ne preocupă este încetarea agresiunii, încetarea focului şi retragerea Israelului.” „Nu ne-am angajat faţă de nicio parte să încetăm rezistenţa atât timp cât există ocupaţie.” În lipsa unui acord acceptat de toate părțile, mesajul premierului libanez indică o tensiune tot mai mare între obiectivul de a opri luptele pe teritoriul Libanului și rolul pe care Iranul îl joacă în definirea condițiilor de negociere cu SUA, cu efect direct asupra stabilității interne și a securității din sudul țării. [...]
Disputa privind momentul notificării despre drona ucraineană explodată în Portul Constanța riscă să pună presiune pe procedurile de coordonare operațională România–Ucraina , într-un incident în care cele două părți oferă cronologii diferite, potrivit Antena 3 . Kievul susține că România a fost informată „în timp util” despre o dronă maritimă care a scăpat de sub control din cauza interferențelor rusești. Heorhii Tykhyi, purtătorul de cuvânt al Ministerului ucrainean de Externe, a scris pe rețeaua X că Marina Ucrainei a notificat partea română și că „această coordonare eficientă” ar fi permis măsuri pentru a preveni victime civile. „Marina Ucrainei a informat în timp util partea română cu privire la o dronă navală care și-a pierdut controlul din cauza bruiajului rusesc.” În schimb, ministrul interimar al Apărării, Radu Miruță , a prezentat o cronologie diferită: drona ar fi fost observată în portul civil de la ora 6:00, iar notificarea din partea Ucrainei ar fi venit în jurul orei 10:00, cu 10–15 minute înainte de explozie. „Forțele Navale mi-au confirmat că au fost informați în jurul orei 10:00.” Ce s-a întâmplat în Portul Constanța Drona ucraineană s-a autodetonat vineri dimineață, în jurul orei 10:30, în Dana 78 din Portul Constanța, fără victime. Ucraina a recunoscut că drona îi aparține și a afirmat că a fost bruiată de sistemele electronice rusești. Potrivit informațiilor prezentate, Ucraina a pierdut controlul asupra a patru drone: una a ajuns la țărm, iar celelalte s-au autodistrus în largul Mării Negre. Impact operațional: evacuări și gestionarea riscului pe litoral Incidentul a declanșat evacuări pe litoral: stațiunile Mamaia și Vama Veche au fost golite, iar peste 1.000 de persoane au fost evacuate în Costinești, Eforie și Tuzla. Diferența de versiuni privind momentul notificării este relevantă pentru modul în care sunt declanșate alertele și măsurile de protecție civilă în proximitatea infrastructurii critice (port, zone turistice) și pentru calibrarea canalelor de comunicare între autoritățile celor două state în situații cu evoluție rapidă. În acest stadiu, articolul nu oferă o reconciliere independentă a cronologiilor. [...]
Scrisoarea lui Zelenski către Putin vizează, de fapt, audiența economică și politică din jurul Kremlinului , într-un moment în care războiul apasă pe economia Rusiei și pe calculele investitorilor, potrivit HotNews , care preia o analiză Reuters. Mesajul a fost publicat joi seară, sincronizat cu Forumul Economic de la Sankt Petersburg – principalul eveniment de afaceri din Rusia – chiar în timp ce Vladimir Putin discuta cu jurnaliști străini. Cu o zi înainte, drone ucrainene loviseră un terminal petrolier din Sankt Petersburg, iar fumul s-a ridicat în apropierea locului de desfășurare a forumului, un detaliu care întărește ideea unei comunicări „pe mai multe canale”: militar și politic. Miza: fracturile din elita rusă și costul economic al războiului Kievul pornește de la premisa că există segmente ale elitei ruse – „oficiali, oameni de afaceri și partenerii Rusiei” – care ar vrea încheierea conflictului, pe fondul stagnării economiei ruse, evaluată la 3 trilioane de dolari, potrivit unui oficial ucrainean familiarizat cu conținutul scrisorii. În acest context, forumul de la Sankt Petersburg a scos la iveală două linii de discurs în Rusia, conform analizei citate: o tabără care susține continuarea războiului și pregătirea pentru o confruntare de durată cu Occidentul; o tabără care pune accent pe avantajele economice ale încheierii războiului, într-un moment în care presiunile administrației SUA au alimentat percepția că un final ar putea deveni mai probabil. Mesajul către Washington: „Ucraina are atuuri” De luni de zile, Zelenski cere un armistițiu și propune o întâlnire directă cu Putin, inițiative respinse în mod repetat de liderul de la Kremlin, inclusiv vineri, potrivit textului. Dmytro Iarovyi, profesor asociat la Școala de Economie din Kiev, specializat în psihologie politică, spune că atacul cu drone și scrisoarea „de atitudine” au fost o încercare coordonată de a modela narațiunea conferinței economice: să arate societății ruse și guvernelor occidentale – în special președintelui american Donald Trump – că atacurile la distanță și câștigurile teritoriale recente au întărit poziția Kievului în eventuale negocieri. „Trump spune mereu că «Ucraina nu are niciun atu». Ei bine, Ucraina demonstrează acum că se află într-o poziție mai puternică”, a declarat Kurt Volker, fost ambasador al SUA la NATO și emisar special pentru Ucraina în timpul primei administrații Trump. Negocierile, în impas; disputa teritorială rămâne nodul central Analiza notează că luni de negocieri de pace susținute de Washington au ajuns într-un impas, cu ambele părți menținându-și pozițiile. Putin a invocat discuții cu Trump la Anchorage (Alaska), în august anul trecut, despre condițiile de încheiere a conflictului, într-o referire interpretată ca legată de cererea ca Ucraina să cedeze restul Donbasului. Pe de altă parte, Zelenski indică în scrisoare că, deși salută implicarea SUA, problemele Ucrainei „nu vor fi decise la Anchorage”, ci de Ucraina și Rusia – semnal că liderul ucrainean este mai puțin dispus ca oricând să accepte presiuni pentru cedări teritoriale. [...]
Uniunea Europeană discută o „integrare treptată” a Balcanilor de Vest, inclusiv limitarea temporară a dreptului de veto, ca să deblocheze extinderea – un semnal cu potențial impact de reglementare asupra modului în care funcționează decizia în UE, potrivit news.ro . La summitul de la Tivat (Muntenegru) , lideri europeni au insistat că extinderea către Balcanii de Vest este un „imperativ geostrategic”, dar au recunoscut că UE trebuie să demonstreze că este „capabilă și dispusă” să primească noi membri și să facă procesul mai credibil. Cancelarul german Friedrich Merz a spus că faptul că nu s-au mai alăturat noi state de 13 ani arată „deficiențe” ale blocului. „Integrare treptată”: acces pe bucăți la formatele UE Franța și Germania au folosit reuniunea pentru a promova ideea unei „integrări treptate” – un model în care statele candidate ar putea intra gradual în anumite mecanisme ale UE, pe măsură ce îndeplinesc criterii pe domenii. Președintele francez Emmanuel Macron a explicat că o țară care se aliniază la UE pe anumite criterii ar putea participa la unele formate ale blocului, inclusiv la reuniuni ale Consiliului European. În aceeași logică, Merz a sugerat că Ucraina ar putea primi un statut de „membru asociat”, care ar permite participarea la summituri și reuniuni ministeriale, dar fără drept de vot, ca etapă intermediară spre aderarea deplină. Dreptul de veto, în discuție pentru noii membri În paralel, ideea unei integrări „pe jumătate” câștigă teren, inclusiv prin propuneri care ating direct arhitectura decizională a UE. Publicația notează că lideri din regiune au cerut o integrare mai rapidă în piața unică și în spațiul Schengen, în schimbul renunțării la dreptul de veto. The Guardian a relatat recent că oficiali ai UE ar lua în calcul refuzarea dreptului de veto pentru noii membri pentru o perioadă de câțiva ani, pentru a evita blocaje repetate în luarea deciziilor la nivel european. De ce contează: extinderea, legată de securitate, energie și migrație Extinderea a urcat pe agenda UE în contextul războiului Rusiei împotriva Ucrainei, pe fondul argumentului că Uniunea trebuie să se lărgească pentru a reduce influența puterilor străine în vecinătate. Macron a legat miza de „independența Europei” în energie, securitate și rute de migrație, iar Ursula von der Leyen a numit extinderea o „necesitate geostrategică” și o investiție pe termen lung în pace și stabilitate, cerând un proces „mai dinamic”. Cine sunt candidații și unde apar blocajele În cursa pentru aderare sunt Ucraina și Moldova (intrate pe listă după februarie 2022), alături de cele șase state din Balcanii de Vest: Albania, Bosnia, Kosovo, Macedonia de Nord, Muntenegru și Serbia. Procesul rămâne însă lung și complex, necesitând ani de negocieri, modificări legislative și aprobarea unanimă a celor 27 de state membre la fiecare etapă. Muntenegru – cu o populație de 630.000 de locuitori – este prezentat drept cel mai avansat candidat și speră să adere până în 2028, deși mulți oficiali consideră ținta ambițioasă. Un punct sensibil rămâne Serbia, care nu a impus sancțiuni Rusiei după începutul războiului din Ucraina și menține legături strânse cu Moscova. Merz a spus că „o politică de ezitare între Rusia, China și Europa nu este posibilă”, în timp ce președintele sârb Aleksandar Vučić a reafirmat la Tivat că aderarea este „obiectiv strategic” și că sunt necesare „numeroase reforme”. Ce urmează Potrivit informațiilor din material, nu sunt așteptați „pași mari” imediat în urma summitului, accentul fiind pus pe măsuri care să îmbunătățească viața oamenilor din regiune. În acest context, „integrarea treptată” este prezentată ca o soluție pentru a dinamiza un proces de aderare aflat în impas, fără a înlocui principiul aderării „pe merit”. [...]
