Știri
Știri din categoria Externe
Iranul ridică miza economică în negocierile cu SUA, cerând compensații estimate la 270 mld. dolari (aprox. 1.242 mld. lei) pentru pagubele provocate de atacurile SUA și Israel, într-un moment în care sunt anticipate noi runde de discuții diplomatice, potrivit Al Jazeera.
Teheranul susține că despăgubirile ar trebui plătite inclusiv de cinci țări din regiune, pe motiv că teritoriile lor ar fi fost folosite pentru lansarea atacurilor asupra Iranului, a declarat emisarul iranian la ONU.
O estimare „timpurie” indică circa 270 miliarde de dolari în daune directe și indirecte de la începutul războiului SUA–Israel, pe 28 februarie, a spus purtătoarea de cuvânt a guvernului iranian, Fatemeh Mohajerani, într-un interviu pentru agenția rusă RIA Novosti, publicat marți. Ea nu a oferit o defalcare a pagubelor.
Miza economică este majoră: autoritățile iraniene spun că încă evaluează impactul asupra infrastructurii critice, după ce au fost vizate repetat:
Guvernul afirmă că reconstrucția completă ar urma să dureze ani. În plus, au fost lovite direct sau avariate poduri, porturi și rețele feroviare, universități și centre de cercetare, precum și mai multe centrale electrice și instalații de desalinizare a apei; au fost afectate și spitale, școli și locuințe civile.
Iranul a avansat și ideea ca despăgubirile să fie obținute printr-un „protocol al Strâmtorii Hormuz”, care ar include o taxă pentru navele ce tranzitează această rută maritimă.
Mohajerani a spus că tema compensațiilor a fost discutată în negocierile de săptămâna trecută dintre Teheran și Washington, desfășurate în Pakistan, și că va fi ridicată în eventuale discuții viitoare cu SUA și mediatorii.
În paralel, autoritățile iraniene transmit că nu intenționează să facă concesii majore în negocieri, inclusiv pe tema îmbogățirii uraniului, în pofida pagubelor și a blocadei navale americane asupra porturilor iraniene, începută luni.
Purtătoarea de cuvânt a guvernului a invocat „realitățile economice existente”, spunând presei de stat că guvernul nu are resurse să despăgubească populația dacă locuințele au fost avariate sau distruse.
În sectorul aviatic, secretarul Asociației Companiilor Aeriene Iraniene, Maghsoud Asadi Samani, a declarat presei iraniene că 60 de aeronave civile au fost scoase din uz, dintre care 20 ar fi fost complet distruse. El a mai spus că Iranul ar avea aproximativ 160 de aeronave de pasageri încă operaționale, majoritatea vechi, menținute în funcțiune prin lucrări de întreținere îngreunate de lipsa pieselor și serviciilor, pe fondul sancțiunilor SUA.
Samani a afirmat că operatorii aerieni au pierdut o parte importantă din veniturile așteptate în perioada sărbătorilor Nowruz (sfârșitul lui martie), iar pierderile cumulate ar fi depășit 300.000 de miliarde de riali (circa 190 milioane dolari, aprox. 874 milioane lei) în 40 de zile de război. Mai multe aeroporturi internaționale, inclusiv din Teheran, Tabriz, Urmia și Khorramabad, ar fi fost avariate semnificativ, după atacuri asupra pistelor, turnurilor de control și hangarelor.
O altă sursă de presiune economică este întreruperea aproape totală a internetului, impusă de stat pentru peste 90 de milioane de iranieni, aflată în a șaptea săptămână, potrivit articolului. După valuri de concedieri și pierderea oportunităților de afaceri, guvernul a susținut că nu are autoritate asupra deciziei, indicând Consiliul Suprem de Securitate Națională.
Afshin Kolahi, șeful unei comisii din Camera de Comerț a Iranului, a spus într-o videoconferință cu executivi din sectorul public și privat că oprirea internetului ar produce până la 80 milioane dolari pe zi (aprox. 368 milioane lei) în pierderi directe și indirecte.
În lipsa unei reconectări complete, Ministerul Tehnologiei Informației și Comunicațiilor avansează un sistem de internet „pe niveluri”: un grup de reprezentanți ai mediului de afaceri ar urma să primească acces la internet global, în timp ce restul populației rămâne limitată la o intranet locală. Companiile de telecomunicații oferă unor clienți selectați un serviciu numit „Internet Pro”, mai scump decât pachetele obișnuite, cu filtrare mai redusă; unii utilizatori spun că au plătit și așteaptă activarea.
În același timp, articolul notează existența unei piețe negre profitabile pentru vânzarea de VPN-uri (rețele private virtuale, folosite pentru ocolirea restricțiilor de acces).
Recomandate
Mesajele contradictorii ale lui Trump despre Strâmtoarea Ormuz cresc incertitudinea pe piața petrolului , după ce președintele SUA a susținut că ruta „va rămâne deschisă permanent”, la doar câteva ore de la anunțul unei blocade navale împotriva Iranului, potrivit Adevărul . Donald Trump a făcut afirmațiile într-un mesaj pe rețeaua sa Truth Social , unde a indicat că decizia ar fi urmat unor discuții private cu președintele Chinei, Xi Jinping. În aceeași postare, Trump a spus că Beijingul ar fi „mulțumit” de redeschiderea strâmtorii, un punct strategic pentru transportul global de petrol. În mesajul citat, Trump a mai susținut că partea chineză ar fi fost de acord „să nu mai trimită arme în Iran” pe durata conflictului și a descris relațiile Washington–Beijing ca funcționând „foarte bine”. El a adăugat că urmează să ajungă în China „peste câteva săptămâni”. De ce contează: o rută prin care trece circa un sfert din livrările mondiale de petrol Anunțul vine în contextul în care Strâmtoarea Ormuz este una dintre cele mai importante rute maritime pentru petrol, prin care trece aproximativ un sfert din livrările mondiale, potrivit Daily Mail, citat de Adevărul. În acest cadru, orice semnal privind blocarea sau, dimpotrivă, „deschiderea permanentă” a strâmtorii are potențialul de a influența așteptările pieței privind riscul de aprovizionare. Context: negocieri eșuate și lipsa unei poziții oficiale a Casei Albe Potrivit articolului, declarațiile lui Trump vin după ce negocierile de pace cu Teheranul ar fi eșuat în weekend, moment după care Statele Unite ar fi instituit o blocadă navală asupra Strâmtorii Ormuz. Casa Albă nu a oferit deocamdată un comentariu oficial privind afirmațiile președintelui, notează Adevărul. În lipsa unei confirmări instituționale, rămâne neclar ce măsuri sunt efectiv în vigoare și în ce condiții ar urma să funcționeze „deschiderea permanentă” invocată de Trump. [...]
Donald Trump leagă presiunea asupra Iranului de relația cu China și amenință cu tarife punitive pentru statele care ar furniza arme Teheranului , potrivit Reuters . Președintele SUA a spus că i-a cerut, printr-o scrisoare, lui Xi Jinping să nu ofere Iranului arme, iar liderul chinez i-ar fi răspuns că Beijingul nu aprovizionează Teheranul. Într-un interviu pentru Fox Business Network, înregistrat marți și difuzat miercuri, Trump nu a precizat când au fost schimbate scrisorile. Declarațiile vin la o săptămână după ce el a amenințat țările care ar furniza arme Iranului cu un tarif „imediat” de 50%. Tarifele ca instrument de descurajare Mesajul către Beijing este parte dintr-o linie mai largă de presiune economică: Trump a indicat că SUA ar penaliza comercial statele care ar sprijini militar Iranul. În interviu, el a rezumat schimbul de scrisori astfel: „I-am scris o scrisoare cerându-i să nu facă asta, iar el mi-a scris o scrisoare spunând că, în esență, nu face asta.” Petrolul și întâlnirea Trump–Xi Trump a mai afirmat că nu se așteaptă ca evoluțiile din piața globală a petrolului, pe fondul războiului cu Iranul și al schimbărilor din Venezuela, să influențeze „dinamica” întâlnirii planificate cu Xi luna viitoare. El a spus că Xi „are nevoie de petrol”, în timp ce SUA „nu”. Strâmtoarea Hormuz : declarații vs. realitatea traficului Într-o postare ulterioară pe Truth Social, Trump a scris că „deschide permanent” Strâmtoarea Hormuz și că China ar fi „foarte fericită” pentru asta, însă Reuters notează că nu este clar ce a vrut să spună, în condițiile în care transportul prin strâmtoare rămâne constrâns. La 45 de zile după ce Gardienii Revoluției din Iran au declarat strâmtoarea „închisă” — afectând, potrivit sursei, circa 20% din transporturile globale de petrol și gaze naturale lichefiate — tranzitul rămâne incert chiar și cu armistițiul de două săptămâni în vigoare. Surse citate de Reuters au spus marți că traficul este doar o fracțiune din cele peste 130 de treceri zilnice de dinainte de război. Ce urmează: negocieri și blocadă maritimă Trump a declarat că discuțiile cu Teheranul pentru încheierea războiului ar putea fi reluate în această săptămână, după ce s-au oprit în weekend fără un acord. În paralel, SUA au instituit o blocadă a transporturilor care pleacă din porturile iraniene, iar armata americană a spus miercuri că aceasta a oprit complet comerțul maritim în și din Iran. [...]
Statele Unite își întăresc prezența militară în Orientul Mijlociu cu încă „câteva mii” de soldați, într-o mișcare care urmărește să susțină un posibil blocaj maritim împotriva Iranului , potrivit Digi24 , care citează o relatare The Washington Post bazată pe surse oficiale americane. Miza operațională a desfășurării este creșterea capacității SUA de a proiecta forță navală și amfibie în regiune, în contextul în care administrația Trump ar încerca să impună un blocaj maritim împotriva regimului de la Teheran. Potrivit articolului citat, măsura este parte din presiunea exercitată asupra Iranului pentru a ajunge la un acord de încetare a focului care să pună capăt conflictului. Ce trupe ar urma să ajungă și când The Washington Post estimează că aproximativ 6.000 de soldați ar urma să sosească la bordul portavionului USS George H.W. Bush și al mai multor nave de război din grupul său. Separat, alți 4.200 de soldați ar urma să ajungă până la sfârșitul lunii aprilie, ca parte a Grupului Amfibiu Boxer. La bordul celor trei nave ale grupului Boxer, care a părăsit Hawaii săptămâna trecută, se află și cel de-al 11-lea corp expediționar al marinei, care include un batalion de infanterie de peste 800 de oameni, precum și elicoptere și ambarcațiuni de debarcare, potrivit aceleiași surse. Context: prezență navală deja ridicată în regiune În regiune se află deja alte două portavioane – Abraham-Lincoln și Gerald-Ford, mai notează articolul citat. În prezent, în Orientul Mijlociu sunt staționați aproximativ 50.000 de soldați americani, conform informațiilor prezentate de The Washington Post. [...]
Un atentat cu bombă la Teheran, primul de la declanșarea războiului, ridică din nou miza de securitate internă în Iran , într-un moment în care este în vigoare un armistițiu de o săptămână, potrivit Agerpres . Atacul a avut loc în centrul capitalei iraniene, unde două explozii au rănit trei persoane și au avariat mai multe clădiri. Agenția iraniană Fars , citată de dpa, a precizat că au fost folosite dispozitive explozive improvizate. Un comandant local al Corpului Gardienilor Revoluției a declarat, într-un videoclip difuzat de portalul Rouydad24, că situația este „sub control” și a acuzat „trădătorii de patrie” pentru atac. Până acum, niciun grup nu a revendicat atentatul. Informații despre explozii au circulat și pe rețelele de socializare, iar Agerpres notează că astfel de atacuri sunt „extrem de neobișnuite” în Republica Islamică. Contextul este tensionat: în războiul din Iran este în vigoare un armistițiu de o săptămână, după atacurile aeriene americano-israeliene lansate pe 28 februarie. În timpul conflictului, au fost uciși mai mulți lideri politici și militari iranieni de rang înalt, inclusiv liderul suprem al Iranului, ayatollahul Ali Khamenei , iar Iranul a ripostat cu atacuri cu rachete asupra Israelului și a unor țări din regiune aliate SUA. [...]
Folosirea unui satelit comercial chinez în sprijinul operațiunilor IRGC ridică miza riscurilor de securitate pentru infrastructura spațială privată , după ce Iranul ar fi utilizat astfel de capabilități pentru a supraveghea baze americane din Orientul Mijlociu înaintea unor atacuri, potrivit Digi24 , care citează Reuters și documente militare analizate de Financial Times. Informația se referă la satelitul TEE-01B, construit și lansat de compania chineză Earth Eye Co. Potrivit Financial Times, care invocă documente militare iraniene scurse în presă, satelitul a fost achiziționat de Forța aerospațială a Corpului Gardienilor Revoluției Islamice (IRGC) la sfârșitul anului 2024, după lansarea sa din China. Ce arată documentele și de ce contează operațional Conform aceleiași surse, comandanți militari iranieni ar fi direcționat satelitul să monitorizeze principalele baze militare ale SUA din regiunea Golfului și Orientului Mijlociu. Financial Times afirmă că a văzut liste de coordonate cu dată și oră, imagini din satelit și analize orbitale. Imaginile ar fi fost realizate în luna martie, „înainte și după” atacuri cu drone și rachete asupra unor amplasamente, revendicate de IRGC. Din perspectivă operațională, cazul indică modul în care servicii comerciale de observație a Pământului și infrastructură de control pot fi integrate rapid în planificarea și executarea unor lovituri, fără a apela neapărat la programe spațiale militare clasice. Infrastructură comercială: stații terestre și furnizori implicați Financial Times mai notează că, în cadrul contractului, IRGC ar fi primit acces la stații terestre comerciale operate de Emposat, furnizor de servicii de control al sateliților și date cu sediul la Beijing, care ar avea o rețea extinsă în Asia, America Latină și alte regiuni. Tot potrivit dezvăluirilor, satelitul ar fi capturat imagini ale bazei aeriene Prince Sultan din Arabia Saudită în zilele de 13, 14 și 15 martie. Ținte menționate și reacții oficiale: deocamdată, fără comentarii Pe lângă Prince Sultan, satelitul ar fi monitorizat și: baza aeriană Muwaffaq Salti din Iordania; amplasamente din apropierea bazei Flotei a V-a americane din Manama, Bahrain; aeroportul Erbil din Irak, în perioada atacurilor revendicate de IRGC asupra instalațiilor din acele zone, potrivit Financial Times. Digi24 mai relatează că președintele SUA, Donald Trump, a confirmat pe 14 martie că avioane americane de la baza Prince Sultan au fost lovite în urma unor atacuri iraniene. În același timp, Casa Albă, CIA, Pentagonul, ministerele de Externe și Apărării din China, precum și companiile Earth Eye Co și Emposat nu au răspuns solicitărilor de comentarii, potrivit Reuters. [...]
Italia împinge în discuțiile dintre aliați un model de garanții de tip Articolul 5 pentru Ucraina, fără aderare la NATO , o formulă care ar putea schimba arhitectura de securitate negociată pentru un viitor acord de pace, potrivit Kyiv Post . Propunerea, reluată de premierul italian Giorgia Meloni , vizează extinderea asupra Ucrainei a unor garanții inspirate din Articolul 5 al NATO (clauza de apărare colectivă), însă fără ca Kievul să primească statut de membru al alianței. Meloni a spus că inițiativa, primită inițial cu scepticism de unii parteneri, ar fi fost între timp inclusă în documente de lucru ale unui proiect de plan de pace discutat între aliați, conform agenției italiene ANSA, citată de publicație. Ce ar însemna, practic, „Articolul 5 fără aderare” În logica propunerii, un atac asupra Ucrainei ar declanșa un răspuns coordonat, similar mecanismului NATO în care un atac asupra unui stat este tratat ca un atac asupra tuturor. Meloni a susținut încă din martie 2025 că o astfel de protecție colectivă ar fi un factor de descurajare mai eficient și mai durabil decât trimiterea de trupe străine. „Trimiterea unor contingente militare nespecificate, fie britanice sau ale oricui altcuiva, este cea mai complexă și posibil cea mai puțin eficientă soluție”, a spus Meloni la reuniunea liderilor UE de la Bruxelles, pe 6 martie (citat redat de Kyiv Post). Tot atunci, ea a exclus posibilitatea ca trupe italiene să fie trimise în acest context. De ce contează: rezistență în rândul aliaților, mai ales în SUA Discuția revine într-un moment în care partenerii Ucrainei caută formule de securitate pe termen lung, în condițiile în care invazia la scară largă a Rusiei continuă. Ideea a întâmpinat opoziție din partea unor actori, inclusiv din SUA, unde președintele Donald Trump a pus sub semnul întrebării amploarea și obligațiile alianței, iar oficiali de rang înalt au exprimat în mod repetat rezerve privind relevanța NATO și împărțirea poverii între aliați, notează publicația. Italia afirmă că rămâne angajată în sprijinirea Ucrainei și în promovarea unui cadru de pace pe care Meloni îl descrie drept „durabil și credibil”. Publicația nu oferă un calendar sau detalii despre forma juridică a garanțiilor ori despre nivelul de consens între aliați în acest stadiu. [...]
